“Fluxul cultural între România și Franța e încă unul privilegiat”

dmcLettre du BIEF (Bureau International de l`Edition Française) – publica?ie care va fi editat? cu ocazia Salonului de Carte de la Paris (22-25 martie 2013) – a realizat un interviu cu scriitorul Dan Mircea Cipariu (publisher AgentiadeCarte.ro, buy pre?edintele Asocia?iei Publica?iilor Literare ?i Editurilor din România, pre?edintele OPERA SCRIS?. RO – societate de gestiune a drepturilor de autor, pre?edintele ASB – sec?ia Poezie) despre realit??ile lumii editoriale autohtone ?i nu numai. Felicia Popescu (Bureau International de l’Edition Française) dialogheaz? cu Dan Mircea Cipariu despre vârfurile industriei editoriale din România ?i sc?derile sale, despre tendin?ele predominante în produc?ia editorial?, dificult??ile industriei de carte, piraterie, leg?turile culturale dintre Fran?a ?i România ?.a.m.d. Red?m integral interviul:

Cum pute?i descrie activitatea editorial? din România pentru anul 2013? Care sunt principalele axe de dezvoltare în acest sector?

Pentru a vorbi despre viitor, ar trebui s? în?elegem câte ceva despre trecutul foarte apropiat ?i despre prezentul pie?ei editoriale din România. Dup? 2008, anul de vârf al pie?ei editoriale în România (o valoare estimat?, în 2008, la 60 milioane de euro), efectele crizei au dus la diminuarea dramatic? a vânz?rilor de carte, în 2012, cu aproape 45%. Acest fapt a condus la reducerea bugetelor pentru copyright, promovare, marketing ?i distribu?ie. Câteva re?ele mari de distribu?ie au intrat în insolven??, iar resursele umane ale editurilor au fost reduse drastic pân? la cote de avarie. 2013 va fi anul profilurilor editoriale de ni?? ?i al pariului pe suporturile electronice (audiobook sau carte electronic?). Mul?i editori se vor orienta, din cauza costurilor pentru drepturile de autor mai ieftine, spre autorii autohtoni, în special editurile mici ?i medii, iar marile edituri vor fi de dou? ori mai atente la titlurile comerciale (best-sellers) pe care s? le importe. Cartea info-educa?ional? va fi segmentul cel mai de interes pentru c? are înc? o pia?? de desfacere solid? (elevi, studen?i, profesori, universitari etc.).  Practic,  în 2013, pia?a editorial? din România va p?stra trendul ultimilor ani de sc?dere a vânz?rilor ?i, în cel mai fericit caz, de p?strare a cotelor de pia?? a juc?torilor din 2012 !

Dan-Mircea-CipariuCare sunt tendin?ele predominante în produc?ia editorial?  din România? Care sunt domeniile cele mai în vog? ?

În primul rând, cartea ?colar? ?i universitar?, info-educa?ional?, care reprezint? între 30-40% din pia?a de carte! Ministerul Educa?iei a anun?at c? va introduce, în 2013, manualele electronice,  o investi?ie  în valoare de patru milioane de euro pentru 40.000 elevi. Cartea pentru copii, cartea practic? ?i motiva?ional?, cartea spiritual? ?i religioas?, genurile (auto)biograficului scrise de personalit??i publice ?i  mediatice vor continua s? fie domeniile editoriale cele mai în vog?.

 

Care sunt principalele dificult??i de care se lovesc editorii români ? (sc?derea interesului pentru citit sau sc?derea num?rului libr?riilor, piratajul etc.) Cum se remediaz? acestea?

