Teodor Dună, Ana Donțu, Alexandru Voicescu, Laurențiu Malomfălean și Vlad Drăgoi, premiații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2015

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 și-a premiat câștigătorii vineri, 15 ianuarie 2016, de Ziua Culturii Naţionale. Poetul Teodor Dună a primit Premiul pentru Cartea de Poezie a Anului 2015, volumul  ”obiecte umane”, Editura Cartea Românească, fiind considerat de către juriu cea mai valoroasă carte de poezie apărută anul trecut. Ana Donțu a fost desemnată Tânărul poet al anului 2015, pentru ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher, premiul pentru proză i-a revenit lui Alexandru Voicescu pentru ”Malad”, carte apărută la Editura Herg Benet, iar Laurențiu Malomfălean este Tânărul critic al anului 2015 pentru lucrarea sa ”Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii”, Editura Tracus Arte. Dintre toți cei pe care i-au nominalizat la secțiunile din concurs, membrii juriului au ales și Tânărul scriitor al anului 2015, Vlad Drăgoi primind această distincție pentru cartea ”Eschiva”, Cartea Românească. Membrii juriului din acest an au fost tinerii critici literari, la rândul lor laureați ai unor ediții anterioare ale Galei: Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian. Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional). Partenerii programului au fost OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Gala Tinerilor Scriitori a fost transmisă în direct pe Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru),  coproducătorul evenimentului. AgențiadeCarte.ro a fost partener media.Scriitorul Dan Mircea Cipariu a fost moderatorul evenimentului, revenindu-i sarcina de a prezenta și invitații speciali: ” ”Mircea Tiberian. un prieten și un rezoneur al poeziei, care în această după-amiază ne va propune câteva sonuri eminesciene şi de Bucureşti interbelic, alături de o voce specială și o prezență fermecătoare, Nadia Trohin.”

Ana Donțu – Premiul Tânărul poet al anului 2015

Premiul pentru Tânărul poet al anului 2015 a fost oferit de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti. ”Sunt onorat că pot să înmânez premiul de debut și de fiecare dată când pot să susțin tinerii o fac cu inima împăcată. MNLR este în pribegie, dar facem lucruri acolo unde găsim spațiu și inimă deschisă”, a spus Ioan Cristescu.

Criticul literar Bianca Burța-Cernat a făce un laudatio celui pe care juriul l-a ales drept cel mai bun poet al anului trecut. ”Sunt onorată la rândul meu să particip în această seară pentru a treia oară ca membru al juriului care decernează aceste premii. Domnul Ioan Cristescu a anticipat foarte bine, mărind puțin suspansul. A devenit o mică banalitate că producția de poezie la categoria de vârstă sub 35 de ani stă foarte bine, am avut foarte multe cărți remarcabile, ne-a fost foarte greu să ne decidem pentru un poet. Este vorba despre o poetă, de fapt. Mai fac o considerație: după 2000, poezia scrisă de autoare, o poezie feminină, e foarte interesant ilustrată. Poate că nu e întâmplător faptul că cele mai interesante voci din ultimul timp sunt voci ale unor poete. O premiem pe Ana Donțu, cu ”Cadrul 25”,Editura Max Blecher. Cred că deja titlul vă incită. Este, să-i spunem, o poezie minimalistă și cotidianistă. Și aici fac o paranteză: a nu se pune o anatemă poeziei minimaliste. Aici avem de a face cu o formulă de minimalism cu totul specială. Ana Donțu prezintă o realitate de zi cu zi proiectată de noi pe toate ecranele. Poezia Anei Donțu e o poezie care mizează pe o forță a notației, dar și o fluiditate a imaginilor.

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. Este importantă pentru mine această confirmare și mă bucur foarte tare să fiu prezentă la acest eveniment”, a spus laureata.

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion”) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț.

Cadrul 25 e o poezie a distanțelor. De la mână la întrerupător, de la un perete la celălalt, de la fetița care sare din pom la femeia obsedată de ceea ce se ascunde în propria gândire, distanța dintre blocuri, dintre o clipă și alta. O poezie care trece ușor la eu, tu sau noi, dar care se bazează nu pe mântuirea adusă de ceilalți, ci pe propria supraviețuire, pe autocontrol și introspecție. De la un grupaj la altul, volumul Anei Donțu explorează alt spațiu, cu o siguranță aproape chirurgicală, se operează în interior, în exterior, în relațiile cu lumea, cu lumina, cu umbra. Un debut matur, în care timiditatea poate avea doar expresie poetică («lumina care a ţâșnit din bec / m-a făcut să-mi fie rușine»), restul fiind curaj, precizie, poezie.” (Moni Stănilă)

Nominalizări la această categorie:

Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească

Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească

Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

Alexandru Voicescu – Premiul Tânărul prozator al anului 2015

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, Mireille Rădoi, a înmânat premiul pentru tânărul prozator al anului trecut.

”Mulțumesc tuturor celor care se află aici. Suntem foarte fericiți să găzduim pentru a treia oară acest eveniment, din postura de cea mai bună bibliotecă a anului 2015, titlu acordat de APLER în noiembrie 2015. Ne bucurăm să facem acest lucru în spațiul în care vibrează încă vocea lui George Călinescu, Tudor Vianu sau alte voci copleștioare ale culturii române”, a spus Mireille Rădoi.

Criticul literar Mihai Iovănel, membru al juriului, a explicat alegerea: ”Spre deosebire de secțiunea de poezie, secțiunea de proză este de obicei cea mai dificilă, dintr-un motiv foarte simplu: dacă poezia poate fi scrisă performant la orice vârstă, pentru proză este greu să identifici un prozator foarte bun sub 35 de ani. Din fericire există și excepții, așa că în fiecare an am putut alinia cel puțin trei prozatori buni. Andrei Mocuța, deși are doar 30 de ani, are deja o experiență de 10 ani de prozator, poet și critic. Flaviu Ardelean este unul din cei mai buni prozatori de SF, iar Alexandru Voicescu este un debutant care a publicat un thriller al cărui decor este unul emoțional, cu un subtext ocult. Premiul merge către el pentru modul relaxat în care se mișcă în interiorul convenției numită thriller și considerată literatură de consum și pentru felul palpitant în care mixează anumite elemente, cum ar fi romgleza coorporatistă. Profit de faptul că e aici pentru a aminti faptul că e directorul editurii Herg Benet. Pe lista nominalizaților erau vreo 5-6 cărți de la Herg Benet și a trebuit să mai reducem din ele, să nu bată la ochi”, a spus Iovănel, pe un ton de glumă.

Alexandru Voicescu a urcat pe scena Galei Tinerilor Scriitori pentru a-și primi premiul. ”Mulțumesc foarte mult. Când am aflat nominalizările nu eram pe fază și a venit cineva și m-a felicitat pentru nominalizare. Nici nu-mi trecuse prin cap că pot ajunge pe o scenă prestigioasă a culturii române, pentru că sunt debutant. Fiind debutant probabil că am reușit să atrag atenția membrilor juriului și le mulțumesc pentru premiu.”

Alexandru Voicescu (n. 17.10.1980, București) a urmat studii juridice, completate în paralel cu o licență în deconstructivism pascalian, patristică și antropologie culturală, susținută la Facultatea de Filosofie a Universității București. Frecventează cursurile de Master în publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și lucrează timp de 8 ani în advertising, pe poziții de art director, copywriter și creative director. În 2010, fondează editura Herg Benet, al cărei coordonator este și în prezent, supervizând publicarea a peste 150 de cărți de literatură română contemporană.

”Malad” este romanul său de debut.

“Credința mea, care apare în filigran și în acest splendid roman, este că nu înțelegem nimic nici din viață și lume, nici din literatură, dacă operăm cu conceptele clasice de realitate și biografie. Pentru mine, literatura este întotdeauna realistă și autobiografică, pentru că prin realitate nu înțeleg numai lumea obiectuală, ci și pe cea simbolică și cyberspațială, iar din biografie nu fac parte numai evenimentele, ci și fantasmele, amintirile, jocurile imaginației. Ceva este real și autobiografic, indiferent  în ce plan al lumii globale s-ar fi petrecut, indiferent că e de ordin fizic sau meta-fizic. Așa stau lucrurile și în romanul lui Alex, care îmi place foarte mult și la lectura căruia nu doar îndemn, dar aș putea spune că instig!” (Liviu Antonesei)

Nominalizați la această categorie:

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet

Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

Laurențiu Malomfălean – Premiul Tânărul critic al anului 2015

Bianca Burța-Cernat este cea care a înmânat premiul, dar care a și explicat decizia juriului. ”Categoria asta este, de asemenea, foarte bine reprezentată în ultimii ani. Și aici am avut dificultăți în a alege. Și anul acesta și în alți ani. Pentru că avem pe lista de nominalizați numai volume foarte consistente. Nu sunt doar teze de doctorat, ci sunt cărți pe care le citim cu plăcere și pe care le consultăm cu folos. Premiem în această seară cartea unui tânăr critic pe care îl cunoaștem și pentru publicistica sa. El a colaborat la mai multe reviste. Astăzi ne așează pe masă o carte cu un titlu care nu e foarte ușor de reținut, dar care, în același timp, nu poate să nu ne trezească o anumită curiozitate. Laurențiu Malomfălean ne propune să folosim termeni precum hipermodernism și hipermodernitate.”

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. A intrat în detaliile cărții mele. Mulțumesc juriului pentru nominalizare. M-am simțit extrem de onorat. Mulțumesc editurii  și îmi mulțumesc mie. Îmi e greu să mă consider critic literar, dar dacă juriul mi-a acordat acest premiu, de acum mă pot considerat critic”, a spus Laurențiu malomfălean pe scena Galei Tinerilor Scriitori.

Laurenţiu Malomfălean s-a născut în 1986 (localitatea Râu Sadului, judeţul Sibiu). Eseist. Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Română – Literatură Comparată (2008). Redactor la revista Echinox (2007-2010). Masterat în Istoria imaginilor – Istoria ideilor (2010). Din 2014, doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 (coordonator prof. univ. dr. Corin Braga). Participări la numeroase conferinţe internaţionale – în Franţa, Elveţia şi România. Publică studii de specialitate în reviste academice precum Caietele Echinox, Dreaming. Journal of the International Association for the Study of Dreams, Transylvanian Review, dar şi poeme, proză sau cronică de carte – în Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Cultura, Apostrof, Observator cultural, ori pe bookaholic.ro. A tradus din limba franceză volumele: Auguste de Gérando, Transilvania şi locuitorii săi (tomul I), Hubert Reeves, Universul explicat nepoţilor mei, respectiv Élisa Brune, Cu moartea în suflet. Cioran-tango. Triplu debut editorial, cu Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, De la Prometeu la Narcis. 9 studii de literatură comparată şi Lunile criticii literare. Ducând lipsă de şalvari (2015).

Nominalizați la această categorie:

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească

Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română contemporană, Casa Cărții de Știință

Vlad Drăgoi – Premiul Tânărul scriitor al anului 2015

Criticul literar Mihai Iovănel a oferit premiul, care a mers la poetul Vlad Drăgoi. ”Prin acest premiu nu premiem neapărat pe autorul celui mai bun volum al anului ci premiem un autor care are ceva deosebit. Deși e evident că are un volum foarte bun. În primul rând este poet. Secțiunea de poezie din acest an a fost foarte bună. Vlad Drăgoi este reprezentantul unei generații, postdouămiistă, o generație excelentă, care în raport cu generația care o precede este ca muzica acustică față de muzica electrică, fără a valoriza”, a spus Mihai Iovănel.

Vlad Drăgoi (n. 1987) – A urmat cursurile Facultății de Litere din Brașov. A debutat cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito, la editura ieșeană Lumen, în 2009. În 2013 a urmat volumul de poezie Metode, la Casa de Editură Max Blecher, nominalizat la categoria Tînărul poet al anului 2013. Eschiva, publicat în 2015, la editura Cartea Românească, este al doilea său volum de poezie.

”Ce se întâmplă aici, și lucrul acesta a fost remarcat de toți cei care au citit noul volum, este ca sub acest trup uman acoperit de laceratii si cicatrici ale imoralitatii se ascunde o melancolie cautata mereu, parca unica salvare. Acel gol din piept, care revine obsedant in noile poeme este cultivat cu indarjire – parca ultima reduta a umanitatii. Este aici, dupa cum remarca Radu Andriescu, o sinceritate ce implica infinite riscuri, o combinatie de reflexiv si tranzitiv: o confesiune a criminalului care se incapataneaza sa-si expuna, in ciuda unei sentinte deja pronuntate, motivele, demonstrand pe parcurs ca ceea ce-l mana-n lupta, in fond, este intoleranta la ipocrizie.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, Suplimentul de cultură)

Premiul cartea de Poezie a anului 2015 - Teodor Dună, ”obiecte umane”, un premiu în valoare de 3 000 lei oferit de ICR.

Radu Boroianu, președintele ICR a fost prezent în sală și a ținut să înmâneze acest premiu, începând intervenția sa prin recitarea uneia dintre poeziile pe care le-a descoperit în acest nou volum al lui Teodor Dună. ”Dați-mi voie să vă citesc una dintre poeziile care se află în această carte. Îl găsesc pe tânărul Dună ușor melancolic, dacă nu fundamental trist. Sper ca lucrurile să se schimbe. Oricum, ICR se va ocupa să traducă și să ducă acești tineri scriitori și în alte părți, să nu rămânem doar cu optzeciștii”.

Biancăi Burța-Cernat i-a revenit ocazia de a vorbi despre carte și poet. ”Vreau să precizez că nu voi spune câteva cuvinte despre cartea premiată doar în calitate de critic ci și de cititor. Sunt o cititoare de poezie foarte cusurgie, dacă e vorba de literatură contemporană. Nu-mi plac foarte multe dintre cărțile de poezie care se scriu azi. Pe majoritatea le arunc într-un colț și nu le mai recitesc. Cartea pe care o premiem azi este una dintre cărțile de așezat în raftul cu volume pe care le păstrez. Nu spun aceste lucruri convențional.

Sunt acord cu recomandarea Simonei Sora, care spune că e vorba de o lume cu totul nouă. Este și unul din motivele pentru care am ales să acordăm premiul cărții lui Dună. În anii anteriori am acordat acest titlu unor poeți de mult consacrați. Premiem a doua oară un autor tânăr, pe care îl puteam avea în vedere la categoria tânărului poet al anului sau tânărului scriitor al anului, dar merită mai mult. E poezia unui autor matur. E o poezie care, și aici e nota particulară, nu ocolește metafora, nu ocolește metafizicul (termen alungat din vocabularul criticilor în ultimii ani), nu face aceste lucruri în răspăr ci pentru că este modul său natural de a scrie”, a spus criticul literar.

