Vineri, 25 octombrie 2019, ora 13:00, la Centrul Cultural ”Mihai Eminescu” din Dumbrăveni-Suceava se lansează a opta secvență a Turneului ”Cartea de identitate” ce constă într-o donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), urmată de o conferință și momente artistice susținute de Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis și George Mihăiță, moderatorul evenimentului fiind Ioan Cristescu, președintele APLER. Evenimentul este inclus în cadrul Simpozionului de Poezie ”Poeții nemuririi noastre” – Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Nichita Stănescu, simpozion organizat de Primăria Dumbrăveni-Suceava și primarul Pavăl Ioan, ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER.
”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. Donația de cărți pe care APLER o face către 10 biblioteci, însumând peste 1000 de titluri de la editurile membre ale asociației nu este doar un dar, este, în Anul Cărții, un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin cele 1000 de titluri. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.
Turneul ”Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri.
Turneul ”Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din 10 orașe ale României la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului.
Maestrul Horațiu Mălăele este unul dintre cei mai iubiți și mai importanți actori români. La 1 august 2019, a sărbătorit împlinirea vârstei de 67 ani. Își poartă cu pasiune haina de actor, bagheta de regizor și penița de grafician, iar sălile de spectacol arhipline și aplauzele fulminante primite de fiecare dată din partea publicului spectator, reprezintă bucuria sa cea mai mare. Horațiu Mălăele, este un artist complet, care de-a lungul carierei sale artistice a adunat zeci de roluri importante în piese de teatru și filme, a semnat acte regizorale de calibru și este autorul a numeroase caricaturi, picturi sau cărți însemnate.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” în 1975, la clasa profesorului Octavian Cotescu, cu rolul Fadinard din “Pălăria florentină”, de Eugene Labiche. În 1975, şi-a început cariera de actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, ca apoi să ajungă în Bucureşti, după anii 1980, la Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, excelând în numeroase roluri de dramă şi comedie.
Printre numeroasele spectacole regizate cu mare succes la public se numără: “Puricele”,”O sărbătoare princiară”, “Poiana boilor”, “Podu’”, “Lecţia”, “Măscăriciul”, “Revizorul”, “Carlo contra Carlo”, “S-a sfârşit cum a-nceput”. În 1975, a debutat şi în film, în “Muntele ascuns”, în regia lui Andrei Cătălin Băleanu, pentru ca apoi să fie distribuit în pelicule de mari regizori români, ca Alexandru Bocăneţ, Mircea Daneliuc, Sergiu Nicolaescu, si mulți alții. În 2000, a jucat în “Amen”, în regia lui Costa-Gavras, pentru ca în 2008 să regizeze primul său film, “Nunta mută”, urmat de comedia ”Funeralii fericite”. Ca pictor și caricaturist, actorul a expus peste 3000 de caricaturi în 36 expoziții naționale şi internaţionale.
Actorul-scriitor-caricaturist nu ştie dacă el a ales teatrul sau teatrul l-a ales pe el şi crede că este bine să fii modest, “dar să ai orgoliul modestiei tale”, după cum declara într-un interviu. Se consideră un om obişnuit, care vrea doar să comunice cu lumea.
De la debut şi până în prezent, Horaţiu Mălăele a obţinut numeroase premii pentru interpretare şi pentru regie, dar şi premii speciale: trofeul UNITER, în 1992, pentru “Mincinosul”, trofeul pentru regie la Festivalul Comediei Româneşti, în 1994, premiul UNITER, pentru “Unde-i revolverul”, în 1998. În august 2012, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Horaţiu Mălăele a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală. Universitatea „Constantin Brâncuși” (UCB) din Târgu-Jiu i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, distincție academică oferită în semn de recunoaștere pentru tot ceea ce a construit în teatrul românesc și pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii naționale.
Născut la 31 mai 1954, la Brăila, Maestrul Nicu Alifantis se trage dintr-o familie cu o frumoasă împletire de rădăcini grecești, aromâne și românești. Primul instrument la care a învățat să cânte a fost acordeonul. Debutul său a avut loc în 1973, la TVR, în emisiunea TeleTop. Intrarea sa în Cenaclul Flacăra nu a fost tocmai ușoară, câțiva dintre artiștii deja prezenți obiectând asupra stilului său care nu ar fi fost folk. Susținut de oameni ca Gelu Colceag, Tudor Gheorghe și de liderul cenaclului, Adrian Păunescu, își câștigă locul în grup, dar și respectul și prietenia colegilor. Nicu Alifantis este unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de teatru, compunând coloana sonoră pentru peste 100 de piese și lucrând cu mari regizori români precum Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Cristian Hadji Culea, Gelu Colceag, Cătălina Buzoianu și mulți alții.
Nu s-a limitat la a compune muzică de teatru, ci a și jucat mici roluri. A realizat, de asemenea, coloana sonoră pentru 17 filme. De-a lungul anilor, a fost recompensat pentru activitatea sa muzicală cu numeroase premii.
Concertele lui Nicu Alifantis în Grădina MNLR au devenit deja tradiție, mai ales că artistul are o legătură de lungă durată și deosebit de strânsă cu poezia și cei călăuziți de inspirație, cu alte cuvinte, poeții. „Aveam deja câteva piese pe versurile lui când m-am întâlnit prima oară cu Nichita Stănescu, la ziua actorului Florin Zamfirescu. Atunci i-am aflat părerea despre ele. Am fost impresionat de faptul că era un om normal, prietenos, generos, amabil, foarte cald. Nichita era deosebit de normal. Asta m-a marcat; mai ales în noaptea în care s-a întâmplat să strige către mine: «Să smulgem fildeşii din Alifantis». Faptul că un munte uriaş cum era Nichita și-a întors privirea către mine mi s-a părut absolut remarcabil. A fost o întâmplare fericită că am scos un album pe versurile lui”, recunoaște artistul.
Maestrul George Mihăiță (născut la 23 septembrie 1948, la Moreni, județul Dâmbovița) este unul dintre cei mai importanți actori români de teatru și de film. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București, secția Actorie, la clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul 2000, este directorul Teatrului de Comedie din București. Maestrul George Mihăiță a fost decorat, la 13 decembrie 2002, cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. A debutat în ”Reconstituirea”, regia Lucian Pintilie, 1968, film socotit de critica de specialitate ca fiind cel mai bun film românesc. În 2010, primește Premiul UNITER pentru cel mai bun actor într-un rol principal, pentru rolul Alexandr Tarasovici Ametistov din spectacolul ”Casa Zoikăi” de Mihail Bulgakov, Teatrul de Comedie din București, pus în scenă de regretatul regizor Alexandru Tocilescu. În 1990, fondează prima revistă de adolescenți din România post-comunistă ”Salut”, iar în 1992 fondează Clubul UNESCO-Adolescenții, organizație non-guvernamentală cu care face lobby parlamentar în urma căruia se promulgă, în 1997, de către Președintele României Emil Constantinescu Legea nr 197/1997 privind instituirea Zilei Adolescentului în a doua duminică din luna mai. În 2018, apare la Editura Tracus Arte din București volumul ”Mihăiță. Reconstituirea unei vieți” de Doina Papp.
Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din București, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice
de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vișniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Mănuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia
Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie și muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, București – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 orașe din România; realizatorul proiectului „Comedia româneasca” – momente și schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională și internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie și Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din București. În pregătire: Resurecţia oratoriei și antiteatrul.
CARTEA DE IDENTITATE
turneu de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România
Sponsor: Compania Națională Loteria Română