Studiile recente indic? o sc?dere îngrijor?toare a pie?ei de carte din România – 22% dintre români nu citesc nicio carte, în timp ce doar unul din cinci cite?te doar o carte pe an (conform studiului IRES 2011). România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. În acela?i timp, România nu are, dup? c?derea comunismului, un sistem de distribu?ie a c?r?ii cu acoperire na?ional?. Multe libr?rii au falimentat sau spa?iile lor au fost preluate de alte activit??i comerciale mai profitabile. Lan?ul de libr?rii Diverta a închis, de exemplu, în 2012, jum?tate din magazine ?i a renun?at la peste 100 de oameni. Aflat?  în proces de reorganizare ju­di­ciar?, Diverta a încheiat primul se­mestru din 2012 cu afaceri de 7 milioane de euro, în sc?­dere cu 22% fa?? de aceea?i perioad? a anului 2011. Cele mai multe dintre edituri sunt într-o profund? criz? de cash-flow, criz? ce vine din datoriile pe care le au de recuperat de la lan?urile de distribu?ie. Pe de alt? parte, criza a determinat statul român s? nu mai finan?eze cei 100 de Euro destina?i achizi?iei de carte pentru profesori, o resurs? important? pentru editorii români. Remediile ?in, în primul rând, de relansarea economiei ?i de cre?terea puterii de cump?rare. Am propus public urm?toarele solu?ii de redresare: O nou? Lege a Sponsorizarii prin care s? fie încurajate actul de mecenat ?i sponsoriz?rile pentru evenimente ?i opere cultural-?tiin?ifice, pentru produse culturale de calitate; O Lege privind acordarea tichetelor de carte pentru profesori ?i bursieri (100 Euro – tichete de carte – pentru aproximativ 250.000 de profesori din înv???mântul preuniversiar ?i universitar; 100 Euro – tichete de carte – pentru bursierii din înv???mântul universitar ?i preuniversitar; TVA de 5 % pentru carte; Legea Produselor Culturale prin care s? fie reglementate condi?iile de exercitare a activit??ii contractuale de comercializare a produselor culturale; O lege care s? fac? diferen?a, fiscal ?i financiar, între cuie, prezervative ?i carte, spectacol ?i lucr?ri de art?. Astfel încât, distribu?ia ?i vânzarea acestor opere culturale s? nu mai ajung? la cheremul marilor re?ele de hypermarket-uri care iau un procent de pân? la 60% din pre?ul de vânzare al unui produs cultural; Asigurarea financiar? de la Bugetul de Stat pentru achizi?iile publice de carte, reviste literare ?i de cultur?, precum ?i de opere vizuale.

A existat, în ultimii ani, o cre?tere a interesului editorilor români pentru publica?ii editoriale str?ine?

Pia?a editorial? româneasc? este una cosmopolit? ?i, chiar dac? nu mai are cititorii dinainte de c?derea comunismului, cu un public educat. Peste 45% dintre apari?iile editoriale române?ti sunt traduceri ale unor titluri care ?i-au dovedit succesul comercial, cultural, literar sau ?tiin?ific pe pie?ele europene sau interna?ionale. Acest flux a fost diminuat din motive de criz? economic?, dar el nu ?i-a pierdut ponderea !

OLYMPUS DIGITAL CAMERACare este locul ocupat de Fran?a? Care sunt solu?iile pentru înt?rirea rela?iilor între editorii francezi ?i cei români ?

Spa?iul cultural românesc mai este înc? francofon ?i francofil. Canalul TV5 se difuzeaz? în grila obligatorie a operatorilor de cablu, Institutul Francez are o activitate de impact la Bucure?ti, Ia?i, Cluj ?i Timi?oara, iar fluxul cultural între România ?i Fran?a e înc? unul privilegiat. Cum suntem într-o lume a imaginii, a lui homo videns, cum ar spune Giovanni Sartori, sunt cunoscu?i acei autori francezi care au imagine interna?ional?, dac? e s? m? gândesc la cei mai tradu?i în ultimii ani: Emmanuel Carrere, Marc Levy,  Pascal Bruckner, Michel Houellebec sau Thierry de Montbrial. Pentru a avea o colaborare ?i mai bun?, e nevoie de linii de finan?are comune a copyrightului ?i o strategie de promovare a unor autori de ni??, cu valoare cultural?, estetic?, ?tiin?ific? sau spiritual?, autori care nu pot prinde formatele comerciale! O promovare a valorilor autentice ?i organice din spa?iul cultural francez în spa?iul românesc e ?i necesar?, ?i obligatoriu de f?cut.

http://www.agentiadecarte.ro/ , proiectul editorial pe care îl coordonez, va prezenta, cât de curând, un program al apari?iilor editoriale importante din spa?iul german în spa?iul românesc

Care sunt a?tept?rile dvs de la « Salonul C?r?ii » organizat la Paris?

S? putem realiza o radiografie cât mai exact? privind pia?a de carte francez?, a mecanismelor ei de promovare a autorilor ?i a  lecturii. De asemenea, îmi doresc s? putem realiza un dialog activ pentru a g?si cele mai eficiente formule de cooperare între editorii români ?i cei francezi, mai cu seam? o cooperare legat? de titlurile necomerciale, cu valoare cultural?, ?tiin?ific?, literar? sau spiritual?.