Poetul Teodor Dună a oferit un moment plin de emoție celor din sală: ”Mulțumesc pentru cuvintele sper că meritate, nu sunt încă sigur. O să citesc câteva cuvinte pe care le-am scris acasă. Obiecte umane mi-a spus că azi e în sfârșit fericită, că de acum înainte va fi mai mult umană decât obiectuală și că multe dintre friciile ei au dispărut și mi le lasă doar mie. Și îi mulțumește pentru asta juriului. Mulțumesc eu și obiectele mele umane.”

Laureaţii de până acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015).

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate. Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu o forță imaginativă eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii doar poeților cu viziune.” (Al. Cistelecan)

“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice, acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună, obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“, prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e însă și lumea în care înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care se mișcă și se transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur, pe atât de adevărat.” (Simona Sora)

Gala Tinerilor Scriitori s-a bucurat de microrecitalul oferit de Mircea Tiberian și Nadia Trohin, ei fiind și cei care au încheiat, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, ediția a VI-a a evenimentului.

Dorina CIOPLEA

foto: Florin CONSTANTINESCU

sursa: www.agentiadecarte.ro

“obiecte umane” de Teodor Dună va primi Premiul Cartea de Poezie a anului 2015

afis-web-gala-tinerilor-scriitori-2016Joi, 7 ianuarie 2016, juriul compus din Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian a anunţat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor 2016, precum şi acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2015 volumului “obiecte de umane”, Editura Cartea Românească, publicat de Teodor Dună. Programul GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 celebrează cea de-a şasea ediţie a Zilei Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2016, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, în cadrul unui eveniment transmis în direct de Radio România Cultural. Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, în valoare de 3.000 lei, va fi oferit de către preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), dl. Radu Boroianu. Laureaţii de până acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015). Organizatorii Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2015 sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional). Partenerii programului sunt OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Juriul este compus din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2013 şi 2014): Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian. Tânărul artist vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele, diplomele şi trofeele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Nadia Trohin şi Mircea Tiberian. Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru). Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului este scriitorul Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă nominalizările pentru Gala Tinerilor Scriitori.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate. Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu o forță imaginativă eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii doar poeților cu viziune.”

Al. Cistelecan

“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice, acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună, obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“, prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e însă și lumea în care înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care se mișcă și se transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur, pe atât de adevărat.”

Simona Sora

Pe data de 7 ianuarie 2016, juriul compus din Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian a decis să nominalizeze pentru Gala Tânărului Scriitor 2016 următoarele titluri:

TÂNĂRUL POET AL ANULUI

Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească

Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească

Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

TÂNĂRUL PROZATOR AL ANULUI

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet

Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

TÂNĂRUL CRITIC AL ANULUI

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească

Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română contemporană, Casa Cărții de Știință

IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până joi, 14 ianuarie 2016, ora 14.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaţilor va fi permis până la ora 15.45.

REGULAMENTUL

Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015

Comitetul Director al Asociaţiei EURO CULTURART a hotărât realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 pentru celebrarea celei de-a şasea ediţii a Zilei Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2016, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.

Astfel, proiectul va fi dus la bun sfârşit prin prezentul Regulament:

1. Gala Tinerilor Scriitori va acorda următoarele cinci premii:

- Tânărul Poet al anului 2015

Tânărul Prozator al anului 2015

- Tânărul Critic al anului 2015

-Tânărul Scriitor al anului 2015

Cartea de Poezie a anului 2015

2. Juriul va fi compus din următorii critici literari: Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian. Juriul va anunţa, înainte cu câteva zile de eveniment, printr-un comunicat de presă, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2015, Tânărul Prozator al anului 2015, precum şi nominalizările pentru Tânărul Critic al anului 2015. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2015.

3. Criterii de selecţie şi jurizare. Juriul va alege cărţi apărute în 2015 ale unor autori care nu au depăşit vârsta de 35 de ani. Pentru activitate publicistică de excepţie în anul 2015 se poate acorda un premiu la secţiunea de critică literară pentru autori care nu au depăşit vârsta de 35 de ani. Nominalizările şi premiile juriului trebuie să încurajeze expresia literară autentică şi organică în limba română, experimentul şi exersarea unor formule inovative de stil, gândire şi limbaj literar.

4. Valoarea premiilor. Premiile vor fi în valoare totală de 9000 de lei, distribuite astfel: 3000 lei – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, 1500 lei – Tânărul Poet al anului 2015, 1500 lei – Tânărul Prozator al anului 2015, 1500 lei –Tânărul Critic al anului 2015, 1500 lei –Tânărul Scriitor al anului 2015.

Preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART,

Dan Mircea CIPARIU

Gala Premiilor APLER, din ”datoria de a sprijini identitatea națională”

Joi, 19 noiembrie 2015, în Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare din București a avut loc a XVII-a ediție a Galelor APLER – Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Evenimentul s-a bucurat de suportul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii Galei au fost Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Librăria Open Art. Partenerii media au fost Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu. Potrivit lui Ioan Cristescu, președintele APLER, ”această gală este o tradiție, deja se află la a XVII-a ediție. Am considerat că este firesc și necesar să continuăm această tradiție. Am adăugat și alte premii. Rolul unei astfel de organizații este de a impulsiona pe cei din breaslă, nu doar pe cei care ne sunt membri. Anul acesta am premiat oameni și din afara APLER. Acordăm 13 premii, unele sunt de tradiție, altele se dau pentru prima dată”. Astfel, Premiul Cartea anului 2014 a mers la Eugen Simion pentru “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. Premiul Revista anului 2014 a fost acordat revistei Observator cultural (și înmânat doamnei Carmen Musat, redactor-şef). Premiul Editura anului 2014 a fost primit de Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director). Premiul Graficianul de carte al anului 2014, pentru prezența în multe proiecte editoriale importante, a fost primit de Anna-Maria Orban. Premiul Autorul român din diaspora i-a fost acordat lui Michael Finkenthal. O categorie nou înființată – Premiul Redactorul de carte al anului 2014, oferit scriitorului și redactorului de carte Teodor Dună, pentru colecția Antologiile Tracus Arte. Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer pentru emisiunea “Vorba de cultură” – Radio România Cultural. Începând din acest an, s-a acordat Premiul Cea mai bună bibliotecă, de data aceasta fiind vorba de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general).A urmat o serie de premii speciale: Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014; Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014; Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general); Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general; Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu. Întregul eveniment s-a bucurat de prezența și muzica flautistului Ion Bogdan Ștefănescu.

Ioan Cristescu, președintele APLER, a fost moderatorul galei.”Nu suntem la prima ocazie cu care APLER lucrează cu Biblioteca Centrală Universitară (BCU). Este un partener, aș putea spune, strategic. În zona aceasta, a APLER-ului, am căutat împreună cu Dan Mircea Cipariu, de când am preluat conducerea, să facem și altceva decât se făcea. De trei ani organizăm un târg de carte la Tulcea, de anul acesta și la Brăila. Participăm la Strada de C`Arte, cu BCU. Meseria mea și a lui DMC este de a coordona evenimente culturale. Asta facem de 10 ani. Asta am învățat. Rolul unei organizații este acela de a construi.”

Premiul Cartea anului 2014 – Eugen Simion,  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014

Profesorul Silviu Angelescu, președintele juriului, a vorbit despre Eugen Simion și acest premiu. ”Sunt onorat că am fost desemnat de juriu să motivez acordarea acestui premiu, deși știu că nu este nevoie. Toată lumea cunoaște cartea, este deja comentată în presă. Cu siguranță va avea o carieră pentru că este vorba despre un mare autor, Emil Cioran, un autor ciudat din multe puncte de vedere și profesorul Eugen Simion încearcă să-l aducă mai aproape de noi. Și reușește, după părerea mea. Aduce în atenție un Cioran mai puțin cunoscut, mai puțin ermetizat, un Cioran interesat de soarta părților lui, interesat de ce se întâmplă în țară etc. Era o imagine mai puțin cunoscută. Am început de aici tocmai pentru că se schimbă puțin imaginea pe care o aveam despre Emil Cioran. Întregul volum este substanțial.

Eugen Simion atrage atenția asupra modului de a prezenta lucrurile în termenii conjucțiilor opuse. La lectura acestei cărți mie mi-a adus aminte de o ceremonie din Maramureș, a urâților. La Sărbătorile de iarnă, tineri îmbrăcați în haine rele dansează dansuri foarte agitate și rostul este de a exorciza răul. Probabil și la Cioran, ceea ce spune adeseori despre tribul lui are în spate un proces asemănător, de exorcizare a unei permanente nemulțumiri în legătură cu semenii lui. Cioran, ca regulă generală, vorbește despre sine, despre deziluziile lui, nelămuririle lui. Dar ele au cauza într-un context pe care el și-l asumă. Poate că e timpul să îl recitim pe Cioran, așa cum ne sugerează Eugen Simion”, a spus Silviu Angelescu.

Profesorul și academicianul Eugen Simion a fost prezent în Salonul Carol I, pentru a primi premiul acordat de APLER și pentru a vorbi despre proiectul editorial “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. ”Remarc că e o carte norocoasă, am mai primit un premiu. Am scris această carte, deși nu exista în proiectele mele, cam în același timp cu altă carte. O carte despre Creangă. Despre el îmi doream de când mă știu să scriu o carte și am tot amânat-o. Și nu știu cum s-a ivit, dar tot atunci s-a ivit și chestiunea Cioran. Dar am decis la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă să scot o ediție Cioran de opere complete și am găsit omul potrivit. Marin Diaconu. Și a apărut această ediție, care este splendidă, pe care ar trebui să o ținem minte, dar pe care nu am putut-o difuza, din alte motive.

Cioran în limba română stă foarte bine. Nu vreau să zic mai multe, să nu jignesc decizia lui de a trece în altă limbă. Silviu Angelescu vorbea de tensiunea care există în discursul lui.

Am amintit de Creangă pentru că, deși am îmbătrânit scriind critică literară, ei au fost cei mai dificili autori despre care am scris.

Cioran e un mare moralist. Cel mai mare pe care noi l-am dat. După ce am scris cartea, am scos explicația de unde vine acest farmec. Explicația mi-a venit dintr-o propoziție a lui Bart: această tensiune din interior, această sumă de negativități care se detenzionează. Mare creator este Cioran.

S-a nimerit că Cioran și Creangă sunt la capete diferite ale spiritualității. Pe Creangă îl știm atât de bine… dar când te apuci să-l justifici estetic, aici te cam împotmolești. Și pentru că despre el s-a scris enorm. Aproape că nu există critic român care să nu fi scris despre Creangă. Și am vrut să scriu cartea ca un fel de replică la Călinescu. Să văd dacă se mai poate scrie ceva după el. Și am încercat. Nu știu dacă am reușit. Nu a avut același succes, nu a fost la fel de norocoasă.

Povestea Cioran continuă. Sper să putem face și volumul al III-lea, tot cu opera sa românească, în care să publicăm și o serie de scrisori. Cioran este și un bun epistolar. Cumva vreau să îi împac pe români cu Cioran și să-l aduc acolo unde este locul lui”, a spus Eugen Simion.

Premiul Revista anului 2014 – Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef).

Graficianul Mircia Dumitrescu a oferit și o gravură doamnei Carmen Mușat.

Scriitorul Ioan Groșan a argumentat decizia juriului de a oferi acest premiu. ”Observator Cultural este o revistă care mie îmi e foarte dragă, unde porțile sunt mereu deschise pentru poeți și scriitori. Una dintre puținele reviste de la noi care păstrează o dreaptă măsură. Am colaborat și eu o perioadă la Observator Cultural și m-am bucurat de echipa de acolo”, a spus Groșan.

Carmen Mușat, redactorul-șef al publicației, a fost cea care a primit premiul. ”Mă bucur că o asociație din care nu facem parte se gândește că o revistă nealiniată și neangajată de nicio parte politică și de nicio tabără culturală sau politică merită un astfel de premiu. Continuăm. Premiul acesta vine în momentul în care aniversăm ceva la Observator Cultural, săptămâna viitoare facem numărul 800.”

Premiul Editura anului 2014 – Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director)

Scriitorul Dan Mircea Cipariu a argumentat decizia juriului.  ”Sunt foarte bucuros să premiem nu numai o editură cât, mai cu seamă, un proiect cultural pe care domnul Nicolae Marinescu îl susține de aproape 20 de ani. Aici includ și revista Mozaic. E important că APLER a premiat câteva edituri importante din țară, de-a lungul timpului. Să continuăm această bună legătură pe care o avem. APLER, de anul acesta, patronează și o librărie, Open Art, care e non profit, un proiect eminamente cultural, în al cărui spațiu susținem editurile și, mai ales, autorii români contemporani”.

Directorul Editurii AIUS, din Craiova, Nicolae Marinescu, a fost prezent la ceremonia de premiere pentru a primi această distincție. ”Suntem cu atât mai onorați cu cât am fost mirați de această decizie. Suntem o editură mică, care se luptă de 20 de ani să supraviețuiască în această lume literară. Adrian Marinov, prof Ion Zamfirescu și nu numai ne-au susținut în acest proiect. Mai nou îl avem și pe domnul Basarab Nicolescu, care de asemenea ne-a susținut în ultimii ani în proiectele noastre, și pe alți oameni de cultură pe care am fost onorați să îi avem alături de-a lungul timpului. Ceea ce e foarte important este faptul că APLER-ul se gândește și la editurile mici. Armatele nu sunt formate numai din generali. Iar noi, eu cred în continuare, că ne găsim într-o mare bătălie a culturii. Acest proiect al nostru, pe care l-am început îndrumați de domnul Marinov, este încurajat și de ce s-a întâmplat cu cartea domnului Simion astăzi.

Eu cred că munca profesorului Simion de a scoate aceaste ediții de tipl Pleiade este nedrept tratată de statul român. Ar trebui să se găsească în toate bibliotecile universitare pe bani publici, în bibliotecile județene, tot pe bani publici. Și cel puțin în 2-300 de biblioteci din lume, unde fondul de carte românească este aproape inexistent. Luptăm fiecare ca partizanii, fiecare de unde poate. Cred că APLER-ul va reuși să ne mai adune din când în când, pentru a tranforma această luptă de gherilă într-o luptă adevărată, cu o armată care poate face față. Sper ca prețuirea dumneavoastră să fie un îndemn pentru tinerii pe care încercăm să-i motivăm să ducă mai departe nu doar activitatea proprie de creație ci și pe aceasta de editor”, a spus directorul Editurii AIUS.

Premiul Autorul român din diaspora – Michael Finkenthal

Ioan Cristescu a specificat că începând din 2014 au ținut să premieze și scriitori români care locuiesc în străinătate. Premiul de acest an a mers către Michael Finkenthal, stabilit în SUA.

Profesorul Ion Pop este cel care a vorbit despre decizia juriului. ”Sunt foarte bucuros și emoționat că trebuie să vorbesc frumos de Michael Finkenthal, care stă în SUA, dar vine din Cluj.

Participă foarte frumos, cu o energie mereu nouă, la opera de regăsire a forțelor priedute , a mișcărilor literare. E o prezență în România tot mai vie. O figură de intelectual.”

”Am fost foarte surprins, nu m-am așteptat. Desigur am fost surprins de faptul că accentul a fost pus pe recuperarea avangardiștilor. Mă așteptam să meargă spre Zevedei Barbu, în altă direcție de recuperare. Vreau să-l menționez pe Marin Diaconu, care a făcut un travaliu extraordinar. Noi facem recuperare pentru a recupera un autor extraordinar, Sesto Pals. Domnul Diaconu are o vastă experiență de editor, mie mi se pare că este ultimul mohican pe domeniul ăsta. A găsit că este important să facă recuperarea și pentru Zevedei Barbu, dar și pentru Sesto Pals.

În ceea ce privește recuperarea avangardiștilor, retrimit mingea domnului Cristescu, pentru că orice recuperare trebuie să aibă un recuperator. Și să găsești o editură unde publici încă un volum, nu e deloc ușor, mai ales că nu cred că vor fi un succes foarte mare financiar”, a spus Michael Finkenthal despre munca sa de recuperare a unor autori importanți.

Premiul Graficianul de carte al anului 2014 – Anna Maria Orban

Scriitorul Ioan Groșan, pe care îl leagă și o prietenie lungă de artista Anna Maria Orban, a fost desemnat de membrii juriului pentru a explica de ce în acest an premiul pentru graficianul de carte merge la această artistă. ”O cunosc pe Anna Maria de pe vremea când era o jună candidată la Academia de Artă. A intrat cu brio și a avut o carieră ascendentă, fulminantă aș putea spune. Noi o premiem pentru grafica de carte pentru că a lucrat la proiecte mari și importante, dar este una dintre cele mai bune artiste din țară. Are un CV absolut impresionant. Sper, în același timp, ca premiul care îi va fi acordat să nu fie tot o lucrare a soțului”, a spus Ioan Groșan, cu umorul său bine cunoscut.

Anna Maria Orban: ”Eu nu mă pot numi grafician de carte, dar pot să spun că am lucrat la foarte multe cărți, bineînțeles cu domnul academician Mircia Dumitrescu. După ce am terminat liceul de artă și am intrat la facultatea de arte m-am apropiat de poezie și am petrecut mult timp între cărți. Am găsit câteva cărți de poezie de Adam Puslojici și Vasko Popa, care aveau o copertă făcută de un domn. Nu mă gândeam că ne vom cunoaște, că vom supraviețui atât de mult împreună, că vom face coperte de carte împreună, că voi învăța atât de multe de la el, că voi avea onoarea să lucrez la proiectul cu Eminescu și că vom putea lucra cu manuscrisele lui Eminescu. Pentru acest proiect a avut nevoie de cineva pentru prelucrare digitală a manuscriselor lui Eminescu și eu, omul din umbră, i-am spus că ”da, se poate face acest lucru”.

Nu mă consider un grafician de carte deși am contribuit la foarte multe proiecte și îmi place să desenez și să lucrez la astfel de proiecte.”

Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiunea “Vorba de cultură”- Radio România Cultural

Acest premiu a fost decis, prin tradiție, de președintele APLER, Ioan Cristescu, acesta declarând că a decis ca anul acesta premiul să meargă către Ema Stere și Attila Vizauer pentru că ”de ani de zile, la ora 12 fix, ascult <<vorba de cultură>>.

Ema Stere: ”E o emisiune care se face singură atunci când ai invitatul care trebuie”.

Attila Vizauer: ”Mulțumim pentru acest premiu, suntem bucuroși și de compania de aici. Pe o bună parte dintre cei prezenți am avut bucuria să îi avem ca invitați în cei 9 ani de emisiune. Mulțumim celor care și-au găsit timp să vină zilnic. Acesta este unul dintre secretele emisiunii: avem același invitat timp de cinci zile, zi de zi.”

Premiul Redactorul de carte al anului 2014 – Teodor Dună, pentru colecția  Antologiile Tracus Arte

Ioan Cristescu, președintele APLER, dar, de asemenea, și editor, a fost cel care a prezentat premiul pentru redactorul anului. :”Acordăm acest premiu pentru că există două meserii în zona editorială extrem de prost plătite, cea de corector și de redactor.  Astfel, APLER a decis să premieze pentru o colecție de antologii apărută la editura Tracus Arte, pe scriitorul Teodor Dună, de această dată în calitatea sa de redactor.”

”Acest premiu aparține mai mult poeților din care am putut face antologii: Traian T. Coșovei, Mariana Marin etc. E ca și cum îi învii. E o imensă bucurie să poți să învii niște autori. Pentru publicul larg, tinerii nu mai pot citi o mie de pagini, dar sunt necesare și doar cele mai frumoase poezii. Ne axăm pe poezia postbelică. Mi-ar plăcea foarte mult să fac o antologie și cu Blaga. Mi-ar plăcea mult să fac o antologie cu Păunescu, spre exemplu”, a rezumat Teodor Dună munca pentru care a fost premiat.

Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014

”Este una dintre cele mai frumoase și seducătoare cărți scrise de Ștefan Mitroi” – Dan Mircea Cipariu

Ion Tomescu,fondatorul și primul președinte al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România, a fost prezent la această gală și a înmânat premiul special pentru romanul-poem al lui Ștefan Mitroi. ”Îmi aduc aminte cum, cu Dan Mircea Cipariu și Daniela Tomescu, puneam bazele acestei asociații. A crescut, între timp. APLER este și creatorul Legii Cărții, care există dar nu se aplică.

Pe Ștefan Mitroi l-am cunoscut ca pe un poet foarte bun. Chiar și printr-o carte bilingvă română/engleză. Într-o zi a avut neșansa să vină la mine să-mi dea un roman. Neșansa a fost a mea, de fapt, pentru că am stat toată noaptea să-l citesc, nu-l puteam lăsa. I-am zis a doua zi că este un romancier foarte bun. A tot scris de-a lungul timpului și iată că a primit un premiu în această seară”, a povestit Ion Tomescu.

Ștefan Mitroi: ”M-aș lăsa de roman, dar nu mă lasă el. Mi-ar fi plăcut să pot spune că le donez premiul copiilor străzii despre care e vorba în carte. Dar chiar dacă premiul ar fi avut echivalentul financiar și al lui Nobel și tot nu ar fi ajuns. Sunt așa de mulți. Mulțumesc editurii și redactorului Teodor Dună. Îi mulțumesc lui Dodo Tomescu pentru că m-a împins spre proză.”

Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014.

”APLER a susținut, încă de la începuturile sale,  un proiect de promovare a tinerelor talente, Scriitori și plasticieni pentru mileniul III. Și acolo am descoperit câțiva poeți remarcabili, Constantin Virgil Bănescu sau Elena Vlădăreanu, dar și graficieni foarte buni, cum este Mihai Zgondoiu, cel care a realizat grafica diplomelor și afișelor APLER de acum, care din păcate nu a putut să vină. Ne-am gândit să continuăm acest bun obicei și să oferim un premiu unei eleve olimpice, Denisa Lepădatu”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, unul dintre cei care au pus bazele GaleiAsociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

Denisa Lepădatu are 13 ani și este din Galați, fiind foarte activă literar, astfel că are mai multe volume la activ. ”Sunt onorată și emoționată să primesc un premiu din partea unui juriu atât de important. Aflându-mă aici, între oameni atât de frumoși și importanți, constat cât de mică sunt. Și îmi propun ca, în timp, să mă ridic la înălțimea viselor mele. Vise care se vor mai schimba. Primii mei pași în literatură au fost timizi, dar, încetul cu încetul, am devenit mult mai sigură pe mine și cred că cea mai importantă calitate a mea este perseverența, faptul că îmi doresc să știu și să fac tot mai multe. Chiar dacă timpul îmi atrage atenția și îmi spune că nu am timp să le fac pe toate deodată. Am avut norocul să întâlnesc oameni care să mă susțină, să mă sfătuiască atunci când am avut nevoie și să mă încurajeze atunci când mi-a fost dificil”, a spus adolescenta scriitoare.

Premiul Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general)

”Începând de anul acesta, premiem o bibliotecă. Și ceea ce a reușit Mireille Rădoi să facă aici este cu totul și cu totul extraordinar. În primul rând, după aproape 100 de ani, a reînviat Fundația Universitară Carol I, care dau an de an burse, a făcut Festivalul Strada de C`Arte. Și eu cred că premiul acesta, care a fost propus de domnul profesor Silviu Angelescu și pe care noi l-am aprobat, i se cuvine”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, membru al juriului.

Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”: ”Suntem onorați de această gală extraordinară care are loc în Salonul Carol I, fosta sală a cataloagelor, și care, dacă vă întrebați de ce arată așa cum arată, este grație efortului unui director care a reușit cu îndârjire să refacă această bibliotecă și să-i redea farmecul pe care îl avea înainte de dezastru: Ion Stoica.

Noi am fi găzduit oricum această gală, cum am mai găzduit și alte evenimente în această sală și în alte încăperi din bibliotecă. Suntem fericiți de parteneriatul straegic cu APLER și, de asemenea, cu  Muzeul Național al Literaturii Române. Pentru că instituțiile sunt valori și oameni. BCU nu este doar păstrătoarea unor cărți, este o inimă care pulsează autentic în centrul Bucureștiului și ne-am asumat această menire. Ne bucurăm că se reconfirmă că suntem cea mai bună bibliotecă. În 2012, la Biblioteca Națională a României, avea loc Gala Industriei de Ccarte, care ne-a dat premiul pentru cea mai bună bibliotecă”. Mireille Rădoi a primit, în cadrul Galei Premiilor APLER, și o lucrare semnată de academicianul Mircia Dumitrescu.

Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu

”De foarte mulți ani, domnul Chișu, domnul Condeescu, adică directorii Muzeului Literaturii, au lucrat cu un om. Văzând editura Semne nu pot să nu-l admir pe domnul Dulu, căruia îi ofer diploma de excelență”, a spus Ioan Cristescu.

Ștefan Dulu: ”Eu sunt tipograf de meserie. Îi las pe cei talentați să scrie și să vorbească. Eu vă stau la dispoziție cu orice idee de a face cărți. Aici mă pricep.”

Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general

”Oferim un premiu special pentru susținerea culturii scrise naționale. Librăriile Cărturești, Centrul de Librării București și, mai nou, librăria APLER – Open Art  se bucură de softul creat de TotalSoft. Mă bucur și de o prietenie cu cei doi conducători ai acestei societăți, Liviu Drăgan și Florentina Andrei. Ei au sprijinit multe proiecte culturale pe care le-am coordonat și realizat, în ultimii ani”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Premiul a fost primit de către Florentina Andrei: ”Să ceri unui om care vine din industria IT să vorbească în fața unui astfel de auditoriu este absolut imposibil. Noi vrem să vă mulțumim pentru încredere și să vă asigurăm că vom continua să sprijinim cultura așa cum putem noi mai bine”.

Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general)

Ioan Cristescu: ”M-a deranjat faptul că în țara aceasta instituțiile serioase, care promovează cultura, sunt lovite din toate părțile. Când am intrat în lumea filatelică am aflat și cam ce face Romfilatelia. Romfilatelia este, din 2004, singura instituție privată care n-a avut credite, datorii, și asta din vânzarea de timbre. Nu au primit premii aici, au primit în afară, la mari târguri și întâlniri internaționale. Cred că merită cu prisosință un premiu, ca recunoaștere a muncii lor, pentru promovarea identității naționale. Avem o datorie de a spirjinii identiatea națională și premiile acestea se sprijină pe acest crez.”

Seara a fost încheiată printr-un moment muzical oferit de Ion Bogdan Ștefănescu și flautul său.

Dorina CIOPLEA

sursa: Agentiadecarte.ro

Eugen Simion, Teodor Dună, Observator cultural, Editura Aius şi Radio România Cultural, printre laureaţii Galei Premiilor APLER 2015

afis-aplerJoi, 19 noiembrie 2015, de la ora 18.30, în Salonul Carol al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”din Bucureşti (accesul prin Intrarea Regală, str. Dem I. Dobrescu, nr.1, sector 1), va avea loc Gala Premiilor APLER, ediţia a XVII-a, organizată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER). Premiile au vizat cele mai bune titluri ale membrilor APLER publicate în 2014, precum şi cele mai bune reviste din spaţiul cultural românesc. Evenimentul se bucură de suportul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii Galei sunt Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi  Librăria Open Art. Partenerii media sunt Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu. Premiul Cartea anului 2014 îi va fi înmânat acad. Eugen Simion pentru  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. Premiul Editura anului 2014 va fi acordat Editurii Aius din Craiova şi Premiul Revista anului 2014 îi va reveni revistei Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef). Printre laureaţi se regăsesc graficianul de carte Anna Maria Orban, scriitorii Teodor Dună, Michael Finkenthal, Denisa Lepădatu, Ştefan Mitroi şi Mireille Rădoi. Premiul pentru Jurnalism cultural va fi acordat jurnaliştilor Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiuneaVorba de cultură”, produsă şi difuzată de Radio România Cultural. Amfitrionul Galei Premiilor APLER este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Invitatul special al galei este muzicianul, scriitorul şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu. Conceptul vizual al afişului şi al diplomelor este realizat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, câştigător, în trecut, al Premiului APLER Graficianul de Carte. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă palamaresul oficial al Premiilor APLER 2015, ediţia a XVII-a. Intrarea la Gală se face numai cu invitaţie. Puteţi solicita invitaţie la eveniment la adresa de email:apler.apler@gmail.com.

Premiul Cartea anului 2014 – Eugen Simion,  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014

Premiul Revista anului 2014 – Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef)

Premiul Editura anului 2014 – Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director)

Premiul Graficianul de carte al anului 2014 – Anna Maria Orban

Premiul Autorul român din diaspora – Michael Finkenthal

Premiul Redactorul de carte al anului 2014 – Teodor Dună, pentru colecția  Antologiile Tracus Arte

Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiunea “Vorba de cultură” Radio România Cultural

Premiul Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general)

Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014

Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014.

Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general)

Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general
Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu

Gabriela Adameşteanu, Mihai Şora, Eugen Simion, Mircea Martin şi Mircia Dumitrescu, la prima ediţie a Târgului de C’Arte Brăila 2015

Între 21-24 octombrie 2015, la Brăila, în organizarea Consiliului Judeţean Brăila, a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” şi a APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), la Casa Tineretului (Calea Călăraşilor, nr.54, Brăila),  va avea loc prima ediţie a Târgului de C’Arte. Sunt invitate 28 de edituri reprezentative pentru piaţa editorială românească naţională, regională şi locală (printre acestea, la o repede ochire, amintim de Humanitas,  Curtea Veche, All, RAO, Litera sau Tracus Arte), cu titluri noi apărute în ultimii doi ani, cu 19 lansări de carte şi sesiuni de autografe (oferite de 32 de invitaţi de marcă ai evenimentului). Acad.Eugen Simion, acad.Mircea Martin,  Silviu Angelescu, Lucian Chișu, Paul Cernat şi Bianca Burța Cernat vor dezbate despre doi scriitori brăileni: Panait Istrati și Fănuş Neagu.  Un invitat special este filozoful Mihai Şora care va susţine alături de Luiza Palanciuc o conferinţă intitulată “Puterea literaturii”. Mai multe recitaluri de poezie vor fi susţinute de Adrian Alui Gheorghe, Ioan Es. Pop, Teodor Dună, Cosmin Perţa, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Florina Zaharia, Iulia Pană, Amelia Stănescu şi Denisa Lepădatu. Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja şi Mihai Zgondoiu vor prezenta cartea şi filmul experiment “Aer de Bucureşti”, Editura Tracus Arte. Istorici şi critici literari vor dezbate despre soarta revistelor literare în lumea formatelor electronice. Prozatorii Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Ioan Groşan, Vasile Ernu şi Dan Lungu vor prezenta cărţile lor cele mai recente. Maestrul Mircia Dumitrescu va vernisa o expoziţie inspirată din opera lui Panait Istrati şi din mitologia dunăreană. Mircea Vintilă va susţine concertul de închidere al Târgului de C’Arte Brăila 2015. Partenerii media sunt: Radio România Cultural, Observator cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coordonatorii târgului sunt Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, şi Ioan Cristescu, preşedintele APLER.
 

Programul Târgului de C’Arte Brăila

21 – 25.10.2015

Casa Tineretului

Miercuri, 21 octombrie 2015 – 16.30 – 20.00

16.00 – 16.30: Deschiderea oficială a târgului. Conferință de presă

16.30 – 18.30: Lansări de volume TIPOMOLDOVA – Deșertul invizibil, Pumnalul lui Brutus - Interviuri – Nicolae Grigore Mărășanu, Două romane picarești, Enciclopedia martirilor din deșertul Ghergh, Învierea martirilor din deșertul Ghergh - Constantin Gherghinoiu, Ora exactă cu aproximație, Istorie și timp - Vasile Datcu,Fănuș Neagu – Povestirile magice – Viorel Coman, Literatura română azi. Poezia. Proza – Ioan Holban.Prezintă Aurel Ștefanachi (Tipo Moldova)

18.30 – 19.30: Liviu Rebreanu pe canapeaua lui Freud – Valentina Vintilă. Moderator Lucian Chișu

19.45 – 20.45: Spectacol oferit de elevii Liceului de Artă „Hariclea Darclee”

Joi 22 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Conferințe:

16.00 – 17.00: Conferință: Vasile Ernu – Cine și despre ce mai scrie literatură rusă contemporană? Despre literatura rusă actuală mai puțin cunoscută; Lansare de carte: Sectanții. Mică trilogie a marginalilor deVasile Ernu, Editura Polirom, 2015. Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

17.30 – 18.30: Conferință: Mihai Sora și Luiza Palanciuc – Puterea literaturii; Al. Zub – Laudă lecturii. Prezintă Lucian Chișu (Foaier Etaj 2)

18.30 – 20.00: Dezbatere: Starea revistelor literare, participă: Dan Cristea, Ovidiu Dunăreanu, Sterian Vicol, Corneliu Antoniu, Constantin Gherghinoiu, Vasile Datcu, Radu Voinescu. Moderator Lucian Chișu (Sala Mare)

Lansări de carte:

12.00 – 13.00: Lansare de carte: Pornind de la zero de Cassian Maria Spiridon, Editura Charmides, Bistrița-Năsăud, 2015. Prezintă Dan Mircea Cipariu; Adevărul adevărat. Memorii, vol. 1, 2, 3 – Gl. Vasile Parizescu, Monitorul Oficial. (Foaier, Etaj 2)

15.00 – 15.45: În numele cuvântului dunărean – remember Festival „Ana Blandiana” – prof. Gabriela Vasiliu. Lansare revista „În umbra arțarilor” supliment al revistei „Poem Café” – Luminița Dascălu. (Foaier, Etaj 1)

15.10 – 16.00: Opriţi dricul, mortu ăsta n-a dat plicul de Nicolae  Dobrovici Bacalbaşa, Editura Princeps Edit;Căprioara de ghips de Gheorghe Bacalbaşa, Editura Tracus Arte. Prezintă Ioan Cristescu și Dan Mircea Cipariu (Foaier, Parter)

15.45 – 17.00: Poezia liceenilor – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Ioana Crăciunescu și prezentarea antolologie şi a filmului Aer de București, Editura Tracus Arte (Foaier, Etaj 1)

16.00 – 16.40: Anii Romantici - Gabriela Adameșteanu, Polirom.  Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

16.45 – 17.25: Istoria Regelui Gogoșar – Radu Aldulescu, Cartea Românească. Prezință Ioan Cristescu(Foaier, Parter)

17.00 – 18.00: Lecturi publice de poezie – Poeți din Brăila, Galați, Constanţa – Corneliu Antoniu, Angela Baciu,  Dan Bistricean,  Constantin Gherghinoiu,  Denisa Lepădatu, Gheorghe Lupașcu, Iulia Pană, Petre Rău, Amelia Stănescu, Sterian Vicol, Florina Zaharia. Moderatori: Dan Mircea Cipariu şi  Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

17.00 – 17.30: Vernisaj expoziție de grafică și Carte Obiect.  Lansare album Alina Roşca, Editura Tracus Arte, 2015. Invitat – Acad. Mircia Dumitrescu, grafician, Anna-Mária Orbán, lector dr., şi studenţii UNArte Bucureşti:Denisa Cîrstea, Irina Iacob, Laura Florentina Lupu, Andreea Mocănoiu, Anamaria Samoilă, Mioara Vîlcu, Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 1)

17.30 – 18.10: Toda Raba – Nikos Kazantzachis, Editura Istros. Prezintă Zamfir Bălan, Viorel Coman (Foaier Parter)

16.00 – 16.40: Lumea ca literatură – Amintiri - Ioan Groșan, Editura Polirom – Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Parter)

Conferințe în liceele brăilene

12.00 – 13.00: Importanța predării Limbii și Literaturii Române în viziunea ARACIP. Lansare de carte. – Constanța Mihăilă, Moderator prof. Georgiana Troia, CN Nicoale Bălcescu.

11.00 – 12.00: Literatura între tipare și provocare – conferința profesorilor. Dezbatere Parlamentul acesta consideră că lectura este mai importantă decât caculatorul, invitați Constanța Mihăilă, Ioan Groșan și Lucian Chișu. Moderator prof. Georgiana Troia, CN Gheorghe Munteanu Murgoci.

Vineri 23 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Conferințe:

17.30 – 19.00: Dezbatere despre doi scriitori brăileni: Panait Istrati și Fănuș Neagu – Participă Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Lucian Chișu, Paul Cernat, Bianca Burța Cernat (Sala Mare)

Lansări de carte:

11.00 – 12.00: Ateliere pentru copii (Foaier Etaj 1)

14.30 – 15.00: Vernisaj expoziție Marin Preda – MOROMEȚII 60. Prezintă Ioan Cristescu și Viorel Coman(Foaier, Etaj 2)

15.00 – 15.40: Matei Basarab cel mai de seamă ctitor de lăcașuri sfinte al neamului românesc - Valeriu Partene, Editura Istros. Prezintă: Înalt prea sfințitul Casian Arhiepiscop al Dunării de Jos, Ionel Cândea, Viorel Coman, Ioan Munteanu (Foaier, Etaj 2)

15.45 – 16.30: Fetița care se juca de-a Dumnezeu - Dan Lungu, Editura Polirom. Prezintă Zamfir Bălan(Foaier, Parter)

16.30 -17.30: Lansări de carte: Eugen Simion profil spiritualMarin Diaconu, Editura Tracus Arte  șiRadicalitate și nuanță - Mircea Martin, Editura Tracus Arte. Prezinta Paul Cernat si Bianca Burta Cernat (Foaier, Etaj 2)

19.00 – 19.30: Un înger, un câine, o imagineIoan Șerban Alexandru. Prezintă Zamfir Bălan și Viorel Coman(Foaier Parter)

19.00 -19.30: În urmă nu mai e nimic – Cosmin Perța, Editura Polirom. Prezintă Dan Mircea Cipariu (Foaier, Parter)

19.30 – 20.00: Manuscrisul pierdutValentin Popa, Editura Istros. Prezintă Viorel Coman și Vasile Datcu(Foaier Etaj 2)

19.30 – 21.00: Concert Cvartet Chromatic (Sala Mare)

Sâmbătă 24 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Lansări de carte:

11.00 – 12.00: Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare – Ionel Cândea, Editura Istros.

Prezintă Costel Drăgan, Marian Ion (Foaier Etaj 2)

12.00 – 13.00: Editura MNLR – Prezintă Lucian Chișu și Ioan Cristescu. Dosarul de securitate al lui Marin Preda. Romanele lui Virgil Tănase. Povești de dragoste în arhiva MNLR – Gala Galaction (Foaier Etaj 2)

17.00 – 18.00: Haiganu. Fluviul șoaptelorMarian Coman, Editura HAC BD (Foaier Parter)

16.00 – 18.00: Gala Poeziei Proliteratur – Lecturi de poezie – Ioan Es. Pop,  Adrian Alui Gheorghe, Teodor Dună, Liviu Ioan Stoiciu, Mireille Rădoi, Dan Mircea Cipariu (Foaier, Etaj 2)

17.30 – 18.30: Concert Mircea Vintilă (Sala Mare)

19.00 – 19.15: Premiul Târgului de Carte (Foaier Etaj 2)

Informaţii de presă despre autorii prezenţi la Târgul de C’Arte Brăila

“Toda Raba” de  Nikos Kazantzachis, Editura Istros, traducere de Zamfir Bălan

La Brăila a apărut recent proza („confesiune sub formă de roman”, cum o caracterizează autorul însuşi)  ”Toda-Raba”, de Nikos Kazantzakis, în traducere din limba neogreacă de Elena Lazăr. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note: Zamfir Bălan. Editura ISTROS, împreună cu Muzeul Brăilei ”Carol I”. Cu această carte, care apare acum prima oară tradusă în limba română (pornind de la ediţia greacă apărută în 2005 şi îngrijită de Patroklos Stavrou), numărul traducerilor româneşti din Kazantzakis depăşeşte 20. Kazantzakis este cel mai tradus autor grec în România şi, în paralel, deţine şi recordul de reeditări. Cele patru călătorii întreprinse în Uniunea Sovietică (1919, 1925, 1927, 1928-1929)  i-au îmbogăţit creaţia cu două volume de memorialistică (”Ce am văzut în Rusia”, 1928), alte două volume ale unei Istorii a literaturii ruse(1930) şi cu Toda-Raba, unul din primele  exerciţii  de a scrie un roman, până la capodoperele din ultimul deceniu de viaţă. Începută în 1929, Toda-Raba (intitulată iniţial Moscou a crié), scrisă în franceză, a cunoscut, ca fiecare operă a lui Kazantzakis, drumul sinuos al rescrierilor dar şi al dificultăţilor de editare  până la publicarea în 1934 la Paris. Cartea, care încalcă „reţetele prescrise”, „nu are decât un singur erou. Azad, Gheranos, Su-ki, Rahel, Amita, Ananda şi Omul cu fălci mari nu sunt decât faţete diferite ale unui singure conştiinţe, care a trăit şi a oglindit realitatea – complexă, fluidă, cu o mie de chipuri – a Uniunii Sovietice…Doar Negrul este în afara şi deasupra eroului”. Chiar dacă şi critici şi cititori sunt tentaţi să găsească corespondenţi în realitate ai personajelor (în Azad, de pildă, pot fi identificate cu uşurinţă  trăsături ale lui Panait Istrati),  „ne aflăm în faţa aceluiaşi joc al ambiguităţii, rezultat al trăirii şi al reprezentării acestei trăiri: realul se exprimă cu mijloacele ficţiunii: ficţiunea se hrăneşte cu complexitatea realităţii” (Zamfir Bălan). Prilej de întâlnire cu un autor cunoscut, dar într-o ipostază necunoscută până acum, ediţia Todei-Raba, scrisă în ritmul alert şi cu concizia unui scenariu cinematografic, este însoţită de un solid studiu introductiv semnat de profesorul Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăilei „Carol I”. Cititorului i se oferă aici reperele esenţiale pentru a înţelege relaţia unui scriitor de talia lui Nikos Kazantzakis cu stânga europeană a vremii şi cu prima ţară socialistă din lume.

„Opriţi dricul, mortu ăsta n-a dat plicul” de  Nicolae Bacalbaşa, Editura Princeps Edit, şi “Căprioara de ghips” de Gheorghe Bacalbaşa, Editura Tracus Arte

Nicolae Dobrovici Bacalbașa s-a născut la 29 martie 1944, la București. Medic, professor universitar, actualmente președinte al Consiliului Județului Galați. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. Profesor Honoris Causa al Universității Apollonia, Iași. Ordinul Meritul Sanitar în Grad de Ofiţer (Monitorul Oficial al României, anul 172 (XVI) – nr.1.178 din 13 decembrie 2004). Premiul Special pentru proză al Filialei Iași a USR, 2014. Activitate literară: “Fals tratat de navigație”, Editura Alma, Galați, 1997; “Taci și înoată”, Editura Arionda, Galați, 2000; “A muri pe mare”, Editura Fundației Scrisul Românesc, 2008, “Medicină și cultură”, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2010 (împreună cu Diana Popa); “Opriți dricul, mortu ăsta n-a dat plicul”, Editura Princeps Edit, Iași, 2013; “Frica, Greața, Fofilarea”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014.

Gheorghe Bacalbaşa s-a născut la 29 martie 1944, la București. Medic şi scriitor.1961- absolvent al liceului „Mircea cel Bătrân”Constanţa; 1967- absolvent al Facultăţii Medicină generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”; 1969-1972 intern clinic efectuând stagii la Obstetrică – Ginecologie, Chirurgie, Urologie, Pediatrie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”; 1972-1979 medic specialist Obstetrică – Ginecologie la Spitalul Judeţean Galaţi; 1979 – asistent universitar clinica Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon” a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”- Bucureşti; 1991- medic primar Obstetrică – Ginecologie; 1992- şef lucrări clinica de Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon”a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti; 1995 doctor în ştiinţe medicale cu teza „Rolul perioadei de embriogeneză în modelarea hipotrofiei fetale conducător ştiinţific Prof. Dan Alessandrescu; 1997 Conferenţiar Universitar clinica Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon”Bucureşti, şef secţie Obstetrică – Ginecologie spitalul Sf. Pantelimon. Cărţi publicate: „Domiciliu obligatoriu”, Ed. Alma, 1995 – proză; „Căprioara de ghips”, Ed. Istru, 2001; „Instituţia”, Ed. Tipo Moldova, 2015 – proză. Reeditări: „Căprioara de ghips”, Ed. Tracus Arte, 2014- roman: „Domiciliu obligatoriu”, Ed. Tipo Moldova, 2015 – proză, „Compulsory address”, Ed. Sinteze, Galați, 2008.

Dan Mircea CIPARIU – „Animalul de doctor m-a omorît!”

Puţine sînt cărţile încadrate sub genericul „non-fiction” care să se folosească de  armele literaturii pentru a renaşte, sub ochii atenţi şi poate că vigilenţi ai cititorului, o lume, o epocă. Gen aparte, venit pe filiera cinematografică, „docudrama” s-a ilustrat în spaţiul nostru cultural fie prin serialul „Memorialul durerii”, fie prin cărţile dedicate fenomenului concentraţionar din România postbelică, printre aceste cărţi remarcîndu-se cea scrisă de regretatul Cicerone Ioniţoiu (Victimele terorii comuniste, în care avem un tablou hiperrealist al detenţiei politice în anii stalinismului de la noi). Noua carte semnată de Nicolae Bacalbaşa, Opriţi dricul, Mortu’ ăsta n-a dat plicul, Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2013, este o „docudrama” care surprinde şi literar (cu o stilistică interstiţială ce se naşte între relatarea factuală şi tensiunea unor poveşti şi a unor destine dramatice!), şi ca document de istorie recentă. Poveştile sînt, multe dintre ele, prilejuri de a sonda lumea necunoscută a unei bresle, cea a lumii medicale româneşti, din ultimii 70 de ani. Relatările au o puternică energie empatică pentru că autorul lor, Nicolae Bacalbaşa, el însuşi doctor, îşi iubeşte „pacienţii”, încearcă să intre în mecanismele lor tainice de gîndire şi de acţiune. Fundamentală, în această carte, este privirea literară asupra personajelor (doctori, asistente, pacienţi, brancardieri) şi a epocii (perioada legionară, carlistă, regală, stalinistă, ceauşistă, postdecembristă).

Nicolae Bacalbaşa are intuiţia corectă şi conştiinţa auctorială că evenimentele pe care le relatează au şi impact, şi putere esopică, iar maniera de a le pune în pagină trebuie să fie scrise cît mai aproape de un grad zero al literaturizării. Atunci cînd viaţa cuiva, fie el chiar şi călău, fie el chiar şi dictator, este în mîna unui doctor, cînd moartea este o privire pe gaura cheii, efectele stilistice şi de construcţie nu îşi mai au rostul. Dicţiunea factuală rămîne, în acest context, suportul tehnic cu cele mai bune servicii în arta de a seduce cititorul. Într-un ev al multimedia, al discursurilor interşanjabile, genurile literare au devenit precum bolile: tot mai inteligente, tot mai sofisticate, tot mai de nişă! Nicolae Bacalbaşa ştie că nu mai avem de-a face cu boli pure şi cu genuri literare pure. Modalitatea de a înţelege interiorul (chiar interiorul unei maladii!) este aceea de a înregistra evenimente şi caractere sub o lupă care să nu deformeze realitatea. Cercetarea plurivalentă şi interdisciplinară este cea care ne poate devoala feţele unor personaje şi ale unor istorii secrete. Formula „docudrama” conţine stimuli de cercetare literară şi imagologică a (ne)cunoscutelor din spaţiul medical autohton. „Gheara” scriitorului îşi pune amprenta, prin subtile parafraze şi trimiteri livreşti, prin creionarea unor personaje memorabile, precum străluciţii doctori profesori Theodor Burghele, Sergiu Crivda, Dan Setlacec ori Şerban Milcoveanu, prin poveşti memorabile despre felul în care boala şi moartea definesc destinul unor dictatori cum au fost Hitler şi Brejnev. Relaţia ocultă ori chiar directă între ideologie şi medicină este o temă predilectă în povestirile lui Nicolae Bacalbaşa. Fie că narează întîmplări cu detalii vizuale (unele puternic expresioniste!) sau tehnice, în care sînt implicate personaje celebre (memorabil portretul dedicat scriitorului şi doctorului Vasile Voiculescu) sau umile, autorul îşi pune şi ne pune probleme de etică, de morală, de spiritualitate şi de credinţă, în confruntarea ce se naşte din lupta bolii fizice şi chiar psihice cu sisteme politice şi sociale maladive (fie că e vorba de extrema dreaptă reprezentată de Hitler şi acoliţii săi, fie că e vorba de extrema stîngă a lagărului sovietic, bine reprezentată de Lenin, Stalin sau Brejnev, personaje ale cărţii ce au o endemică legătură cu răul şi cu boala!). Morala fiecărui personaj portretizat conduce la ideea că fiecare dintre noi putem alege între rău sau bine, între conştiinţă şi necesitate, între frustrare şi eliberare. Noi sîntem măsura lucrurilor pe care le trăim şi le împlinim, chiar în cele mai atroce condiţii de existenţă! Personajele rele din cartea scrisă de Nicolae Bacalbaşa sînt pedepsite prin boli necruţătoare şi prin neiertare! Sînt personaje care l-au refuzat pe Dumnezeu şi care s-au crezut Dumnezeu. Cînd răul este vindecat de lumină, existenţa lui Dumnezeu nu mai e o temă de cercetare, ci una de credinţă! Bolile ideologice şi sociale vin, de cele mai multe ori, din absenţa credinţei, lipsa unui ideal şi a nevoii de a-l iubi şi pe Celălalt!

În loc de final de cronică de carte (o carte care stîrneşte certe delicii de lectură şi care îţi oferă informaţii neştiute din istoria secretă a medicinii), am ales o scurtă povestire, „Cet animal de médecin m’a tuée..”: „Cînd omori un pacient, ai grije cu cine ai de-a face! Unii pot să te tragă în tribunal, dar alţii pot fi şi mai duri. Te prind în insectarul oprobiului într-un mod pe care nu îl poţi contesta. Katalina Boschott este celebră prin moarte! Femeie frumoasă, amanta industriaşului George Asan, guvernantă a copiilor acestuia, a rămas în istorie prin statuia pe care a zămislit-o Rafaello Romanelli, statuie în mărime naturală în cimitirul Bellu. Katalina a fost victima unei erori medicale. A înţeles perfect acest lucru. Pe patul de moarte a constatat, în franţuzeşte, în anul 2006: „Animalul de doctor m-a omorît!”. N-ar fi nici prima, nici ultima, să constate acest lucru! Numai că diagnosticul ei a fost afişat cu litere aurite în relief pe granitul roşu al monumentului funerar. Apoi lucrurile s-au desfăşurat curat româneşte: cu timpul, literă cu literă, inscripţia a fost furată. Ca să înţeleagă Katalina pe lumea cealaltă în ce ţară a ajuns!”.

Cea mai recentă carte scrisă de Nicolae Bacalbaşa, Opriţi dricul, Mortu’ ăsta n-a dat plicul, se citeşte pe nerăsuflate şi dovedeşte, a cîta oară, că realitatea este, de multe ori, o problemă medicală!

Poezia liceenilor – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Ioana Crăciunescu și prezentarea filmului şi cărţii  “Aer de București”

AER DE BUCUREȘTI de Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, este un proiect editorial propus și realizat de Asociația EURO CULTURART și Editura TRACUS ARTE. Proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

AER DE BUCUREȘTI a fost imprimat, în august 2015, la Tipografia World Mediagraph, în 500 de exemplare (prima ediție), din care 50 numerotate de către autori, cu un timbre sec de Mihai Zgondoiu. Cartea a fost tipărită pe hârtie offset Serixo, 160 g. (paginile 1-80) și pe hârtie ecologică Flora Betulla re ciclată, 100 g. (paginile 81-96). Fiecare exemplar este însoțit de un DVD.

AER DE BUCUREȘTI este primul proiect editorial și cultural care propune cinci autori din generații diferite – Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, din genuri de nișă diferite (poezie, blues&jazz și arte vizuale), care prezintă publicului Bucureștiul „lor”, poetic, vizual și în mărturii audio-video. Acest portret în evantai al Capitalei – ca topos poetic și reper inspirator pentru trei promoții de scriitori din literatura română contemporană – este ilustrat cu fotografii alb-negru de Mihai Zgondoiu. O altfel de „pagină” de istorie literară și artistică a Bucureștiului.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2015, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti, ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este şi un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formaţia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului. Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simt artistic foarte mare.

Mihai Zgondoiu s-a născut la 5 februarie 1982 la Mediaş. Este absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design, licenţiat şi absolvent de masterat în grafică. În 2008 a fost curator şi organizator al Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală din Mogoşoaia – Bucureşti. Activează ca artist în următoarele domenii: desen, pictură, gravură / print, video, instalaţii, performance, artă urbană. Din 2008 este doctorand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Începând cu anul 2009 coordonează proiectele vizuale la Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ioan Groșan – „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom – prezintă Ioan Cristescu.

Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Înainte de „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom, a publicat „Un om din Est”, roman, Editura Tracus Arte, 2010.

Lecturi publice de poezie – Poeți din Galați (Denisa Lepădatu, Petre Rău, Florina Zaharia) şi  Constanța (Amelia Stănescu, Iulia Pană). Moderator Dan Mircea Cipariu

Florina Zaharia este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect:împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.

Denisa LEPĂDATU este elevă în clasa a VII-a la Şcoala “Mihail Sadoveanu” din Galaţi. Debutul literar l-a semnat cu proză scurtă în revista literară “Boem@” (august 2012). Scrie poezie și proză. A publicat în numeroase reviste literare din țară și din străinătate. Este membră a câtorva cenacluri literare online și prezentă pe mai multe site-uri literare. A apărut în mai multe antologii de creaţii literare din țară și din străinătate. Este redactor și colaborator permanent la revista literară Boem@, la revista Micul Prinț din Chișinău și la Literatura copii. Este membru în comitetul de conducere al WOTC / OMCTOrganizația Mondială a Copiilor TalentațiPremii literare: Premiul Mezin Talent- Concursul Internaţional de Poezie şi Proză “Starpress 2012″; Premiul revistei Boema - Festival Naţional de Literatură “Prietenia cuvintelor”, Galaţi (2013); Premiul I - Concursul Internaţional de Creaţie Literară “Ion Creangă”, Brăila (2013); Premiul I - Concursul de Recitare – Festivalul Naţional al Cărţii “Axis Libri” Galaţi (2013); Premiul Nichita Stănescu” – Conc.“Scriitori de ieri, de azi şi de mâine” – “Axis Libri” (2013); Premiul I – Conc. Internaţional Poezie “Giovani e Poesia”, Italia, Triuggio – Milano (2013); Premiul Academiei “Arte e Cultura” – Conc. Internaţional de Poezie din Salerno, Italia (2013); Premiul “Ion Vătămanu” – poezie, Conc. de creaţie literară “Vis de Toamnă”, Urziceni (2013);  Premiul I – Conc. “M. Eminescu”, Fundaţia “DV pentru dezvoltarea României”, Buc. (2014); Premiul I –Conc. naţional de creaţie artistică „Amândoi, în aburul pâinii”, Târgu-Mureş (2014); Menţiune la Concursul de Creaţie Literară „Ana Blandiana”, Brăila (2014); Premiul I la Concursul Naţional „Eternul Eminescu”, Piteşti, (2014); Premiul I - proză, Conc. de creaţie literară „N.Stănescu”, Ed.Ștef, D.Turnu Severin (2014); Premiul “Medalia de Argint”-Conc. Poezie „Tra Sechia e Pannaro”, Modena, Italia (2014); Marele Premiu –Conc.“Scriitori de ieri, de azi și de mâine”, Festivalul Cărții “Axis Libri”(2014); Premiul I - Concursul Național de Poezie „Copiii României creează”, M.A.I., București (2014); Premiul I – Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu, Chișinău, R. Moldova (2014); Premiu I la Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Nichita Stănescu”, Urziceni (2015); Premiu I la Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Universul cuvintelor”, Iaşi (2015).

Cărți publicate: Şoapte de catifea, proză scurtă, ed. InfoRapArt, 2012; Şoapte esenţiale, poezie, 2013; Vampirii din poveste, poveşti, coautor P. Rău, 2013; Primăvara fără sigiliu, poezie, 2013; Simfonia cuvintelor inocente, poezie, 2014;Orfani în haine de duminică, roman, 2014; Compoziţie în alb,versuri, 2015.

PETRE RĂU este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit facultatea de Matematică / Cercetări Operaționale la Univ. “Al. I. Cuza” din Iași, cu specializări postunivesitare în țară și în străinătate. Membru al cenaclurilor literare: “Calistrat Hogaș” – Tecuci (1969-1972), “Mihai Eminescu” (Junimea), Iași (1972-1976), “Noduri și Semne”, fondator 1983, Galați. În prezent este director al editurii InfoRapArt, mentor al cenaclului literar online Noduri și Semne, director al revistei literareBoem@ și președinte al asociației culturale ASPRAAsociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice. Premii și distincții: Premiul Revistei Centrului CulturalDunărea de Jos”, pentru proză, Galaţi, 2009; Diplomă de excelenţă, pentru romanul-document “Mogoşoaia – istoria unei tragedii”, “Axis Libri”, BVAU Galaţi, 2009; Diplomă de excelenţă, pentru întreaga activitate literară şi gazetărească, Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi, 2010; Marele Premiu pentru Poezie la Concursul Naţional de Literatură “Dor de dor” Ipoteşti, 2012; Premiul I pentru eseu la Concursul Naţional de Literatură “Dor de dor” Ipoteşti, 2012; Premiul Special al editurii Rafet - volumul de poezie “Eden în cădere”, concurs volume “Titel Constantinescu”, Râmnicu Sărat, 2012; Premiul II pentru eseu la Concursul “Dor de Eminescu”, Sebeș, Alba, 2013; Premiul Concursul Internațional de Poezie “Arte e Cultura”, Salerno, Italia, 2013; Diplomă “Ambasador al Culturii Păcii”, Chișinău, 2014; Trofeul Festivalului Internațional de Poezie “Renata Verejanu”, ca membru permanent al juriului, Chișinău, 2015. Cărți publicate: Mogoşoaia – istoria unei tragedii – roman-document, trei ediții Ed. Porto Franco, 1999, InfoRapArt, Galați, 2009/2014; Întârziata vestire – versuri, două ediții, Ed. Noduri şi Semne, Galaţi, 2002, Ed. A.T.U, Sibiu, 2010; De Lingua Universalis – eseu despre limbaje şi comunicare, Ed. Antares, Galați, 2007; Oglinda lui Eminescu – eseuri, Ed. Antares, Galaţi, 2008, Softangiul român – umor, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2008, Autograf – eseuri, Ed. Vinea, Bucureşti, 2008; Orologiul de nisip – roman, Ed. Nouă, Bucureşti, 2009 / Ed. Robin, Italia, 2009; Ultima noapte cu Bernoulli – cyberpoeme, Ed. Nouă, Bucureşti, 2010; Insomniac – 1001 (o mie şi una de sentinţe) – Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2010; Judecata de apoi (versuri, antologie de autor româno-italiană) – Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Portretul cărţii româneşti– critică literară, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Întoarsele gânduri – povestiri/eseuri/panseuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Singurul apei – poezie antologie Opera Omnia, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2012; Eden în cădere –versuri, Premiul special la concursul “Titel Constantinescu” Râmnicu Sărat, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2012;Vampirii din poveste – Coautor: Denisa Lepădatu, povestiri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2013; Destinul cărții românești – critică literară,Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Prefața cărții românești – critică literară, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Viața în Times New Roman – proză, Ed. Centrul Cultural “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2014; Eu și Dumnezeu – microeseuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Îndrăgostirea de zmeu – versuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2015;

Gabriela Adameșteanu.

Gabriela Adameşteanu. Absolventă a Facultăţii de Litere. Pînă în 1990, redactor de dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor de literatură română (timp de 5 ani). A condus revista “22” (timp de 13 ani) şi suplimentul ei “Bucureştiul cultural” (timp de 7 ani). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanul ei “Dimineaţă pierdută” a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra, cu o distribuţie de aur (decembrie 1986 –februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Are patru romane (“Drumul egal al fiecărei zile”, 1975; “Dimineaţă pierdută”, 1984; “Întîlnirea”, 2007; “Provizorat”, 2011), două volume de proză scurtă (“Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă”, 1979; “Vară-primăvară”, 1989), două volume de jurnalism (“Obsesia politicii”, 1995; “Cele două Românii”, 2000), un volum de memorialistică (“Anii romantici”, 2014) şi două romane traduse din franceză (unul în colaborare). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Gala Poeziei – Lecturi de poezie – Ioan Es Pop,  Adrian Alui Gheorghe, Teodor Dună, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu , Mireille Rădoi. Moderator: Dan Mircea Cipariu

Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în localitatea Grumăzești, judeţul Neamț. Doctor în Filologie, din anul 2004, cu teza “Tinerețe fără bătrînețe și sentimentul tragic al timpului”. Fondator şi director al revistei de cultură „Antiteze” în perioada 1996 – 2007. Director şi fondator al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta”, din anul 2010. Autor a mai multor volume de versuri, între care: „Ceremonii insidioase” (1985), „Poeme în alb – negru” (1987), „Intimitatea absenței” (1992), „Cîntece de îngropat pe cei vii” (1993), „Fratele meu, străinul” (1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (1997), „Complicitate” (1998), „Îngerul căzut” (2001), “Gloria milei” (2003), „O dramă la vînătoare. Antologie de poezie”, (2008), „Paznicul ploii” (2010), „Cucuta” (2011). Traduceri în limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.  A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie “Îngerul căzut”, de şapte ori a primit premiul Filialei Iaşi a USR, Premiul Festivalului de literatură româno-canadian « Ronald Gasparic » (2008),  Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani, Brăila, 2010 etc. În prezent este directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ. Trăieşte la Piatra Neamţ.

Teodor Dună s-a născut în 1981. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru Debut, Botoșani, 2003); catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) șiDer lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012 – antologie bilingvă). Selecţii din poemele sale sunt traduse în franceză, engleză, bulgară, suedeză, spaniolă, ungară.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.

Mireille Radoi s-a născut la 9 mai 1974. Are experienţă în diverse domenii de activitate, fiind specialist în ştiinţele comunicării şi studii de securitate. A absolvit Academia Naţională de Informaţii ca şef de promoţie, a obţinut masteratul şi doctoratul în ştiinţe politice. Este conferenţiar universitar şi, din 2010, este director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (http://www.bcub.ro/). Este iniţiatoarea celui mai mare festival cultural în aer liber din Bucureşti: Strada de C’Arte (www.stradadecarte.ro). A reînfiinţat după 65 de ani de inexistenţă,„Fundaţia Universitară Carol I” (www.fundatiacarol.ro). În 2013, Mireille Rădoi a debutat literar cu volumul ”ieşireadinbazadedate” apărut la editura timişoreană Brumar şi lansat la Galateca. „Mireille Radoi – pe care multă lume o cunoaşte în calitatea sa de director al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti şi de manager cultural, de autoare de cărţi de specialitate intrate în circuitul universitar internaţional – debutează în literatură cu o carte de poeme, un obiect de artă ce vizează bibliofilia, un discurs poetic autentic şi organic, stăpân pe mijloacele sale de expresie, în care suntem invitaţi să rezonăm cu o energie lirică de eliberare. Eliberare de toate dictaturile prezentului şi eliberarea din statistică şi din baza de date. Mireille Rădoi are intuiţia poetică şi feminină de a-şi găsi izbăvirea în Lumină şi Unicitatea dumnezeiască!”, a scris Dan Mircea Cipariu.

CASSIAN MARIA SPIRIDON s-a născut la 9 aprilie 1950, în Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti, 1975. A lucrat pînă în decembrie 1989 ca inginer mecanic şi cercetător ştiinţific în diverse întreprinderi şi institute. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Societăţii Ziariştilor Români şi al Asociaţiei Ziariştilor Români. Membru al PEN-clubului european. Debut în presa literară: 1971, în revistele „Amfiteatru” şi „România literară”. Câştigător al premiului de debut în volum pentru anii 1979-1980, al Editurii Junimea, Iaşi; 1980 – laureat al festivalului naţional de poezie „Nicolae Labiş”; decembrie 1989 – organizator şi participant la mişcarea revoluţionară anticomunistă din 14 decembrie 1989, Iaşi, Piaţa Unirii, orele 16,00 – fapt pentru care a fost arestat de Securitatea din Iaşi şi eliberat din închisoare în amiaza zilei de 22 decembrie ’89; ian. 1990-nov.1991 – fondator şi director al noii serii a revistei TIMPUL din Iaşi; nov.1991-nov.1992 – redactor al revistei „Cronica” Iaşi, dec.1992-dec.1994 – redactor al ziarului „Evenimentul zilei”; între 1993-1995 – redactor colaborator la postul TV Europa Nova Iaşi; iunie 1994 – pînă în prezent – fondator şi director al revistei de cultură poetică POEZIA; ian. 1995 şi pînă în prezent – director al Editurii TIMPUL – Iaşi; oct. 1995 şi pînă în prezent – iniţiator şi redactor coordonator al publicaţiei literare „Caietele de la Durău”; dec. 1995 şi pînă în prezent – redactor şef al revistei „Convorbiri literare” din Iaşi; din 1996 – membru al Consiliului USR şi al Comitetului de conducere a USR Filiala Iaşi; din 2000 – membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. Din 2009 – preşedinte al USR Filiala Iaşi. Cărţi publicate: Pornind de la zero – versuri, Ed.Junimea, Iaşi, 1985; Zodia nopţii – versuri, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1994 (Premiul revistei „Poesis“- Satu Mare, pentru cea mai bună carte a anului); Iaşi, 14 decembrie 1989, Începutul Revoluţiei Române, Ed. Timpul – Iaşi, 1994. (Premiul cultural „Vasile Pogor“ al Primăriei Iaşi);Piatră de încercare – versuri, Ed. Junimea – Iaşi, 1995. (Premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Iaşi); De dragoste şi moarte – versuri, Ed. Helicon – Timişoara, 1996; Intrarea în apocalipsă – versuri (ediţie bilingvă, română şi franceză), Ed. Cogito, 1997; Arta nostalgiei (poeme cuantice) – versuri, Ed. Cartea Românească, 1997 (Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Dobrogea, revista „Tomis“, Constanţa, Premiul pentru poezie al Salonului de carte Oradea, 1998); Întotdeauna ploaia spală eşafodul, Ed. Axa, Botoşani, 1997 (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor – Filiala Iaşi); Atitudini literare, Ed. Cartea Românească, 1999 (nominalizată – Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Iaşi, 1999, Premiul special „Radu Enescu” la Salonul Internaţional de Carte Oradea, 2000); Clipa zboară c-un zîmbet ironic, Ed. Dyonisos, Craiova, 1999 (nominalizată – Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România), (Marele premiu al Festivalului internaţional de poezie de la Sighetul Marmaţiei, 1999); Dintr-o haltă părăsită, versuri, Ed. Augusta, Timişoara, 2000 (Marele premiu  ASLA Oradea, 2001, nominalizat la Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 2001); Pornind de la zero, antologie de versuri, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2000; Între două lumi, antologie de versuri în română, spaniolă, franceză, engleză, Editura Cogito, Oradea, 2001; Über den Wald, versuri, volum bilingv română-germană, Ed. Dionysos, Germania, 2002; Atitudini literare, vol. II, Ed. Cartea Românească, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul revistei Antares, Premiul pentru publicistică al USR Filiala Iaşi); Ucenicia libertăţii (atitudini literare III), Editura Cartea Românească, 2003 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu pe anul 2003); Nimic nu tulbură ca viaţa (poezii), Editura Dacia, Cluj, 2004 (Premiul „Mihai Ursachi” pentru poezie la Salonul de Carte al Bibliotecii „Gh. Asachi”, Iaşi, 2004, Premiul Fundaţiei Culturale „Hyperion”, 2004); Petre Ţuţea între filosofie şi teologie, Ed. Cogito, Oradea, 2004; Aries (antologie de versuri), Ed. Junimea, 2004; Între două lumi, (antologie, în română, spaniolă, franceză şi engleză), Editura Fundaţiei Culturale Poezia, 2004; Eminescu, azi, Editura Junimea, 2005 – Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi; Între două lumi (antologie de versuri în română, spaniolă, franceză, engleză, germană), Ed. Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2006; Orizonturi duble (Atitudini literare/IV), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2006; Aventurile terţului, Colecţia Ananda, Ed. Junimea, Iaşi, 2006; Marea înfăţişare a lui Mihai Ursachi, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006; Noduri pe linia vieţii, versuri, Ed. Paralela 45, 2007; 101 dialoguri în libertate, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2007; O săgeată îmbrăcată în roşu, Ed. Paralela 45, 2008; Aventurile terţului, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2009; Vieţi controlate, Junimea, Iaşi, 2009 (Premiul pentru critică şi eseu al Colocviului Generaţia 80 la maturitate, mai 2010); Gînduri despre poezie, Limes, Cluj, 2010; Cumpăna, antologie de versuri, Tipo-Moldova Iaşi, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2011 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România); Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Editura Tipo-Moldova, Iaşi, 2012; Poeme în balans, Editura Charmides, Bistriţa, 2013; Petre Ţuţea între filosofie şi teologie, Editura Doxologia, Iaşi, 2013; Rostirea sufletului, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2014; Fericirile monahului Nicolae de la Rohia, Editura Doxologia, 2014; Despre împărăţia omului surogat, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014. Este publicat în toate revistele importante din ţară. Apariţii în diverse antologii din ţară şi străinătate. Prezent, ca invitat, la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie (Festivalul internaţional de Poezie de la Medellin – Columbia, Bienala internaţională de Poezie de la Liège – Belgia, Luna culturii româneşti de la Marsilia – Franţa, Întîlnirea Poeţilor Lumii latine, Mexic, Festivalul Internaţional de Poezie de la Havana, Cuba etc.). Tradus şi publicat în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, chineză, finlandeză, polonă, cehă, albaneză, slovacă, arabă, maghiară, coreeană ş.a. Prezent cu texte la radio şi televiziune (locale şi naţionale). Numeroase articole publicistice şi eseuri în presa locală şi naţională. Alte premii şi distincţii: 1992 – Premiul Revistei „Poesis” pentru îngrijirea ediţiei „Opere fundamentale”, de Petre Ţuţea; Premiul Colocviilor Naţionale de Poezie Piatra Neamţ pentru pentru îngrijirea ediţiei „Omul – Tratat de antropologie creştină”, de Petre Ţuţea; 1997 – Premiul Bacovia al revistei „Ateneu” pentru Poezie; 2000 – Brevet de conferire a medaliei comemoriative „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea operei eminesciene; Premiul pentru Eseu al Festivalului Internaţional de Poezie Deva; În anul 2000 – a fost distins prin Decret Prezidenţial cu Medalia Comemorativă „Eminescu-2000”. 2003 – Premiul special pentru Poezie al Festivalului Internaţional de Poezie „Ronald Gasparic”, Iaşi, 2003; 2004 – Premiul POGOR pentru întreaga activitate literară acordat de Primăria Municipiului Iaşi; A fost distins prin Decret prezidenţial cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer. 2006 – Diploma de Excelenţă a Festivalului Naţional de Poezie „Costache Conachi”, Tecuci, pentru merite deosebite în promovarea operei scriitorului Costache Conachi. Premiul I şi Premiul Filialei Bacău a USR pentru cea mai bună revistă literară şi de cultură a anului 2006, revista „Convorbiri literare”. 2008 – I s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. 2010 – A fost distins prin Decret prezidenţial cu Meritul Cultural în grad de Comandor. Lucrări ştiinţifice publicate: Eminescu, azi, Editura Junimea, 2005; Aventurile terţului, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2009.

Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în 19 februarie 1950, la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2010. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate(1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012). Antologie de versuri: Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997),Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrăjmaș (2014). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).

Edituri invitate: Humanitas,  Semne, Multicart,  Mica Valahie, Niculescu, Nomina, Vivaldi, Saeculum, Lider,  Prut, Diana, Corint, Tritonic, Cetatea de scaun, Byton, DPH, Hasefer, Polirom, All, Nemira, Dharana, HAC BD!, RAO, Muzeul Naţional al Literaturii Române – Bucureşti, Tracus Arte, Tipo Moldova, Torent Press, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

STRADA DE C’ARTE, la cea de-a patra ediţie, legalizează traficul de cultură!

Bucureşti, 11 septembrie 2015 – Biblioteca Centrală Universitară Carol I în parteneriat cu Fundaţia Universitară Carol I şi Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) lansează cea de-a patra ediţie a festivalului cultural în aer liber STRADA DE C’ARTE, între 23-27 septembrie 2015, în arealul statuii ecvestre a Regelui Carol I din faţa Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei nr 88, sector 1). Timp de cinci zile, bucureştenii şi vizitatorii capitalei vor beneficia de cea mai amplă ofertă de evenimente culturale de calitate, cu acces gratuit. Pietonalul statuii Regelui Carol I se transformă într-un spaţiu public cultural, găzduind cel mai mare târg de carte în aer liber din Bucureşti. Cele mai importante edituri şi librării, recitaluri de poezie, concerte live de blues şi jazz, lansări de carte, proiecţii de filme, dezbateri şi conferinţe, ateliere de pictură şi desen dedicate copiilor oferă participanţilor un program unic. Cu sloganul “Legalizăm traficul de cultură”, STRADA DE C’ARTE îşi propune să readucă în prim-plan plăcerea de a citi, de a (re)descoperi poezia, literatura, filmul, spectacolul, într-un context urban uşor accesibil, cu o coloană sonoră de jazz şi blues live. “Strada de C’Arte s-a bucurat să primească, anual, peste 15.000 de vizitatori care au însufleţit zona Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. Pentru a patra oară,  evenimentele de carte ies în agora şi oferă publicului larg, indiferent de vârstă sau situaţie materială, produse culturale autentice,  printre care câteva sunt unicat, cele din registrul celor şaptearte”, a declarat Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. “Strada de C’Arte se desfăşoară în siajul Festivalului George Enescu, întregind oferta culturală din inima Bucureştiului. Împreună, cele două evenimente creează o rezonanţă culturală strălucitoare, demnă de o capitală europeană. Această ediţie, asemenea celor anterioare, este organizată exclusiv graţie partenerilor noştri privaţi UniCredit, Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii şi Marea Lojă Naţională din România cărora le mulţumim că au ales să investească în acest program cultural pe care mi-l doresc, în timp, unul de anvergură internaţională!”, a mai adăugat Mireille Rădoi. “Sunt bucuros să fim şi anul acesta la STRADA DE C’ARTE, cu cele mai recente apariţii editoriale dedicate poeziei, cu recitaluri de poezie, blues şi jazz. Pe 24 septembrie 2015, de la ora 20:00, la Rampa de Poezie şi Jazz, într-un concert-eveniment, cu Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mihai Zgondoiu, Mike Godoroja & Blue Spirit, vom lansa cartea şi DVD-ul AER DE BUCUREŞTI, Editura Tracus Arte”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul recitalurilor de poezie şi jazz STRADA DE C’ARTE.

Editurile prezente la târgul de carte de pe pietonalul statuii Regelui Carol I oferă vizitatorilor şi de această dată mii de titluri româneşti şi străine, cu preţuri reduse. Iubitorii de literatură vor putea participa la lansări de carte şi sunt invitaţi la recitalurile şi concertele live din Rampa de Jazz şi Poezie, coordonată de Agenţia de Carte (www.agentiadecarte.ro).  Cei mici, sub îndrumarea voluntarilor de la Institutul de Management şi Dezvoltare Durabilă (IMDD, www.imdd.ro), vor putea participa la ateliere de modelaj şi desen, lectură la iarbă verde, precum şi la concursuri de pictură şi colaj pe Strada Copiilor (pietonalul statuii Regelui Carol I).

Festivalul se va desfăşura cu sprijinul partenerilor noştri strategici  Muzeul Naţional al Literaturii Române, Asociaţia Euro CulturArt, Opera Scrisă.ro, Galeria  de artă contemporană Galateca, Romfilatelia, Asociaţia Română de Film “Document.Art”,  Tiger Security,  şi Biroului de Arhitectură TECON.

Pentru mai multe detalii legate de conceptul şi programul festivalului, vizitaţi website-ul www.stradadecarte.ro,

pagina de Facebook http://www.facebook.com/BibliotecaCentralaUniversitaraCarolI

sau urmăriţi Strada de C’Arte pe Twitter @StradadeC_Arte.

Începând cu 24 septembrie 2015, pe website-ul festivalului veţi găsi jurnalul fiecărei zile.

Program Strada de C’Arte

Ediţia a IV-a

23 – 27 septembrie 2015

Arealul statuii ecvestre a Regelui Carol I – Calea Victoriei nr. 88

ORAR EVENIMENTE

Zilnic

Strada de C’Arte – Târg de carte, 14 expozanţi

Statui vivante, Teatrul Masca

Strada Copiilor – ateliere organizate de Institutul de Management şi Dezvoltare Durabilă (IMDD)

18.00 – 19.00  Recital Cvartet “CHROMATIC”

19.00 – 20.00  Tururi ghidate în BCU “Carol I”

Expoziţii

“Lucian Blaga: 135 ani de la naştere” (Hol Aulă)

“Opera cărturărească şi tipografică a Sf. Ierarh Grigorie Dascălu” organizată împreună cu Biblioteca Sfântului Sinod (corp Boema)

“3” semnată fotograf Cristian Tudose (Foaierul de lectură, corp Dacia)

“LOC şi Vis” semnată Constantin Flondor, galeria Galateca

Miercuri, 23 septembrie

Montaj, amenajare standuri, cablare etc.

Joi, 24 septembrie

17.00 – 18.00

Lansarea vol. “Du-te departe de mine”, autor Gabriel Gafiţa, ed. Nemira (Foaierul de Lectură, corp Dacia)

18.00 – 19.00

Atelier pe Strada Copiilor – Folosirea artei tradiţionale în arta contemporană, susţinut de Roxana Gibescu

19.00 – 20.00

CELE MAI FRUMOASE POEZII:  Cora Botezatu, Maria Timuc (Foaierul de Lectură, corp Dacia)

19.00 – 19.30

Proiecţie film în Aulă: RAPA NUI, LEGENDA, Regizor: Juan Eduardo Ossa E., Chile

19.40 – 20.00

Proiecţie film în Aulă: ENIGMA ROSSLYN, Regizor: Tim Maguire, Scoţia

20.00 – 20.30

Proiecţie film în Aulă: Aer de Bucureşti. Un film de Dan Mircea Cipariu

20.30 – 21.30

Concert-eveniment AER DE BUCUREŞTI – Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Mike Godoroja & Blue Spirit, Mihai Zgondoiu (Rampa de Jazz şi Poezie)

Vineri, 25 septembrie

13.00 – 15.00

Masa Rotundă “Lucian Blaga: 135 ani de la naştere”, corp Dacia,  Sală Consiliu. Invitat special: acad. Eugen Simion.

17.00 – 18.00

Lansare carte, “Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România”, autor Dumitru Borţun, ed. Tritonic (Foaierul de Lectură, corp Dacia)

18.00 – 19.00

Atelier pe Strada Copiilor  – Pop-Art, susţinut de Magda Pelmuş

18.00 – 18.45

Proiecţie film în Aulă: UN VIS DEVENIT REALITATE, Regizor: Luis Ernesto Doñas Gómez, Cuba

19.00 – 19.30

Proiecţie film în Aulă: RIDURI ŞI VISE, Regizor: Georgia Petrali, Grecia

19.00 – 20.00

CELE MAI FRUMOASE POEZII: Ioana Greceanu, Adrian Suciu, Grigore Şoitu, Emilia Zăinel  (Foaierul de Lectură, corp Dacia). Lansarea oficială a Turneului de lecturi publice ProLiteraTur (organizat de World MediaGraph, cu susţinerea financiară a Administraţiei Fondului Cultural Naţional).
20.00 – 21.30

Concert de poezie şi muzică: Mireille Rădoi & Flaviu Predescu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu (flaut) şi Costin Soare (chitară).

Sâmbătă, 26 septembrie

11.00 – 12.00

Atelier pe Strada Copiilor – De-a Arhitectura, susţinut de Eliza Yokina şi Corina Croitoru

12.00 – 13.30

Proiecţie film în Aulă: UN FILM DESPRE COPII ŞI MUZICĂ. SANT ANDREU JAZZ BAND, Regizor: Ramon Tort, Spania

17.00 – 18.00

Lansare carte (Foaierul de Lectură, corp Dacia)

17.30 – 18.30

Atelier pe Strada Copiilor  – Street Art, susţinut de Mihai Zgondoiu

18.30 – 19.30

Educaţie la firul ierbii – dezbatere cu liceeni organizată de IMDD

19.30 – 20.00

Proiecţie film în Aulă: OMAGIU  ROMEI, Regizor: Franco Zeffirelli, Italia

19.00 – 20.00

CELE MAI FRUMOASE POEZII: Laura Dan, Anca Mizumschi, Livia Roşca (Foaierul de Lectură, corp Dacia)

20.00 – 21.30

Concert de poezie şi jazz:  Ioan Es Pop, Eugen Suciu  & Mircea Tiberian (Rampa de Jazz şi Poezie)

Duminică, 27 septembrie

11.00 – 12.00

Atelier pe Strada Copiilor  – Pictură japoneză, susţinut de Ilina Schileru

12.00 – 13.15

Proiecţie film în Aulă: UN SCAUN POTRIVIT PENTRU UN ÎNGER, Regizor: Raymond St-Jean, Canada şi Finlanda

Închidere Festival Strada de C’Arte 2015

Ziua Limbii Române, sărbătorită cu un Festival de C’Arte la Primăria sectorului 2

Joi, 27 august 2015, pe esplanada Primăriei Sectorului 2 Bucureşti (str.Chiristigiilor nr.11-13), de la ora 10.00, se deschide a doua ediţie a Festivalului de C’ARTE, program cultural care celebrează Ziua Limbii Române aprobată de Parlamentul României, prin Legea nr.53/2013. Începând de joi, 27 august 2015, şi până luni, 31 august 2015, vor fi prezentate publicului bucureştean Târgul de carte “Iubim limba română” (pe esplanada sediului Primăriei sectorului 2, în Parcul Ioanid/Ion Voicu şi în Parcul Naţional), prelegeri, dezbateri şi recitaluri de poezie (în cluburile şi centrele Primăriei sectorului 2). Sâmbătă, 29 august 2015, ora 18.00, în Parcul Plumbuita, va avea loc un concert de muzică populară, avându-i invitaţi pe Gelu Voicu şi Taraful său, Constantin Enceanu, Petrică Mâţu-Stoian, Cornelia şi Lupu Rednic, Laura Lavric, Maria Dragomiroiu şi Ansamblul de dansuri populare “Rapsodia Carpaţilor”. De Ziua Limbii Române, luni, 31 august 2015,  se vor oficia, de la ora 09:00, depuneri de coroane la mormintele scriitorilor români din Cimitirul Bellu. De la ora 11:00, la Galeria Dialog a Primăriei sectorului 2, va avea loc Conferinţa „Ziua Limbii Române”, cu tema “Limba Română în spaţiul public şi mediatic” şi invitaţi de marcă ai spaţiului nostru literar: academicianul Eugen Simion, universitarii Silviu Angelescu, Lucian Chişu şi Ioan Cristescu, într-o manifestare moderată de scriitorul Dan Mircea Cipariu. Cu această ocazie, primarul Neculai Onţanu, catalizatorul amplelor manifestări dedicate Zilei Limbii Române, va decerna distincții cadrelor didactice, care predau limba română în unitățile de învățământ gimnazial și liceal din Sectorul 2 al Municipiului București, precum şi elevilor din sectorul 2 care au câştigat premii la Olimpiada de Limba şi Literatura Română şi la concursurile de literatură română. De la ora 18, pe esplanada Primăriei Sectorului 2, va avea loc Recitalul de Poezie şi Muzică susţinut de poeţii  Ioana Crăciunescu, Dumitru Bădiţa, Teodor Dună, Ioan Es Pop şi Cosmin Perţa. Invitaţi speciali: flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Producător:Anamaria Spătaru.Organizatorii Festivalului de C’ARTE şi ai programului cultural Ziua Limbii Române sunt Primăria Sectorului 2 Bucureşti, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România şi Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Parteneri: Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Asociaţia Euro CulturArt. Parteneri media: Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. “Reuşim pentru a doua oară consecutiv să realizăm un program multiart prin care să atragem publicul bucureştean spre carte şi spre valorile autentice ale limbii române. Astfel, vrem să impunem în conştiinţa publică un program în care să fie prezenţi cei care ar trebui să apară mai des în emisiunile de televiziune, critici literari şi importanţi scriitori români contemporani, adică personalităţile care asigură identitatea noastră culturală şi naţională. Locuitorii sectorului 2 au venit în număr mare anul trecut să sărbătorească Ziua Limbii Române. Sunt convins că vor veni şi acum la primărie, în parcurile Ioanid şi Naţional să cumpere şi să citească cărţile propuse de câteva dintre cele mai importante edituri de la noi, cărţi care au substanţiale reduceri. Maestrul Mircia Dumitrescu şi Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti au gândit să panoteze primăria cu portretele celor mai importanţi scriitori români. De Ziua Limbii Române ne vom aminti şi ne vom reculege la mormintele scriitorilor din Cimitirul Bellu. Într-o lume în care veştile rele de la televizor fac agenda publică, poezia poate fi un mod de a ne trata sufleteşte”, a declarat primarul Neculai Onţanu, iniţiatorul programului Ziua Limbii Române. “Într-un spaţiu românesc fără infrastructură culturală şi de promovare a operei culturale de calitate, gestul primarului Neculai Onţanu de a organiza un târg de carte, conferinţe şi recitaluri de poezie şi muzică pentru celebrarea Zilei Limbii Române face mai mult decât o mie de declaraţii politicianiste despre cultura şi spiritualitatea românească. Bucureştenii pot să-şi potolească pentru câteva zile de Festival de C’ARTE setea de cultură şi literatură!”, a declarat Dan Mircea Cipariu, preşedintele societăţii de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.Ro.
 
PROGRAM Festivalul de C’ARTE
Ziua Limbii Române
29 – 31 august 2014, ediţia a II-a
JOI, 27 august 2015
Intervalul orar 10.00 – 20.00
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2 şi Parcul Naţional
Ora 18.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2
Domnul Primar Neculai Onţanu, împreună cu Domnul Dan Mircea Cipariu, Preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie, Uniunea Scriitorilor din România, şi Domnul Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române şi Preşedintele Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), vor oficia deschiderea festivităţilor dedicate “Zilei Limbii Române”
Concert de fanfară susţinut de Orchestra Simfonică de Suflători „Angely’s” condusă de  domnul dirijor Marius Firca
VINERI, 28 august 2015
Intervalul orar 10.00 – 20.00
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2 şi Parcul Naţional
Intervalul orar 18.00 – 19.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Concert susţinut de cvartetul de coarde „CHROMATIC”
SÂMBĂTĂ, 29 august 2015
Intervalul orar 10.00 – 20.00
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2, Parcul Naţional şi Parcul Ioanid
Intervalul orar 10.00 – 12.00
Parcul Plumbuita
Programe organizate de copiii de la cluburile Primăriei Sectorului 2
Ora 12.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Car alegoric – fanfară
Interval orar 18.00 – 19.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Concert susţinut de cvartetul de coarde  „CHROMATIC”
Interval orar 18.00 – 22.00
Parcul Plumbuita
Concert de muzică populară românească:GELU VOICU ŞI TARAFCONSTANTIN ENCEANUPETRICĂ MÂŢU-STOIAN,CORNELIA ŞI LUPU REDNICLAURA LAVRICMARIA DRAGOMIROIU ŞI Ansamblul de dansuri populare  “Rapsodia Carpaţilor”
DUMINICĂ, 30 august 2015
Intervalul orar 10.00 – 20.00
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2, Parcul Naţional şi Parcul Ioanid
Ora 12.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Car alegoric – fanfară
Interval orar 18.00 – 19.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Concert susţinut de cvartetul de coarde „CHROMATIC”
LUNI, 31 august 2015, ZIUA LIMBII ROMÂNE
Intervalul orar 10.00 – 20.00
Târg de carte desfăşurat la Primăria Sectorului 2
Interval orar 09.00 – 10.30
Cimitirul Bellu – aleea Scriitorilor
Depunere de coroane
Interval orar 10.00 – 12.00
Clubul Calderon
Clubul Seniorilor
Centrul Sfinţii Mihail şi Gavriil
Clubul Înţelepţilor
Complexul Sfântul Pantelimon
Program literar artistic dedicat zilei aniversare a Limbii Române susţinut de membrii cluburilor Primăriei Sectorului 2
Interval orar 11.00 – 13.00
Sediul Primăriei Sectorului 2
Conferinţă „Ziua Limbii Române” cu tema “Limba Română în spaţiul public şi mediatic”
Manifestare patronată de Domnul Neculai Onţanu, Primarul Sectorului 2
Moderator: Domnul Dan Mircea Cipariu, Preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie, Uniunea Scriitorilor din România
Alocuţiuni:
Domnul Ioan Cristescu, Director Muzeul Național al Literaturii Române şi Preşedintele Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER);
Acad. Eugen Simion, Preşedinte Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă;
Prof. univ. dr. Silviu Angelescu;
Prof. univ. dr. Lucian Chişu.
Scurt moment poetic, cu elevi din sectorul 2, moment propus de Dan Mircea Cipariu. Recită: Maria Busuioc, clasa a V-a “Prinţul Ştefan”, Şcoala Gimnazială „Anastasia Popescu”, Andrei Codrin Daha, clasa a VIII-a “Domniţa Ancuţa”, Şcoala Gimnazială „Anastasia Popescu”, Eliza Smultea, clasa a IX-a, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”.
Participanţi:
directori din unităţile de învăţământ din Sectorul 2;
profesori de limba română, şefi de catedră în cadrul unităţilor de învăţământ;
membri ai Guvernului Local al Tinerilor Sector 2;
membri ai Parlamentului Local al Tinerilor Sector 2.
Ora 13.00
Esplanada Primăriei Sectorului 2
Car alegoric – fanfară
Interval orar 18.00 – 20.00
Sediul Primăriei Sectorului 2
Închiderea oficială a manifestărilor dedicate „Zilei Limbii Române”
Recital de Poezie şi Muzică susţinut de poeţii  Ioana Crăciunescu, Dumitru Bădiţa, Teodor Dună, Ioan Es Pop şi Cosmin Perţa.
Invitaţi speciali: flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail.
Amfitrion: Dan Mircea Cipariu.
Discurs de încheiere a evenimentului susţinut de Domnul Neculai Onţanu, Primarul Sectorului 2.

Doina Ruşti, Ada Milea, Adriana Trandafir, Ioan Groşan, Florin Iaru, Mircea Martin, Ion Mureşan, Ioan Es Pop şi Mircea Tiberian, invitaţii speciali ai Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, 2015

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, îşi propune să aducă în faţa publicului tulcean şi  dobrogean voci importante ale culturii române şi dunărene. Timp de 5 zile, între 17-20 iunie 2015, pe scena din Piaţa Civică, la Teatrul „Jean Bart” şi în spaţiul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorială, literatură, până la artele spectacolului şi arte vizuale. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni, astfel, în Tulcea pentru a susţine conferinţe, pentru a prezenta show-uri de poezie şi muzică, pentru lansări de carte şi recitaluri unicat. Programul festivalului prezintă o ofertă de calitate pentru toate genurile artistice şi se constituie ca o punte culturală între oraşele dunărene, un ferment pentru viitoare proiecte culturale şi artistice pentru regiunea dunăreană. Invitaţii speciali ai festivalului sunt Doina Ruşti,  Ada Milea, Adriana Trandafir, Ioan Groşan, Florin Iaru, Mircea Martin, Ion Mureşan, Ioan Es Pop şi Mircea Tiberian . Vor susţine lecturi publice poeţii Dan Mircea Cipariu,  Denisa Lepădatu, Iulia Pană şiAmelia Stănescu, Iniţiatorii festivalului sunt Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Euro CulturArt, şi  Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Directorul festivalului este scriitoarea Suzan Mehmet. Organizatori: Consiliul Județean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea, APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România).  Parteneri: ICEM Tulcea, Art Cafe „La scena”, Centrul Cultural „Jean Bart”, Biblioteca Județeană „Panait Cerna”, Hotel Delta, Hotel Esplanada. Parteneri media: Radio România Cultural, AgenţiadeCarte.ro, Ziarul Obiectiv, Ziarul Delta, Accent TV, Radio Delta.

Programul Festivalului de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, 2015

Miercuri, 17 iunie 2015

Ora 16

Deschiderea oficială a Târgului

Prezentarea Festivalului – conferință de presă

Concert Quartetul CHROMATIC – Piaţa Publică

Ora 17-18.30

lansare de carte: Cristian Cealera, volumul 2, „Poveștile Mării Negre” – Casa Avramide

lansare de carte Doina Ruști – „Manuscrisul fanariot”, Editura Polirom

Ioan Groșan – „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom – prezintă Ioan  Cristescu și Dan Mircea Cipariu

Ora 18.30 – 20.30

Atelier de improvizaţie  teatrală – trupa IMPROVISNEYLAND  Casa Avramide

ORA 18.30

Adriana Trandafir în show-ul  „Maria Tănase# – Teatrul Jean Bart

Ora 20.30

Concert Ada Milea – Casa Avramide

Joi, 18 iunie 2015

Ora 14

vernisaj expoziţie grafică  Alina Roşca

Ora 16- 18

lansări de carte şi concert CHROMATIC – Piaţa Publică

Ora 16

conferințele Danubius  – Invitat acad Mircea Martin.

Ora 17 – 18

lansare de carte Gheorghe Bogorodea (Casa Avramide)

Volumul „Horă de bărbați”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015

Ora 18 – 19

Lecturi publice de poezie – Poeţi din Galaţi, Constanţa, Tulcea

Augustin Ioan (Bucureşti-Tulcea), Denisa Lepădatu (Galaţi), Iulia Pană, Amelia Stănescu (Constanţa)

Moderator: Dan Mircea Cipariu

Ora 19

spectacol de teatru – Aniţa Nandriş  Cudla cu Monica Musat – Facultatea de Arte Hyperion – Casa Avramide

Ora 20.30

concert trupa PONTICE

Ora 21

spectacol de teatru  „Scrisori către Rita” de Ştefan Caraman – sala Studio – Teatrul Jean Bart

Vineri, 19 iunie 2015

Ora 14

vernisaj expozitie Centenar Gellu Naum

Ora 16-18

Lansări de carte – Piaţa Publică

Ora 17-18

Lansare de carte Petru Țincoca (Casa Avramide)

Volumul „Spectator pe scenă-Tulcea culturală”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015

Ora 19

Lecturi de poezie – Ioan Es.Pop, Florin Iaru, Ion Mureşan,  Eugen Suciu, Teodor Dună

Ora 20

Concert de Jazz Mircea Tiberian & friends

Echipa

Fondatori festival: Constantin Hogea & Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Director festival : Suzan Mehmet

Director executiv: Cristian Ioniţă

Art director: Orbán Anna-Mária

Coordonator Târg de carte – Nicoleta Vidican

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

un festival cu ieşire la mare!

Olga Delia Mateescu şi Ioan Groşan, invitaţii speciali ai Salonului EcoLiteratura.Ro

Asociația Euro CulturArt, Filiala București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și APLER- Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România organizează Salonul EcoLiteratura.Ro, prima ediție, proiect ce va avea loc, între 12-13 iunie 2015, pe pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Tema aleasă pentru Street Delivery X, adică ediţia de Bucureşti, a 10-a, este Global Warming. Cu acest prilej va fi lansată EcoLiteratura.ro, magazin literar, artistic și de mentalități, și vor avea loc două sesiuni de lecturi publice (vineri, 12 iunie 2015, ora 18, sâmbătă, 13 iunie 2015, ora 18). Olga Delia Mateescu şi Ioan Groşan sunt invitaţii speciali ai Salonului EcoLiteratura.Ro. Fiecare invitat va avea alocat un timp de lectură de 5 minute. Coordonatorii proiectului sunt Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu și Grigore Şoitu. “EcoLiteratura.ro este răspunsul pe care mai mulţi scriitori români, din generaţii şi geografii literare diferite, îl dau gravelor probleme de ecosistem cu care se confruntă societatea noastră consumistă şi secularizată. Sunt probleme generate de lipsa de măsură în exploatarea resurselor naturale şi chiar în exploatarea resurselor umane. E nevoie de un nou umanism care să reclădească valori precum autenticitate, organicitate,  caritate, altruism, nevoia de Celălalt, compasiune, non-violenţă sau filantropie. Dacă există autori care pot face din textele lor literare şi operă de apostolat umanist şi ecologic, EcoLiteratura le va fi punct de sprijin şi de promovare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul proiectului EcoLiteratura.ro. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

Vineri, 12 iunie 2015, ora 18.00

Salonul EcoLiteratura, prima sesiune de lecturi publice. Pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Invitaţi: Ioana Diaconescu, Florin Dumitrescu, Eugen Lenghel, Felix Nicolau, Dan Mihuţ, Adriana Popescu, Ofelia Prodan, Daniel Sur, Tudor Voicu. Cu participarea extraordinară a scriitorului Ioan Groşan. Moderator: Dan Mircea Cipariu.

Sâmbătă, 13 iunie 2015, ora 18.00

Salonul EcoLiteratura, a doua sesiune de lecturi publice. Pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Invitaţi: Andreea BilligIoana Greceanu, Eugen Lenghel, Monica Manolachi, Niculina Oprea, Adrian Pârvu, Stoian G. Bogdan, Peter Sragher, Grigore Şoitu, Emilia Zăinel. Cu participarea extraordinară a scriitoarei şi actriţei Olga Delia Mateescu. Moderator:Dan Mircea Cipariu.

”Programul de Carte”- ediția a IV-a, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor

Joi, 23 aprilie 2015, între orele 10.00 şi 18.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) şi Librăria Open Art organizează a patra ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin mai multe evenimente comune care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. PROGRAMUL DE CARTE  este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej,  de la ora 10.00, va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti. De la ora 13.00, la sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad.Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic. De la ora 18, la Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem. Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în colaborare cu Federaţia Editorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO, Copyro. Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia EURO CULTURART. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro.

Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor este inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această s-a născut și a trecut la cele veșnice William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon. Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie!) a ajutat la promovarea evenimentului.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România”. Începând cu 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din Româniași Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor.

PROGRAMUL DE CARTE îşi propune să creeze anual, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii români, deţinători de drepturi de autor, pentru bibliotecarii români, în cadrul unor evenimente mediatice şi artistice, cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Programul are elemente de interactivitate şi se adresează, în special, adolescenţilor şi studenţilor, precum şi profesioniştilor industriei editoriale.

Sloganul PROGRAMUL DE C’ARTE pentru 2015 este: citeşti şi dăruieşti!

PROGRAMUL DE CARTE

- Ora 10.00-11.00, DARUL DE CARTE

Va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti al poeţilor Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu.

- Ora 13.00, DEZBATEREA DE CARTE

La sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.

- Ora 18.00, RECITALUL DE CARTE

La Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.

Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în colaborare cu Federaţia Editorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO, Copyro. Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia EURO CULTURART.

Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro.