Dialogurile culturale româno-chineze, între identitate, poezie și globalizare

Marți, 27 iunie 2017, ora 17.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), CASA ROMÂNO – CHINEZĂ, Filiala Arad, a lansat cartea ”Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze” (Editura Casa Româno-Chineză), în prezența Excelenței Sale XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România. Moderatorul evenimentului a fost prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Filialei Arad a Casei Româno – Chineze. În deschiderea evenimentului, universitarul Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, a declarat: ”Sunt onorat să particip la această lansare de carte, care din punctul meu de vedere nu este doar o lansare de carte, este un eveniment cu totul deosebit. În opinia mea, Muzeul Național al Literaturii Române nu este un muzeu doar al literaturii române , este un muzeu care trebuie să fie interactiv. Așa cum încercăm să ducem literatura noastră în alte părți, așa trebuie să aducem și noi altă literatură și alte culturi aici. Eu nu cred în globalizare, eu cred în identitatea fiecăruia, a fiecărui individ și mai ales în identitatea națională. Nu cred în globalizare pentru că această globalizare ne ia de cele mai multe ori ceea ce avem mai scump: spiritualitatea, limba și cultura. Chiar dacă se pune mare accent pe ideea de particularizare, de supraveghere a culturii, pentru noi rămâne un singur suport, limba și literatura țării în care trăim, limba în care ne exprimăm. La Festivalul Internațional de Poezie foarte multă lume întreba de ce vin poeții străini să-și citească poeziile în limba lor… pentru că eu cred în această identitate și mai ales în suportul extrem de puternic al limbii fiecăruia. Dincolo de limbă ne putem întâlni în idei, în sentimente, în visuri și în orice altceva care ne reprezintă pe noi ca indivizi. Pentru mine, în ultima vreme, cultura chineză a devenit o prioritate. Anul acesta, în luna mai, am invitat patru poeți chinezi la Festivalul Internațional de Poezie și unul dintre ei, Jidi Majia, a luat Marele Premiu al Festivalului. Fără să cunosc nimic din mișcarea interculturală româno-chineză, când am proiectat bugetul Muzeului Național al Literaturii Române pe 2017, mi s-a aprobat de către Primăria Municipiului București o sumă, cu un buget special pentru dezvoltarea relațiilor româno-chineze. Toate acestea înseamnă un lucru extrem de util, extrem de necesar, păstrarea identității fiecăruia. Mă bucur că cei de la Arad s-au gândit ca această manifestare să aibă loc la Muzeul Național al Literaturii Române.”

free football betting tips free betting tips from oddslot professional soccer betting picks uk

”Prezența Excelenței Sale XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, înseamnă enorm de mult pentru noi. Excelența Sa domnul Ambasador XU FEIHONG reprezintă pentru noi un model. Se întâmplă extrem de rar ca un Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar să fie prezent preț de două zile la opt activități desfășurate la Arad sub genericul Cultura și civilizația chineză- dialoguri culturale româno-chineze. Este cu totul excepțional ca reprezentantul Chinei să participe la toate cele opt evenimente” , a spus doamna prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Filialei Arad a Casei Româno – Chineze. Aceasta i-a dat cuvântul Excelenței Sale XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România.

”Am participat la Seminarul privind cultura și civilizația chineză și am fost foarte impresionat pentru că discursurile participanților au fost foarte bogate. Atunci am decis ca discursurile să fie incluse într-o carte. Astăzi lansăm această carte care are rolul de a păstra valoroasele opinii și de a oferi mai mult sprijin pentru a înțelege și studia relațiile chino-române. Mulțumesc Filialei Arad a Casei Româno-Chineze și autorilor pentru contribuțiile lor importante. Conținutul eseurilor este academic sau științific și s-au făcut eforturi în ceea ce privește modul de exprimare pentru a fi pe înțelesul tuturor, atât specialiștilor cât și amatorilor. Textele descriu atât situația actuală a relațiilor chino-române cât și niște propuneri privind viitorul relațiilor chino-române. Cartea aceasta este despre schimburile dintre China și România, mai ales în domeniul cultural. Muzeul Național al Literaturii Române este cea mai bună locație pentru lansarea acestei cărți și mă bucur că ne aflăm aici. Poeziile lui Eminescu au fost traduse în limba chineză în anii 1920, acum 100 de ani. Și alte opere ale scriitorilor români au fost traduse în limba chineză și asta înseamnă că schimburile culturale sunt fără frontieră. Schimburile culturale dintre China și România sunt profund înrădăcinate între cele două popoare. Aceste schimburi culturale cresc înțelegerea reciprocă între cele două popoare, ne ajută să înțelegem mai bine istoria și cultura celeilalte țări. Prin cultură vom avea relații mai strânse și în celelalte domenii. Doresc să promovăm colaborarea dintre China și România în toate domeniile”, a declarat Excelența Sa XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România.

Au mai vorbit despre carte și despre relațiile și dialogurile culturale româno-chineze: ec. Ecaterina Vanea, Director general al Casei Româno – Chineze, prof. univ. dr Radu Homescu, Ambasador, ec. Glad Varga, Deputat, scriitorul Dan Mircea Cipariu, Președinte OPERA SCRISĂ (Societate de gestiune a dreptului de autor), scriitorul Ioan Matiuț, Directorul editurii Casa Româno – Chineză, scriitoarea Carolina Ilica, diplomatul și sinologul Ion Buzatu, autor al unor cărți valoroase despre istoria și cultura Chinei.

Scriitorul Dan Mircea Cipariu: ” În ultima perioadă am avut dese întâlniri cu scriitori chinezi, unele dintre ele memorabile. Am aflat că un poet chinez minunat, Jidi Majia, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din China și laureatul Festivalului Internațional de Poezie București din acest an,  a scris un poem despre București, el nefiind niciodată în București până când a scris acest poem. Așa mi-a venit ideea de a scrie un poem despre China, fără să fi fost vreodată în China. De dimineață am descoperit un vechi proverb chinezesc în mintea mea, care suna astfel: tot ceea ce ne unește nu ne va despărți. Am deschis cartea Cultura și civilizația chineză, începând cu pagina 145, și am văzut niște fotografii. Am citit titlul lor și acolo poemul a început să lucreze pentru mine. Frumoasele fete Miao/ bătaie de tauri / o tradiție străveche/ simbioză trecut- prezent/ baie de lumină/ spre casă/ simetrie/ satul tradițional Miao/ frumusețe și culoare/ impresionism/ pe urmele viitorului/ pitorescul Chinei/ la răcoare/ grație/ tablou ancestral/ încremenire/ culorile vieții/ tradiție milenară/ templul din provincia Goi Ju/ satul de o mie de ani…Există o stare de China. Atunci când vorbim de starea de China, nu mai vorbim despre geografie sau despre politică, ci vorbim despre o stare interioară.”

Evenimentul a fost susținut de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro . AgențiadeCarte.ro a fost partenerul media al evenimentului.

Text & foto: Simona IONIȚĂ

”Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze”

Marți, 27 iunie 2017, ora 17.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), CASA ROMÂNO – CHINEZĂ, Filiala Arad, lansează cartea ”Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze” (Editura Casa Româno-Chineză), în prezența Excelenței Sale XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România. Deschiderea evenimentului va fi făcută de universitarul Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București. Moderator: prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Filialei Arad a Casei Româno – Chineze. Vor vorbi despre carte și despre relațiile și dialogurile culturale româno-chineze: Excelența Sa Xu Feihong, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, ing. dr. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad, ec. Ecaterina Vanea, Director general al Casei Româno – Chineze, prof. univ. dr Radu Homescu, Ambasador, ec. Glad Varga, Deputat, scriitorul Dan Mircea Cipariu, Președinte OPERA SCRISĂ (Societate de gestiune a dreptului de autor), scriitorul Ioan Matiuț, Directorul editurii Casa Româno – Chineză, scriitoarea Carolina Ilica, diplomatul și sinologul Ion Buzatu, autor al unor cărți valoroase despre istoria și cultura Chinei. Evenimentul este susținut de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Editura CASA ROMÂNO – CHINEZĂ s-a înființat în anul 2016, la Arad, din dorința de a se constitui într-un spațiu de exprimare și colaborare  editorială între România și China. În anul 2016, în colaborare cu Editura MIRADOR, a reusit traducerea, editarea și tipărirea unui album monografic al municipiului Arad (ARAD –Album monografic, 2016) în limbile română – engleză și chineză, lucrare de mare complexitate și performantă din punct de vedere editorial, grafic  și tipografic, precum si a unui album de poezie (Ioan Matiuț, toate acestea,  editura CASA ROMÂNO – CHINEZĂ, 2016). În prima parte a anului 2016, a fost edtitată și tipărită cartea “Cultura și Civilizația Chineză. Dialoguri culturale Româno – Chineze” care cuprinde lucrările prezentate de către participanții la Simpozionul Internațional   “Cultura și Civilizația Chineză. Dialoguri Interculturale Româno – Chineze”, ediția a II-a 2016, care au avut loc la Arad, în organizarea Casei Româno – Chineze, Filiala Arad. De asemenea, cartea mai cuprinde un album cu imagini color din timpul simpozionului și din cadrul unei expoziții cu imagini din China, organizate cu ocazia evenimentului. Urmează două interviuri ale Excelenței Sale Xu Feihong, Ambasadorului Republicii Populare Chineze în România,  iar în final, extrase din presă despre activitatea Casei Româno – Chineze, Filiala Arad.

Apariția acestor cărți a fost posibilă cu sprijinul Centrului Municipal de Cultură Arad, prin finanțare în cadrul unor proiecte ale Casei Româno – Chineze, Filiala Arad.

Editura CASA ROMÂNO – CHINEZĂ se dorește a fi și o punte culturală între România și China, prin care să fie promovate reciproc valori din domeniul literaturii dar și din alte domenii ale culturii celor două țări.

”Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze”

Prefață

În perioada 8-10 noiembrie 2016, am răspuns la invitația de a participa la Simpozionul Internațional „Cultură și Civilizație Chineză, Dialoguri Interculturale Româno-Chineze” organizat de Casa Româno-Chineză – Filiala Arad.  În cadrul simpozionului, oaspeții români au vorbit fără nici o rezervă, aducând numeroase sugestii și propuneri valoroase pentru intensificarea schimburilor culturale chino-române și a relațiilor bilaterale. Am fost inspirat de acest eveniment și am încredințat Filalei Arad a Casei Româno-Chineze sarcina de a publica o carte ce va conține discursurile tuturor participanților. Constituind rezultatele simpozionului, această carte va avea în primul rând rolul de a păstra valoroasele opinii de pe ambele părți. În al doilea rând, va putea oferi mai mult sprijin pentru a înțelege și studia relațiile chino-române.

Mă folosesc de această ocazie pentru a mulțumi în mod special Filialei Arad a Casei Româno-Chineze. De la înființarea sa în 2014 și până acum, a răspândit pe scară largă cultura chineză, a spijinit puternic schimburile culturale bilaterale și învățarea limbii chineze, jucând un important rol în promovarea înțelegerii reciproce dintre cele două popoare. Publicarea cu succes a acestei cărți este inseparabilă de contribuțiile remarcabile ale autorilor săi. Printre ei se numără specialiști și cărturari în vârstă, dar și tineri talentați plini de dinamism și vitalitate. Toate eseurile au fost scrise bazându-se pe subiecte de cercetare solide. Este o introducere sistematică a splendidei civilizații chineze, precum și o recenzie a relațiilor bilaterale prin prisma diferitelor domenii precum istoria, filozofia, economia, cultura, educația și sănătatea. Conținutul eseurilor este academic sau științific și s-au făcut eforturi în ceea ce privește modul de exprimare pentru a fi pe întelesul tuturor, atât specialiștilor cât și amatorilor. Am încredere că această culegere va inspira oricare cititor interesat de China și de relațiile chino-române.

Între cele două țări există o adâncă relație de prietenie tradițională. De la stabilirea relațiilor diplomatice de acum 68 de ani, relațiile chino-romane s-a dezvoltat constant, încrederea politică mutuală este în creștere neîntreruptă, cooperarea economică se exitnde, schimburile științifice și culturale cresc pe zi ce trece, iar cooperarea și schimburile la nivel local au dobândit rezultate bogate. Relațiile chino-române sunt un excelent exemplu de cooperare interstatală în pofida diferențelor privind cultură și regimul politic. Dezvoltarea acestor relații la un atât înalt nivel nu poate avea loc fără înțelegerea culturală reciprocă a celor două popoare. Putem spune că schimbul cultural este un izvor nesecat al dezvoltării relațiilor chino-române, având o mare importanță în consolidarea prieteniei tradiționale și înțelegerii reciproce dintre cele două țări. În prezent, în contextul proiectelor „centura și drumul” și „Cooperarea Chinei cu Statele Europei Centrale și de Est”, China a promovat activ cooperarea cu Europa Centrală și de Est pentru a dobândi un caștig mutual. În acest nou context, poporul chinez și poporul român trebuiesc să întărească schimburile, întelegerea și să-și unească strategiile de dezvoltare, pentru perpetuarea prieteniei chino-române de la o generație la alta.

China are un proverb antic: „Cine seamănă primăvara semințe, culege toamna grâne”. Această carte este primăvara în care se va planta în România semințele culturii chineze și a prieteniei chino-române. În viitor, aceste semințe sigur vor germina, oferind roade bogate, sporind relațiile chino-române în noua eră istorică. Eu, alături de Ambasada Chinei în România, vom lucra împreună cu toți prietenii români în continuarea promovării prietenieiși cooperării pentru a obține noi rezultate, realizând dezvoltarea comună a celor două țări.

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Populare Chineze în România

Xu Feihong

București, ianuarie 2017

20 de poeţi, la ediţia a IX-a a Maratonului de Poezie şi Jazz. Invitați speciali: Teodora Enache și George Mihăiță

Sâmbătă, 20 mai 2017, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrulFestivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, va avea loc ediţia a IX-a a programului de educaţie culturală “Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor. Sunt invitaţi 20 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, fiecare cu câte cu o lectură publică de 7 minute: Ioana Crăciunescu, Ioana Ieronim, Nora Iuga & Angela Baciu, Livia Lucan-Arjoca, Riri Sylvia Manor, Andra Rotaru, Florina Zaharia, Romulus Bucur, Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ioan Matiuţ, Călin Mihăilescu, Bogdan O.Popescu,  Adrian Suciu, Robert Şerban, Grigore Şoitu, Iulian Tănase. La conducerea muzicală a acestei ediţii a Maratonului este Mike Godoroja & Blue Spirit, una dintre cele mai autentice şi mai rafinate trupe de blues din România, trupă care va intra în rezonanţă cu poemele celor 20 de invitaţi ai Maratonului. Invitați speciali: Teodora Enache și George Mihăiță (cu un recital din poemele regretaților poeți Traian T. Coșovei și Cornelia Maria Savu). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.” Ediția a IX-a a Maratonului propune o relație mai directă a poeziei cu blues-ul și jazz-ul. Mike Godoroja & Blue Spirit sunt pregătiți pentru accentele și improvizațiile instrumentale din timpul recitalurilor de poezie. După interesul manifestat pe rețelele de socializare, vom avea un Maraton de Poezie și Jazz extrem de așteptat și cu o mare rezonanță la public. Pentru că va fi o transmisie în direct pe Radio România Cultural, Maratonul își va multiplica exponențial publicul, fanii și ascultătorii”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marchează, prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (20 mai 2017), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi nouă ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt

Co-organizator: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Co-finanțator: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)

Parteneri: APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro,  Contemporanul

Program Maraton

20.00 / intro band Blue Spirit

20.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

20.03/ recital Nora Iuga-Angela Baciu

20.10/ Teodora Enache & Blue Spirit

20.15/ Florin Iaru

20.20/Mike Godoroja & Blue Spirit

20.25/ Ioana Crăciunescu

20.32/ Mike Godoroja& Blue Spirit

20.36/recital George Mihăiță

20.46/Mike Godoroja & Blue Spirit

20.46/Ioana Ieronim

20.53/Robert Șerban

21.00/ Mike Godoroja & Blue Spirit

21.05/ Andra Rotaru

21.12/ Bogdan Ghiu

21.19/ Mike Godoroja & Blue Spirit

21.24/ Romulus Bucur

21.31/ Florina Zaharia

21.38/ Adrian Suciu

21.45/ Teodora Enache& Blue Spirit

21.55/Teodor Dună

22.02/Riri Sylvia Manor

22.09/ Mike Godoroja & Blue Spirit

22.20/ Ioan Matiuț

22.27/Livia Roșca

22.34/ Angela Baciu

22.41/ Mike Godoroja & Blue Spirit

22.53/Iulian Tănase

23.00/Călin Mihăilescu

23.07/ Mike Godoroja & Blue Spirit

23.12/ Bogdan O. Popescu

23.19/Grigore Șoitu

23.26/ Mike Godoroja & Blue Spirit

23.31/ Dan Mircea Cipariu

23.38 Mike Godoroja & Blue Spirit& Dan Mircea Cipariu

00.00/Final

Romulus Bucur s-a născut la11 mai 1956, în Arad; Redactor şef-adjunct al revistei de cultură «Arca» din Arad (cronica de poezie din 1990); predă literatură comparată şi studii culturale la Universitatea «Transilvania» din Braşov. Volume de poezieCinci (împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina), 1982; Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatură, viaţă, 1989; Dragoste & Bravură, 1995; Poetry at Annaghmakerrig (împreună cu Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty / Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998;Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998;Cărticică pentru pisică, 2003; Poemealese 1975 – 2005, 2008; O seamă de personaje secundare, 2009; Arta războiului, 2015. Prezent într-o serie de antologii, în ţară şi străinătate; diverse articole academice & volume de critică literară.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară. A câştigat Premiul Cartea de Poezie a anului 2015 pentru “obiecte umane”, Editura Cartea Românească, 2014.

Bogdan Ghiueste poet, eseist (literatură, media, artă, urbanologie, filosofie, traductologie) şi traducător de filosofie şi literatură franceză. Cele mai recente apariţii sînt eseurile Linia de producţie. Lucrînd cu arta (2014) şi Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică (2011). În 2014 a susţinut conferinţe despre arta contemporană la Berlin (Deutsche Bank KunstHalle), Paris (Palais de Tokyo) şi Bucureşti (Muzeul de Artă Contemporană) şi a primit mai multe premii pentru traducere. Poate fi ascultat zilnic la Radio România Cultural şi citit săptămînal în Observator cultural şi pe LiterNet. De acelaşi autor, la Cartea Românească, au mai apărut: (Poemul din carton). Urme de distrugere pe Marte (2006), Eu(l) artistul. Viaţa după supravieţuire (2008) şi Contracriza (2011).

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Ioana Ieronim. Autoarea volumului Triumful Paparudei (poezie narativă cu ediții multiple, inclusiv Bloodaxe, Anglia, 2000 și Germania, 2008), a narațiunii lirice Egloga (Cartea Romanească 1984, în curs de apariție în Statele Unite în traducerea lui Adam J. Sorkin). Volume de poezie șiLiber la Casino, teatru. Recent: Cifre în delir: Casa Poporului (colaj și versuri, română/engleză, același traducător, Editura Vremea) și În sunet de joagăr (versuri, Tracus Arte) – 2016. Online: Cămășile (teatru);Ariadne’s Veil, lirice în engleză. Poeme publicate în țări europene, ca și Turcia, Israel, SUA. Participant la spectacole multimedia. A publicat studii despre teatrul balcanic și israelian; eseuri în reviste românești și străine. Traduceri de poezie și de teatru, de la Shakespeare la Tennessee Williams, Arthur Miller, Tony Kushner etc. A fost editor pentru enciclopedii străine, ziarist cultural, atașat cultural al României la Washington, director de program Fulbright la București. Membră Uniunea Scriitorilor și Centrul PEN România.

Nora Iuga s‑a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; a fost retrasă din librării şi biblioteci, iar poeta a avut interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere(1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor(1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge(2012); Cîinele ud e o salcie(2013); Ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (în Germania şi Statele Unite), Poem de octom­brie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich‑Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În anul 2014 are loc premiera documen­tarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), regia Vlad Rotaru. Producător: un cristian. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, Preşedintele României, Klaus Iohannis, i‑a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor), Săpunul lui Leopold Bloom (2007; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde(2014, 2016; Premiul pentru cel mai bun roman în cadrul Colocviului Naţional al Romanului Românesc de la Alba Iulia, Premiul Radio Cultural, nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Angela Baciu s‑a născut pe 14 martie 1970. Este poetă, prozatoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. A publicat în jur de 16 cărţi, printre care: Maci în noiembrie (1997), Trei zile din acel septembrie (2003), Tinereţe cu osingură ieşire (2004), De mîine pînă mai ieri alaltăieri (2007), Mărturii dintre milenii ( 2012), Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (2015), 4 zile cu nora (2015). A primit premii la secţiunile poezie şi publicistică din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filialele Iaşi, Alba şi Bacău. În anul 2016 a primit Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Literatură „Lucian Blaga” (Sebeş‑Lancrăm) şi Premiul BALCANICA pentru poezie românească la „Festivalul Poeţilor din Balcani”, ed. a X‑a, România‑Turcia (Brăila). A publicat interviuri cu personalităţi ca Laurenţiu Ulici, Radu G. Ţeposu, Eugen Simion, Mircea Sântimbreanu, Mircea Zaciu, Cornel Regman, Mircea Horia Simionescu, Nora Iuga, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Cezar Ivănescu, Gabriel Liiceanu, Emil Manu, Nina Cassian, Fănuş Neagu, Leo Butnaru, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abăluţă ş.a.

Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti, după care a emigrat în Israel. În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-oftalmologie. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi Marin Sorescu. În Ianuarie 2000, a publicat la editura israeliană de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat  cartea “Privind” la editura “Du Style”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două   la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie  la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciprocă a literaturii române şi israeliane în cele două ţări. Regretata Irina Mavrodin i-a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013, la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. Recent, cea mai recentă carte a sa, “Bucuria de a nu fi perfectă. “Memorii Bucureşti – Tel Aviv/1941-2015″, Editura Humanitas, a primit Premiul Observator cultural pentru Mmorialistică.

Călin-Andrei Mihăilescu este autor tetralingv şi profesor de literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice la Western University (London, Ontario, Canada). Cele mai recente cărţi: Happy New Fear!(Bucureşti, 2011), Poezoo (Bucureşti, 2011), Foarţă-n faţă (coord., Timişoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014) Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2016), Ion Stratan, La umbra Greciei în floare (coord., Bucureşti, 2017)  Coordonează The Romanian Literature and Culture Encyclopedia (Londra). În stare de iminentă apariţie: O lume astrocentricăDeunamorşi, coordonate, două volume: antologia lui Ion Stratan Criminalii şi crinii (Bucureşti) şi Policing Literary Theory (Amsterdam). În pregătire: un volum de poeme, unul de proze scurte (Afka şi alte poziţii) şi o tetralogie filosofică, Freelogy ([i] The Book of Points. A Ballet of Ricochets; [ii] Langue, Out on Parole; [iii] Erosophy; [iv] Time, Again). A publicat, în engleză, franceză, română şi spaniolă proză, poezie, eseu şi articole pe diverse teme de literatură comparată, filosofie, teorie critică şi literară, estetică, hispanistică, literaturi naţionale (engleză, americană, franceză, română…), semiotică, istoria artei, istoria religiilor, mistică, magie, film, teorie lingvistică şi gîndire socio-politică

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Andra Rotaru este autoarea volumelor Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005; En una cama bajo la sabana blanca, Bassarai Ediciones, Spania, 2008; Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010; Lemur, Editura Cartea Românească, 2012. Selecții din poeme au fost traduse în aproape douăzeci de limbi. Volumul Lemur a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, și performanceul a fost prezentat în America și Europa. A realizat documentarul All Togetherîmpreună cu scriitorul Raj Chakrapani, prezentat în Iowa și Chicago. De asemenea, a realizat proiectul fotografic Photo-letter pairingîmpreună cu Jared Krauss, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitori. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa (2014). Volumul Lemur va apărea în toamna anului 2017 în America, la Action Books, în traducerea lui Florin Bican.

Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este jurnalist, blogger Adevarul.ro, formator acreditat si autor premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania pentru volumul de debut, „Ruj pe icoane”. Are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare, iar în 2015 a initiat proiectul smARTkid, care oferă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging.

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni(coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă(memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir(Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971 în Constanţa. În prezent este freelancer (web developer) şi administrator al următoarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucureşti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucureşti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) şi EcoLiteratura.ro. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța.  A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Volume publicate:Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemarţi, o antologie marţolie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014;Melcoveste, o poveste şi nu prea, Editura Tracus Arte, 2015. Textele sale au fost selectate în următoarele antologii: Poezia română actuală, vol. 1,  Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.

Iulian Tănase s-a născut pe 3 septembrie 1973 la Moinești, Bacău. A absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti în 1999, și Facultatea de Filosofie, Universitatea București, în 2010. A fost redactor la revistele satirice Academia Cațavencu (1997-2010) și Kamikaze (2010-2011). Din 2004 este realizator de programe la Radio Guerrilla. Dintre volumele publicate în România: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate(2000), Iubitafizica (2002, 2003, 2013), Sora exactă (2003),Abisa (2007, 2016), Adora (2009), Cucamonga (2011), Oase migratoare(2011),Manualul Îmblînzitorului de Cafele (2013), Teoria tăcerii (2015),Experimentul MAMATATA (2015), Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat (2017). În străinătate a publicat volumele: Balkanische Alphabete(împreună cu Constantin Acosmei și Vasile Leac; Germania, 2009),Aimétaphysique (la science des amours imaginaires), Belgia (2010), La Demonadologio, Rotterdam (2013). A participat ca visiting writer la programul International Writers Workshop, Hong Kong (2008). Este prezent cu texte în reviste și antologii din România, Germania, Austria, Anglia, Statele Unite, Hong Kong, Slovenia, Cehia, Franța. A susținut lecturi publice în China, Hong Kong, Germania, Austria, Italia, Slovenia, România. În 2009 a primit Premiul Hubert Burda pentru tineri poeți din Europa de Est (Offenburg, Germania), iar în 2011 Premiul 1+1+1=1 Trinitate / Literatură (Graz, Austria).

Florina Zaharia (florinazaarina@yahoo.com) s-a născut la Galaţi. Este absolventă a Universităţii Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi a unui Master în „Teoria şi practica textului”. Din anul 2000 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărţi publicate: „goală pe străzi” Ed.Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut; „possssssster”, 1999, Ed. Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Ed. Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Ed. Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Ed. Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2010, Premiul USR, Filiala Sud Est; „bandagebody”, Ed. Fundaţiei Culturale Antares, 2011;„manifestrup”, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, Colecţia Poeţi români contemporani, 2011. În prezent este directorul Centrului Cultura

Gabriela Adameşteanu, Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis, Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Pavel Șușară, Augustin Ioan, Mircea Tiberian și Nadia Trohin, invitaţii speciali ai Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a IV-a, 2016

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS aduce, no rx pentru a patra oar? consecutiv, seek voci importante ale culturii române ?i dun?rene în fa?a publicului tulcean ?i  dobrogean. Timp de 5 zile, thumb între 15-19 iunie 2016, în spa?iul expozi?ional special amenajat în Pia?a Civic? din centrul Minicipiului Tulcea vor fi prezentate câteva dintre cele mai importante titluri editorial ap?rute în România, în ultimul an. La Teatrul „Jean Bart” ?i în spa?iul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorial?, literatur?, pân? la artele spectacolului ?i arte vizuale. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni, astfel, în Tulcea pentru a sus?ine conferin?e, pentru a prezenta show-uri de poezie ?i muzic?, pentru lans?ri de carte ?i recitaluri unicat. Programul festivalului prezint? o ofert? de calitate pentru toate genurile artistice ?i se constituie ca o punte cultural? între ora?ele dun?rene, un ferment pentru viitoare proiecte culturale ?i artistice pentru regiunea dun?rean?. Invita?ii speciali ai festivalului sunt Gabriela Adame?teanu, Hora?iu M?l?ele, Nicu Alifantis, Mircea Tiberian ?i Nadia Trohin. Vor sus?ine lecturi publice poe?ii Ioan Es.Pop, Florin Iaru,  Eugen Suciu, Teodor Dun? ?i Cosmin Per?a. Conferin?ele Danubius vor fi prezentate de Pavel ?u?ar?, Victor Ivanovici ?i Augustin Ioan. Dinu Fl?mând va lansa ”Opera Poetic?” a lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas, iar Cristian Teodorescu va lansa cea mai recent? carte a sa, ”?oseaua Virtu?ii. Cartea Cîinelui”, Editura Cartea Româneasc?, precum ?i prima revist? de povestiri din România – ”Iocan”.Ini?iatorii festivalului sunt Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea, Ioan Cristescu, pre?edintele APLER. ?i Dan Mircea Cipariu, pre?edintele Euro CulturArt. Directorul festivalului este scriitoarea Suzan Mehmet. Organizatori: Consiliul Jude?ean Tulcea, Prim?ria Municipiului Tulcea, APLER (Asocia?ia Publica?iilor Literare ?i Editurilor din România).  Parteneri: ICEM Tulcea, Art Cafe „La scena”, Centrul Cultural „Jean Bart”, Hotel Delta, Hotel Esplanada. Parteneri media: Radio România Cultural, Agen?iadeCarte.ro, Ziarul Obiectiv, Ziarul Delta, Accent TV, Radio Delta.

Program Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

edi?ia a IV-a, 15 – 19 iunie 2016

Miercuri, 15 iunie 2016

16.00 – Deschiderea oficial? a Târgului

Prezentarea Festivalului – conferin?? de pres? – Casa Avramide

17.00-18.00– Conferin?ele Danubius – Invitat Pavel ?u?ar? – Anul Brâncu?i – Muzeul de Art?

Prezint? Ioan Cristescu

”Nicio alt? personalitate a culturii române nu pare s? fi stârnit fascina?ia ?i pasiunea pe care le-a prilejuit, într-un timp relativ scurt, Constantin Brâncu?i. Nici m?car existen?a uman? ?i cultural? eminescian?, de departe cea mai semnificativ? în spa?iul interesului public românesc pe un interval care dep??e?te limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confund?, pân? la absorb?ie, cu amplitudinea mitologic? ?i cu fream?tul metafizic al unei opere cvasilegendare, nu s-a bucurat de o atât de irepresibil? ?i de p?tima?? chemare spre cunoa?tere.

Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic ?i simbolic exclusiv apusean, pân? pe la mijlocul secolului XIX spa?iul românesc nu a cunoscut sculptura ca exerci?iu curent ?i ca practic? însu?it?.

F?r? a se plasa în descenden?a direct? a unui model anume, dar ?i f?r? a reanima, prin citat cultural, vreo form? muzeificat?, Brâncu?i sugereaz?, într-o perspectiv? eliberat? atât de pragmatismul reprezent?rii cât ?i de bovarismul construc?iei imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiat? de un anumit spa?iu paradiziac, al inocen?ei primordiale.” (Pavel ?u?ar?)

18.00 –  Concert  Quartetul Chromatic – Pia?a Civic?

19.00 – 20.00 – Teatrul Jean Bart – Hora?iu M?l?ele – ”Sunt un orb”

Farseur din voca?ie, cu ?arm, inteligen?? ?i umor, Hora?iu M?l?ele va face o nou? demonstra?ie de virtuozitate într-o edi?ie special? a spectacolului „Sunt un orb”, varianta cu multe “lovituri de teatru”, a?a cum trebuie s? fie un bun show de improviza?ie.

Probabil cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 de ani – a?a cum îl descrie Ion Caramitru, Hora?iu M?l?ele este într-o perpetu? c?utare ?i de aceea niciuna dintre apari?iile sale pe scen? nu este similar? cu precedenta. Pentru aceast? variant? a spectacolului “Sunt un Orb”, maestrul trasului pe sfoar?, al ironiei ?i al hazului ascu?it î?i ia ca aliat fie umorul irezistibil al insinuantului Brumaru, fie în?elesurile subtile ale lui Marin Sorescu sau vibra?iile delicate ale boemului Nichita. Acestea sunt doar câteva dintre promisiunile unui spectacol de gal?, în cursul c?ruia poe?i atât de diferi?i ca stil sau gândire, vor fi deslu?i?i, cu naturale?e ?i în cheie proprie, de geniul comic Hora?iu M?l?ele.

Spectacolul „Sunt un orb“ nu este singurul din palmaresul actorului Hora?iu M?l?ele, cu zeci sau chiar sute de reprezenta?ii jucate cu casa închis? ani la rând. Dup? mai bine de zece ani de la prima punere în scen? a recitalului intitulat sugestiv – ”Sunt un orb”, actorul revine, la cererea publicului, pe scena Teatrului Elisabeta din centrul capitalei, sub auspiciile avertismentului cu care deja ne-a obi?nuit, „pericol de râs în hohote“.

Convins c? râsul va mântui lumea, artistul î?i provoac? spectatorii cu umor ?i sinceritate într-un recital de neegalat.

„Spectacolul Sunt un orb cuprinde câteva poezii de mare calitate, dar ?i proz? scurt?. Sunt mai multe elemente care formeaz? acest spectacol, în care este vorba despre mine, dar este vorba ?i despre dumneavoastr?“, spune Hora?iu M?l?ele. Nu lipsesc, evident, nici momentele de improviza?ie, pline de umor, cele care fac, de obicei, deliciul reprezenta?iilor sale.

20.30 – Concert Nicu Alifantis – Casa Avramide

Lansare Nicu Alifantis – volumul FaceCarte ?i CD-ul Madame Mon Amour

Joi. 16 iunie 2016

12.00-14.00 – Atelier de scriere creativ? – coordonat de Florin Iaru – Casa Avramide

14.00 – vernisaj expozi?ie  Centenar DADA – Hotel Delta

16.00-19.00 – lans?ri de carte ?i concert Chromatic – Pia?a Civic?

16.00 – Conferin?ele Danubius – Invitat Victor Ivanovici – ”Grecia – Tulcea de ieri” (Casa Avramide)

Victor Ivanovici s-a n?scut la 24 august 1947, în Tulcea. Studii generale la Liceul Grec din Bucure?ti (1962-66) ?i universitare la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice ?i Orientale a Universit??ii din Bucure?ti (1966-71).Specializare postuniversitar? la Universitatea din Málaga (Spania): «Curso Superior de Filología Española», sub direc?ia profesorului Manuel Alvar, membru al Academiei Regale Spaniole (1987). Doctorat la Universitatea din Cluj (România), cu o tez? despre opera lui Gabriel García Márquez (1993). Între 1971-84 a predat literatura spaniol? ?i hispanic? la Universitatea din Bucure?ti. Din 1985 locuie?te ?i lucreaz? în Grecia. Din 1993 membru al Corpului Didactic Auxiliar al Universit??ii din Atena. A predat în cadrul Programului de Masterat în Traducere ?i Teoria Traducerii, al Facult??ii de Litere ?i Filosofie al Universit??ii din Atena. În septembrie 2003 a ocupat prin concurs postul de Literatur? Hispanic? la Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Salonic, unde s-a incorporat începând cu anul academic 2004-2005. Actualmente are gradul de profesor asociat.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România ?i al Societ??ii Scriitorilor Greci, al Societ??ii Elene de Literatur? General? ?i Comparat?, membru fondator (?i Vicepre?edinte) al Societ??ii Hispani?tilor Greci, membru al Asocia?iei Interna?ionale a Hispani?tilor ?i al Societ??ii Cervantine.
Decorat de Statul spaniol cu Ordinul Meritului Civil, gradul „Encomienda”..
C?r?i publicate (critic? literar?): Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în greac?), Atena, ed. Hexantas, 1979; Form? ?i deschidere (în român?), Bucure?ti, ed.Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981); Suprarealism ?i «suprarealisme». Grecia, România, ??rile hispanice (în român? ?i greac?: Timi?oara, ed. Hestia, 1997 ?i Atena, ed. Polytypo, 1997); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (în spaniol?), Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Literatura hispanoamerican? (în greac?), Atena, ed. Dione, 1999; Repere în zigzag (în român?), Bucure?ti, Editura Funda?iei Culturale Române, 2000; Traductologice. 1. Teorie ?i Critic? 2. Metodologia Traducerii (în greac?), Atena, ed. Dione, 2004, Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo, Madrid, ed. Sial 2008 (Premiul Internaíonal Sial pentru eseu).
Articole ?i studii de hispanistic?, românistic?, neoelenistic?, literatur? comparat? ?i teoria traducerii publicate în România, Grecia, Fran?a, Spania ?i diverse ??ri hispanice.
Î?i scrie eseurile în român?, greac?. spaniol? ?i francez?.
Traduce din: greac?, român?, spaniol?, francez?, portughez?, catalan? ?i italian?; ?i spre român?, greac? ?i spaniol?.
A tradus din: Odysseas Elytis (în român? ?i spaniol?); Octavio Paz (în român? ?i greac?); Paul Celan – poemele române?ti (în greac? ?i spaniol?); Gellu Naum (în greac? ?i spaniol?) ?i Nichita St?nescu (în greac?).

17.00-18.00 – Vernisaj expozi?ie p?pu?i Elena Orbocea – Casa Avramide

18.00-19.00 – lansare de carte Dinu Fl?mând – Opera Poetic? a lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas

-lansare de carte Cristian Teodorescu -”?oseaua Virtu?ii. Cartea Cîinelui”, Editura Cartea Româneasc?, precum ?i lansarea primei reviste de povestiri din România – ”Iocan”

Moderator: Ioan Cristescu – Casa Avramide

19.00 – Concert de muzic? clasic? – Cvartetul Cromatic – Casa Avramide

20.00 – Spectacol de muzic? ?i poezie “Amor Cortese” – ritmuri ?i rime trubadurice cu: Mirela Popescu ?i C?t?lin Mirea. Versuri: Adrian Pârvu. – Casa Avramide

Vineri, 17 iunie 2016

13.00 – Vernisaj expozi?ie  – ”Marin Sorescu 80”- Prezint? Ioan Cristescu (Casa Avramide).

14.00 – Dezbatere public? – ”Rolul lecturii în formarea individului ca persoan? ?i membru al comunit??ii”. Particip?: Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Dinu Fl?mând, Victor Ivanovici, Constantin Hogea, profesori din Tulcea; Moderator Ioan Cristescu  (Casa Avramide)

17.00 – Conferin?ele Danubius – Conferin?? sus?inut? de Augustin Ioan.

Augustin Ioan s-a n?scut la 5 martie 1965. în localitatea Doroban?u, jude?ul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectur? ?i Urbanism “Ion Mincu” din Bucure?ti. A publicat urm?toarele c?r?i de poezie: Gestica (Colec?ia “Cartea cea mai mic?”, 1987);  Partidul Poe?ilor, Gala?i: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul ?i Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marma?iei), 1995; Armata Poporului, Cartea Româneasc?/Asocia?ia Scriitorilor Bucure?ti, colec?ia “Poe?ii ora?ului Bucure?ti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petro?ani: Matinal, 2000 (pozi?iile 7-9 în topul na?ional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constan?a: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucure?ti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Pe?tilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda ?i SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu ?i Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

18.30 –  Lecturi de poezie – Ioan Es.Pop, Florin Iaru,  Eugen Suciu, Teodor Dun?, Cosmin Per?a, Vasile Mihalache. Prezint? Dan Mircea Cipariu.

20.00 Concert de jazz – Mircea Tiberian ?i Nadia Trohin

Sâmb?t?, 18 iunie 2016

ora 13.00– Întânire cu cititorii : Gabriela Adame?teanu – Casa Avramide

Romanul ”Întîlnirea”, de Gabriela Adame?teanu, a ap?rut, recent, la Dalkey Archive Press (Statele Unite ale Americii), în traducerea lui Alistair Ian Blyth, cu titlul ”The Encounter”. A mai fost tradus în: bulgar? (Panorama, 2005); maghiar? (Palamart, 2007); italian? (Nottetempo, 2011). Aflat la a patra edi?ie, ”Întîlnirea” (Polirom, 2003, 2007, 2008, 2013) a primit Premiul Ziarului de Ia?i, Premiul revistei Ateneu ?i a fost adaptat radiofonic în 2007.

Romanul ”Drumul egal al fiec?rei zile”, de Gabriela Adame?teanu, a ap?rut, recent, la Xorki Ediciones (Spania), în traducerea lui Joaquín Garrigós Bueno, cu titlul ”El mismo camino de todos los días”.

Drumul egal al fiec?rei zile a mai fost tradus în: francez?, la Gallimard (2009), în traducerea lui Marily Le Nir, cu titlul „Vienne le jour„ (edi?ie nominalizat? la premiul „Jean Monnet” pentru literatur? european?); italian?, la Editura Cavallo di Ferro (2012), cu titlul „Verra il giorno” , în traducerea Celestinei Fanella; german?, la Editura Schöffling (2013), „Der gleiche Weg an jedem Tag”, traducere de Georg Aescht; bulgar?, la Editura Balkani (2005), „Vse sa?ciat pat den sleden”, traducere de Roumiana Stantcheva.

Drumul egal al fiec?rei zile (Cartea Româneasc?, 1975; Editura Litera, 1992; Editura Institutului Cultural Român, 2005; Polirom, 2008, 2015) a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România ?i premiul Academiei Române (1976).

Romanul ”Diminea?? pierdut?”, de Gabriela Adame?teanu, a ap?rut, anul acesta, în Suedia, la prestigiosul grup editorial Bonnier, Editura Wahlström & Widstrand, traducere de Åsa Apelkvist, Arina Stoenescu ?i Nils Sundberg, cu titlul ”Förlorad Morgon”.

Diminea?? pierdut? (cinci edi?ii la Polirom) a ap?rut la editura Cartea Româneasc? în 1984 ?i a primit Premiul pentru Proz? al Uniunii Scriitorilor din România. A fost dramatizat ?i pus în scen? de regizoarea C?t?lina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalag?, Irina Petrescu, Marcel Iure? ?.a.

Cartea a mai fost tradus? ?i publicat? în Fran?a (Gallimard, 2005, trad. Alain Paruit; edi?ie folio, 2013), SUA (Northwestern University Press, 2011, trad. Patrick Camiller), Spania (Random House Mondadori, 2009, trad. Susana Vásquez Alvear), Italia (Atmosphere libri, 2012, trad. Roberto Merlo ?i Cristiana Francone), Portugalia (Dom Quixote, 2012, trad.Corneliu Popa), Turcia (Yapi Kredi Kultur Sanat, 2011, trad. Leila Unal), Ungaria (Europa, 2010, trad. Koszta Gabriella), Polonia (Wydawnictwo W.A.B., 2012, trad. Tomasz Klimkowski), Bulgaria (Balkani, 2007, trad. Rumiana Stanceva ?i Vasilka Aleksova), Israel (Nimrod Books, 2007, trad. Yotam Reuveny), Estonia (Eesti Ramaat, 1992, trad. Natalia Alver ?i Riina Jesmin). Nominalizat la Premiul Uniunii Latine în 2006.

Diminea?? pierdut? este atît de strîns legat? de cadrul sau de am?nuntele bogate ale vie?ii personajelor – str?zile ?i gr?dinile, casele pe care le mo?tenesc sau le neglijeaz? –, încît e greu s? o descrii pe scurt ori s? o lauzi ca pe o fic?iune obi?nuit?. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate ?i al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citit? ?i ca un îndr?zne? punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societ??i întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement)

Gabriela Adame?teanu este unul dintre cei mai importan?i prozatori postbelici. A mai publicat la Editura Polirom: Întîlnirea (2003, 2007, în colec?ia Fiction Ltd. ), Drumul egal al fiec?rei zile (2008, în colec?ia Fiction Ltd.), Provizorat (2010, edi?ia a II-a rev?zut?, 2011, ambele în colec?ia Fiction Ltd; edi?ia a III-a, 2013, în colec?ia Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus c?r?ile Gabrielei Adame?teanu în colec?ia sa de „Opere”: Opere I. Diminea?a pierdut?, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Diminea?? pierdut? (2012, edi?ie definitiv?), Var?-prim?var? (2012), Întîlnirea (2013, edi?ia a V-a, definitiv?), Anii romantici (2014), Drumul egal al fiec?rei zile (2015, edi?ia a VI-a, definitiv?).

*Standurile de la Târgul de carte vor r?mâne în Pia?a Civic? ?i în zilele de sâmb?t? ?i duminic?.

34 de poeţi, invitaţi la ediţia a VIII-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, de Noaptea Europeană a Muzeelor

Sâmb?t?, medicine 21 mai 2016, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucure?ti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB), va avea loc edi?ia a VIII-a a programului de educa?ie cultural? “Maratonul de Poezie ?i Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marcheaz? prin poezie, blues ?i jazz Noaptea European? a Muzeelor . Sunt invita?i 34 de poe?i din genera?ii ?i geografii literare diferite, fiecare cu câte cu o lectur? public? de 5 minute:Ion Mure?an, ?tefan Baghiu, Andrei Dobo?, ?tefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G.?Elekes, Iulia Pan?, Amelia St?nescu, Dan Coman, Robert??erban, Ioan Matiu?, Ana Don?u, Bogdan O. Popescu, Sorin Ghergu?, Cosmin Per?a, Teodor Dun?, Sorin Despot, Ioana Cr?ciunescu, Magda? Cârneci, Grigore ?oitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian?Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu Neac?u, R?zvan ?upa, Adrian?Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea ?i C?lin Mih?ilescu. Nume de referin?? ale jazz-ului românesc onoreaz? ?i aceast? edi?ie a Maratonului: Maria R?ducanu (voce), Nadia Trohin (voce) ?i Mircea Tiberian (pian). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu ?i Ioan Cristescu. Produc?tor: Anamaria Sp?taru. Proiect co-finan?at de: AFCN – Administra?ia Fondului Cultural Na?ional.

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capital?, va avea loc cea de-a VII-a edi?ie a Festivalului Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB). Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB) este o ini?iativ? cultural? care î?i propune s? reintroduc? în spa?iul public contemporan conceptul de poezie vizibil? ?i interactiv?. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Na?ional al Literaturii Române, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti a crescut constant, ajungând s? includ? în programul celei de a VII-a edi?ii peste 100 de poe?i din peste 20 de ??ri. Atât prin istoricul s?u, cât ?i prin palmares, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti începe s? se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifest?ri dedicate poeziei de pe scena literar? autohton?. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat anivers?rii Dada, la care particip? performeri din 7 ??ri – „DADA 100: poezie sonor?, simultan?, experimental? ?i de avangard?”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri ?i recitaluri de jazz în 10 loca?ii din capital?: Biblioteca Central? Universitar? „Carol I”, Teatrul Excelsior, Libr?riile Humanitas, Green Hours, Galeria Roman?, Muzeul Municipiului Bucure?ti, Libr?ria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – M?r?i?or”, plus Maratonul de Poezie ?i Jazz, edi?ia a VIII-a (marcând prin poezie, blues ?i jazz Noaptea European? a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transform? Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. Agen?iadeCarte.ro este partener media al evenimentului ?i v? prezint? programul festivalului.

DESF??UR?TOR MARATON

Ora 20.00-20.10 – Deschidere DMC & Mircea Tiberian

Ora 20.10-20.15 – lectur? Ion Mure?an

Ora 20.15 -20.20 – lectur? Ioan Cr?ciunescu

Ora 20.20-20.25 – lectur? C?lin Mih?ilescu

Ora 20.25-20.30 – lectur? Simona Popescu

Ora 20.30 – 20.35 – lectur? Florin Iaru

Ora 20.35 – 20.40 – lectur? Magda Cârneci

Ora 20.40 -20.45 – lectur? Octavian Soviany

Ora 20.45-20.50 – lectur? Riri Sylvia Manor

Ora 20.50 – 21.10 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 21.10-21.15 – lectur? Nicolae Coande

Ora 21.15-21.20 – lectur? Ionelia Cristea

Ora 21.20-21.25 – lectur? Romulus Bucur

Ora 21.25-21.30 – lectur? Bogdan O. Popescu

Ora 21.30-21.35 – lectur? Ionel Ciupureanu

Ora 21.35-21.40 – lectur? Iulia Pan?

Ora 21.40-21.45 – lectur? Robert ?erban

Ora 21.45-21.50 – lectur? R?zvan ?upa

Ora 21.50 – 22.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 22.00-22.05 – lectur? Adrian Suciu

Ora 22.05-22.10 – lectur? Sorin Ghergu?

Ora 22.10-22.15 – lectur? Teodor Dun?

Ora 22.15-22.20 – lectur? ?tefan Manasia

Ora 22.20-22.25 – lectur? Andrei Dobo?

Ora 22.25-22.30 – lectur? ?tefan Baghiu

Ora 22.30 -22.35 – lectur? Nicoleta Popa

Ora 22.35 -22.40 – lectur? Ioan Matiu?

Ora 22.40 – 22.45 – lectur? Robert G. Elekes

Ora 22.45- 22.50 – lectur? Ana Don?u

Ora 22.50-22.55 – lectur? Dan Coman

Ora 22.55-23.05 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria R?ducanu

Ora 23.05-23.10 – lectur? Cosmin Per?a

Ora 23.10-23.15 – lectur? Tiberiu Neac?u

Ora 23.15-23.20 – lectur? Grigore ?oitu

Ora 23.20-23.25 – lectur? Amelia St?nescu

Ora 23.25-23.30 – lectur? Florin Dan Prodan

Ora 23.30-23.35 – lectur? Mugur Grosu

Ora 23.35-23.40 – lectur? Sorin Despot

Ora 23.40-23.45 – lectur? Dan Mircea Cipariu

Ora 23.45-00.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria R?ducanu

?tefan Baghiu (n. 1992) poet ?i critic literar. A scris cronic? literar? s?pt?mânal pentru Revista Cultura. A debutat editorial cu volumul Spre Sud, la L?ceni (Cartea Româneasc?, 2013). A primit pentru volumul de debut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucure?ti, 2014), Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima (Boto?ani, 2014), Premiul Tân?rul Poet al Anului (Bucure?ti, 2014), premul revisteiObservator Cultural (Bucure?ti, 2014). Este moderator al clubului de lectur? Nepotu’ lui Thoreau, Cluj-Napoca.

Romulus Bucur s-a n?scut la11 mai 1956, în Arad; Redactor ?ef-adjunct al revistei de cultur? «Arca» din Arad (cronica de poezie din 1990); pred? literatur? comparat? ?i studii culturale la Universitatea «Transilvania» din Bra?ov. Volume de poezie: Cinci(împreun? cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin ?i Alexandru Mu?ina), 1982;Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatur?, via??, 1989;Dragoste & Bravur?, 1995;Poetry at Annaghmakerrig(împreun? cu Mircea C?rt?rescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty / Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998; Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998; C?rticic? pentru pisic?, 2003; Poemealese 1975 – 2005, 2008; O seam? de personaje secundare, 2009; Arta r?zboiului, 2015. Prezent într-o serie de antologii, în ?ar? ?i str?in?tate; diverse articole academice & volume de critic? literar?.

Magda Cârneci este scriitor ?i critic de art?. Membr? a celebrei genera?ii literare ‘80, ea a fost ?i unul dintre teoreticienii postmodernismului în spa?iul românesc. Din 1990, ea s-a implicat în via?a politic? ?i cultural? post-comunist?. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 ?i 2010. Actualmente ea este pre?edinta PEN Clubului românesc. Magda Cârneci practic? o poezie narativ? ?i vizionar?, care-?i propune s? exploreze ?i s? provoace în cititor st?ri de con?tiin?? mai ample, pe m?sura unor sim?uri l?rgite ?i a unei inteligen?e umane în curs de evolu?ie ?i de dezm?rginire.

Dan Mircea Ciparius-a n?scut la 7 septembrie 1972 în Bucure?ti. Este absolvent al „?colii Superioare de Jurnalistic?” din Bucure?ti ?i licen?iat al Universit??ii Bucure?ti, Facultatea de „Jurnalism ?i ?tiin?ele Comunic?rii”. Debuteaz? în presa literar? în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai s? ne-ntâlnim pe site sâmb?t? seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) ?i în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat pre?edinte al Filialei USR Bucure?ti-Poezie. În 2007, volumul s?u de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asocia?iei Scriitorilor din Bucure?ti. În 2008, a ini?iat ?i coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regal?”, iar din 2009 pân? în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues ?i jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Na?ionale”, a ini?iat ?i coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul ?i pre?edintele Asocia?iei „Euro Culturart”, ce de?ine o galerie dedicat? tinerilor arti?ti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonat? de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este ?i un apreciat comentator de art? contemporan?, cu cronici ap?rute în revista “Arta” (revista Uniunii Arti?tilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceaf?rul”, “Altitudini” ?i Agen?iadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spa?iu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte ?i art?. Este pre?edintele „Opera Scris?.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul s?u „singur?tatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucure?ti, este considerat de editorul Cosmin Per?a „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 ?i nu numai”.

Ionel Ciupureanu (n. 1957, Co?oveni, Dolj) a publicat cinci volume de poezie: „Pacea poetului” (1994, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), „Amos” (1996), „F?lci” (1999, Premiul USR filiala Craiova), „Krampack” (2002, Premiul USR filiala Craiova) ?i „Adormisem ?i m? gândeam” (2005). În anii ’90 a scris versuri pentru forma?ia punk Terror Art. Tr?ie?te la Craiova.

Ionelia Cristea s-a n?scut pe 19 mai 1983 la Bucure?ti. Este absolvent? a Universit??ii de Medicin? ?i Farmacie “Carol Davila” din capital?, iar în prezent este medic neurolog în Bucure?ti. În 2015, public? volumul de poezie “Noaptea de gard?” ca urmare a câ?tig?rii Concursului de Debut al Editurii Cartea Româneasc?.  În 201,6 prime?e pentru “Noaptea de gard?”, Premiul National de Poezie Mihai  Eminescu, Opus Primus ?i Premiul revistei Observator Cultural – sec?iunea debut.

Nicolae Coande s-a n?scut la Osica de Sus, în Olt, pe 23 septembrie 1962. Locuie?te în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poe?i ?i arti?ti – pentru ca gustul literaturii ?i aroma prieteniei s? nu piar? în ora?. A debutat editorial cu placheta de poeme „În margine” (Ed. Ramuri, 1995). A publicat ?apte volume de versuri ?i dou? antologii lirice. Cea mai recent? carte de poezie, „Nu m-au l?sat s? conduc lumea”, a ap?rut la finele anului 2015 la „Casa de Editur? Max Blecher”. A scris ?i câteva c?r?i de publicistic? ?i eseuri. Ultima, „Intelectualii români ?i Curtea regelui”, a ap?rut în anul 2011 la Ed. „TracusArte”. Se bucur? c? a scris cândva aceste versuri, inedite înc?: „Pro?tii care plini de râvn? îi cer lui Dumnezeu s? le n?ruie du?manii/ Sunt uneori asculta?i/ A?a, resimt mai clar aroma minunatei sale gândiri ?i felul în care El/ Ne elibereaz? de prejudecata c? are favori?i.”

Dan Comans-a n?scut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistri?a-N?s?ud. A debutat cu anul cârti?ei galbene, Editura Timpul, Ia?i, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucure?ti, 2005, ?i Dic?ionarul Mara, Editura Cartier, Chi?in?u, 2009. În 2004 prime?te Premiul Na?ional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, ?i Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 ob?ine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proz? Irezistibil, Editura Cartea Româneasc?, 2010, ?i Parohia, Editura Cartea Româneasc?, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Fran?a, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Ioana Cr?ciunescu (actri?? de teatru ?i cinema ?i poet?) s-a n?scut la 13 noiembrie 1950, la Bucure?ti. În 1973 a absolvit Institutului de Art? Teatral? ?i Cinematografic? I. L. Caragiale din Bucure?ti ?i a devenit actri?? a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Româneasc?, Bucure?ti, 1980; “Supa de ceap?”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Româneasc?, Bucure?ti, 1983; “Ma?in?ria cu aburi”, Editura Eminescu, Bucure?ti, 1984; “Cre?tet ?i gheare”, Cartea Româneasc?, Bucure?ti, 1998; Supa de ceap? / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timi?oara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apari?ie), 2014. Filmografie: Actorul ?i s?lbaticii (1975); Artista, dolarii ?i ardelenii (1980). Ioana Cr?ciunescu a jucat în produc?iile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmpl?ri cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), S?-?i vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La cap?tul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitic?? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Edi?ie special? (1978). Ioana Cr?ciunescu este membr? a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziari?tilor români, a UCIN ?i UNITER.

Sorin Despot – poet, 30 ani. Autor al volumului apas?, Ed. Cartea Româneasc?, c?ruia i-a fost acordat premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în literatur? – 2010. Cite?te mult ?i multe, traduce poezie, scrie cu foc ?i ?ine cursuri de scriere creativ?. Este coordonatorul taberei tinerilor scriitori de la S?vîr?in.

Andrei Dobo?s-a n?scut în 1984. Este absolvent al Facult??ii de Litere a Universit??ii „Babe?-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent urmeaz? studii doctorale la aceea?i universitate. A debutat editorial cu m?n??tur story, Editura Vinea, 2007 (Premiul „Iustin Panta”, 2008, nominalizare la Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, 2008). În 2011 a publicat volumul de versuri Inevitabil (Editura Casa de Pariuri Literare), iar în 2015, Valea rea (Editura Cartea Româneasc?).

Ana Don?u (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere ?i Arte a Universit??ii „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grup?rii „Zona nou?”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion” etc.) ?i în antologia colectiv? Zona Nou? (2011). În 2015, a fost printre cei ?ase tineri scriitori selecta?i pe lista lung? a Concursului interna?ional PEN NEW VOICES. Volumul s?u de debut, Cadrul 25 (Casa de Editur? Max Blecher, 2015) a ap?rut ca urmare a câ?tig?rii Concursului Na?ional de Poezie „Aurel Dumitra?cu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Jude?ean? „G.T. Kirileanu” Neam? ?i a luat premiul ”Tân?rul poet al anului 2015” la Gala Tinerilor Scriitori organizat? de Muzeul Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti.

Teodor Dun? (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universit??ii din Bucure?ti. A publicat volumele: trenul de treie?unu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Na?ional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Boto?ani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Româneasc? (2010) ?i der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în francez?, englez?, suedez?, bulgar?, spaniol?, maghiar?. A câ?tigatPremiul Cartea de Poezie a anului 2015 pentru “obiecte umane”, Editura Cartea Româneasc?, 2014.

Robert G. Elekes s-a n?scut ?ntr-o familie multietnic? pe 28 ianuarie 1985, în Bra?ov. A terminat Colegiul Na?ional “Aprily Lajos” din Bra?ov ?n 2004 ?i apoi a absolvit Facultatea de Litere a Universit??ii Transilvania din Bra?ov în 2008. În 2012 a primit titlul de doctor de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu pentru o lucrare despre literatura de expresie german? din România în perioada comunismului. Debutul absolut are loc ?n 2012 ?n Revista “Corpul T” cu poezia “Speologia Sinelui”. În prezent pred? literatur? ?i traduceri la Universitatea Transilvania din Bra?ov ?i la Universitatea Sapientia din Târgu Mure?. Volumul “aici îmi iau din?ii-n spinare ?i adio”, ap?rut la editura Tracus Arte în 2015, repezint? debutul lui în volum. Dup? publicarea primului s?u volum a primit Premiul Na?ional de Poezie Iustin Pan?a pentru debut, Premiul Na?ional de Poezie Mihai Eminescu, Opus Primum ?i a fost nominalizat în cadrul Galei Tinerlor Scriitori pentru premiul Tân?rul Poet al Anului.

Sorin Ghergu? este poet ?i traduc?tor. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, Bucure?ti, 2016), Orice. uverturi ?i reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, Bucure?ti, 2011) ?i Time Out (Editura Timpul, Ia?i, 1998). Este coautor al antologiilor Tablou de familie (Editura Leka-Brancu?, Bucure?ti, 1995), împreun? cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-B?descu, R?zvan R?dulescu ?i T.O. Bobe), Marf? (Editura Salut, 1996) ?i Marf? reînc?rcat? (Editura Brumar, 2011), al?turi de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Ple?a ?i B.O. Popescu. Este prezent în antologia de poezie româneasc? în traducere german? ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în ceh?, turc? ?i suedez?. Printre c?r?ile pe care le-a tradus în român? se num?r? Prînzul dezgolit de William Burroughs, Po?ta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster ?i Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facult??ii de Litere de la Universitatea Bucure?ti, sec?ia român?-francez?, ?i al masteratului de lingvistic? teoretic? de la aceea?i universitate.

Mugur Grosu –  Scriitor ?i artist n?scut în Constan?a. A înv??at s? înoate ?i s? cânte la pian înainte de-a înv??a s? scrie ?i s? citeasc?: la 5 ani lua primele lec?ii de pian ?i începea s? frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea s? lege o trainic? prietenie. A publicat 6 c?r?i – Haltera cu zurg?l?i(poezie, Ed. Pontica, 2001), M?cel?rie(publicistic?, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respir? ?i fac dragoste ca ?i fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / edi?ia a II-a în 2009), Grossomodo(poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proz? / Ed. Herg Benet, 2013) – ?i e prezent în 18 volume colective, dintre care dou? interna?ionale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia) ?i The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia ?i muzica electronic? într-o formul? sincretic? (OrtolanUpanishadows)

Florin Iaru s-a n?scut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba ?i Literatura Român? a Universit??ii din Bucure?ti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” ?i al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, men?ion?m: “Aer cu diamante”– al?turi de Mircea C?rt?rescu, Traian T. Co?ovei ?i Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înalt? fic?iune” (Cartea Româneasc?, 1984), “Înnebunesc ?i-mi pare r?u” (Cartea Româneasc?, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Fran?a, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoro?i poe?i români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou ?i publicist, ?i… prozator: ultimele sale dou? c?r?i, “Fraier de Bucure?ti” (Editura Polirom, 2011) ?i “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinz?toare, încânt?toare.

?tefan Manasia (n. 18 mai 1977), poet ?i jurnalist. Fondator al Clubului de Lectur? „Nepotu’ lui Thoreau” ?i redactor al revistei Tribuna din Cluj. A publicat:Amazon ?i alte poeme (2003), Cartea micilor invazii(2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spa?iului (2013) ?i Cerul senin (2015). Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural(2016).

Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscut? în toat? lumea ?i în Israel ca Profesor de Oftalmologie ?i Neuro-Oftalmologie, dar visul ei în anii tinere?ii era cu totul diferit. Scria poezii de la vârsta de nou? ani ?i în anii de ?coal? se sim?ea atras? numai de domeniul literaturii, filosofiei, teatrului ?i regiei cinematografice. La vârsta de 18 ani a renun?at la visele tinere?ii ?i ?i a schimbat orientarea c?ci ?i-a dat seama c? în perioada aceia la toate facult??ile de ?tiin?e umanistice din România se propag? numai ideologie marxist-leninist? ?i literatur? produs? ca în fabrica de mercenari ai condeiului. A urmat cursurile Facult??ii de Medicin? de la Bucure?ti ?i, în 1960, înainte de a pleca în Israel, a scris  o poezie de r?mas bun poeziei:

“…?i azi izvorul poeziei
Ce’n drum o vreme m’a  înso?it
E în urm?-mi ca un vis ucis
Departe, ce departe….
Dar cum din mun?i vin ciutele la ap?
La fel veneam ?i eu de însetat?
Cu pa?ii repezi ?i u?ori
?i aceiasi fric? de un tainic vân?tor
Veneam spre al poeziei limpede izvor
Odat?…”

În Israel nu a mai scris poezii timp de dou?zeci de ani ?i s-a specializat în neuro-ofhalmologie.
“Am crezut c? scrierea de poezii este poate o boal? a copil?riei ca scarlatina ?i v?rsatul de vânt sau am crezut c? nu mai pot scrie poezii în limba matern? fiind departe de România, iar limba ebraic? am în??at-o prea tardiv.”. “Dar într-o diminea?? pe malul M?rii Tiberiadelor a venit sfioas? la prima întâlnire cu mine o poezie în limba ebraic?. M-am simtit o nouveau riche în ebraic?!”. De atunci a continuat Riri Manor s? scrie ?i s? publice poezii în  limba ebraic?. În zilele grele ale sfâr?itului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai r?spândit ziar din Israel un articol despre poezia român? de protest ?i a tradus ?i publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu ?i  Marin Sorescu. În Februarie 1990, a revenit în România cu ajutoare medicale ?i a organizat timp de câ?iva ani trimiterea a 80 de orbi la opera?ii în Israel ?i specializ?ri de medici acolo. În Ianuarie 2000, a publicat la  editura israelianp de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraic?. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au ap?rut trei edi?ii. Dup? revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput s? citeasc? literatur? în limba român? ?i, dup? 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat  cartea “Privind” la editura “Du Style”.
”M? simt emo?ionat?, fericit? ?i mândr? s? îmi  reîntorc poezia în ?ara care mi-a d?ruit atâtea ore frumoase, atâ?ia prieteni  dragi ?i comoara literaturii ?i culturii sale”. Între 2000 ?i 2013, a publicat înc? trei c?r?i de poezie în România: dou?   la editura “Paralela 45?, “Save As…”(2007) ?i “Pestri?”(2010), ?i o a patra carte de poezie  la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Înc?”, premiat? de Asocia?ia Publica?iilor Literare ?i Editurilor din România-APLER. De asemenea, a publicat poezii ?i povestiri în “România literara”, “Apostrof”, “Ramuri”, ”Luceaf?rul”, “Convorbiri literare”, “Poezia”, “Vatra”, “Dacia literar?”.  A  publicat ?i: ”Un an de la moartea lui Sesto Pals“ în “Ziua”, cronic? literar? despre cartea lui Varujan Vosganian “Cartea ?oaptelor” în ziarul israelian Ha Aretz ?i în “Luceaf?rul”, precum  ?i articole în “Observatorul cultural”. A înfiin?at o asocia?ie de promovare recipro?a a literaturii române ?i israeliane în cele dou? ??ri.
A tradus împreun? cu Ioana Ieronim cartea de poezii “Sherezada” din ebraic? în român?, care ap?rut? la Editura ICR. A tradus în ebraic?  împreun? cu Ella Blass cartea lui Cezar Petrescu “Fram ursul Polar” ?i a ini?iat ?i redactat –  la împlinirea a dou?zeci de ani dela schimbarea regimului în România – apari?ia unui num?r festiv dedicat României al revistei Uniunii Scriitorilor din Israel –  “Moznaim”. Acest num?r a fost alc?tuit în intregime din fragmente traduse în ebraic?, selec?ionate din  literatur? roman? contemporan?, edi?ie special? distribuit? tuturor scriitorilor din Israel, iar ca o consecin?? articolul de fond al suplimentului de cultur? al cotidianului Ha Aretz a fost  dedicat acestei edi?ii special a Moznaim, precum ?i literaturii române.
Regretata Irina Mavrodin a tradus cartea “Pestri?” în limba francez? ?i volumul a ap?rut la Editura “L-Harmattan”, în Fran?a, în 2012, fiind printre c?r?ile care au reprezentat România, în 2013,la “Salon Du Livre” la Paris. În afar? de francez?, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în englez?, arab?, italian?, german?, rus?, albanez?, greac?. A primit Premiul Blaga, în 2001, ?i Medalia ?i Premiul ?afran. în 2012. A participat de la început la edi?iile Festivalului  Interna?ional de literatur? de la Neptun ?i a organizat, de fiecare dat?, venirea unei delega?ii importante de scriitori israelieni ca ?i prima vizit? a lui Amos Oz în România. E membr? a PEN International România ?i a Uniunii Scriitorilor din România ?i din Israel. În prezent, lucreaz? la o carte de proz? scurt? în limba  român? ?i, de asemenea, o carte nou? de poezii, în curs de apari?ie, în ebraic?, în Israel. Cronici literare despre poezia sa au scris în România: Marin Mincu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Nora Iuga, Ioan Gro?an. Al Cistelecan, Irina Mavrodin, Gabriel Co?oveanu, Camelia Leonte, Petre Ciobanu, Daniela Firescu, Rodica Amel, Eugenia ?ar?lung?.

C?lin-Andrei Mih?ilescu este autor tetralingv ?i profesor de literatur? comparat?, teorie critic? ?i studii hispanice la Western University (London, Ontario, Canada). Cele mai recente c?r?i: Happy New Fear!(Bucure?ti, 2011), Poezoo (Bucure?ti, 2011), Foar??-n fa?? (coord., Timi?oara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014) Rereading Faces. Festschrift Matei C?linescu (coord., Bloomington, 2015). Coordoneaz? The Romanian Literature and Culture Encyclopedia (Londra). În stare de iminent? apari?ie: O lume astrocentric?Deunamor ?i, coordonate, dou? volume de poezii ale lui Nino Stratan (Criminalii ?i crinii ?i La umbra Greciei în floare) ?i unul al  Ninei Cassian (The Avantgarde Doesn’t Die, Less Surrender). În preg?tire:Freelogy ([i] The Book of Points. A Ballet of Ricochets; [ii] Langue, Out on Parole; [iii] Erosophy; [iv] Time, Again). A publicat, în englez?, francez?, român? ?i spaniol? proz?, poezie, eseu ?i articole pe diverse teme de literatur? comparat?, filosofie, teorie critic? ?i literar?, estetic?, hispanistic?, literaturi na?ionale (englez?, american?, francez?, român?…), semiotic?, istoria artei, istoria religiilor, mistic?, magie, film, teorie lingvistic? ?i gîndire socio-politic?.

Ioan Matiu? (n?scut la 18 decembrie 1956 în Chi?ineu Cri?, jude?ul Arad) este scriitor, jurnalist ?i editor. Absolv? cursurile Universit??ii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezen?? accentuat? în via?a cultural? a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lans?ri de carte, articole în presa local?. Este redactor ?ef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA ?i conduce Editura MIRADOR unde public? volume ale unor scriitori valoro?i. Poeziile lui sunt traduse în englez?, francez?, german?, sârb?, sloven?, arab?, italian?, spaniol? ?i maghiar?. Ca poet, prime?te premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asocia?iei Presei Literare ?i a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum ?i a revistelor Convorbiri Literare ?i Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie ?i apare într-o serie de antologii din ?ar? ?i str?in?tate.

Ion Mure?ans-a n?scut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, jude?ul Cluj. Este poet ?i publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universit??ii „Babe?-Bolyai” din Cluj (1981). A f?cut parte din gruparea revistei „Echinox”. Dup? absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 ?i 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean ?i redactor-?ef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutez?torii” (1968). În 2005 a fost invitat în Fran?a în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.C?r?i de poeme:“Cartea de iarn?”, Editura Cartea Româneasc?, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi în?eles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în francez? de Dumitru ?epeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchi?, traduceri de Virgil Stanciu ?i Dumitru ?epeneag, Baia Mare, Funda?ia Cultural? „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradus? în limba german? de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdut? – o poetic? a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poe?ilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Româneasc?, 1982; “Antologia poeziei române de la origini pân? azi”(antologie de Dumitru Chioaru ?i Ioan Radu V?c?rescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia român? actual?”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei genera?iei ‘80” (antologie de Alexandru Mu?ina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistri?a, 2010) a câ?tigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural ?i Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie româneasc? ap?rute în Italia, Fran?a, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie ?i în volum în limbile francez?, german? ?i englez?: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru ?epeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (edi?ie bilingv?); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Tiberiu Neac?u (n. 1981, Timi?oara) a absolvit Facultatea de Litere la Craiova, urmând apoi cursuri de masterat, încheiate cu o lucrare despre poezia lui Ion Barbu. A debutat, ca urmare a câ?tig?rii concursului „Porni Luceaf?rul”, cu volumul „Nebuna” (2000). A doua sa carte a ap?rut, dup? o lung? pauz?, la Editura Tracus Arte: „Acrobat în zece pa?i” (2013).

Iulia Pan?s-a n?scut la Constan?a [1965].A urmat studii de comunicare ?i rela?ii publice, cu  master în comunicare ?i publicitate (SNSPA, Bucure?ti), absolvent? a Facult?tii de Arte ?i a masterului în arte vizuale [Universitatea Ovidius, Constan?a]. Scrie poezie, teatru, scenarii tv ?i de scurt metraj, expune lucr?ri de pictur?, fotografie ?i  performing/ videoart. A fost redactor al revistei Tomis ?i asistent universitar la Facultatea de Jurnalism a Universit??ii Andrei ?aguna din Constanta. Este jurnalist cultural de televiziune din 1993. Fondatoare a evenimentelor de  art?   marca  “KULTurale/Mecanici poetice”. Membr? a Uniunii Scriitorilor din România /  Uniunii Jurnali?tilor Profesioni?ti din România / Uniunii Arti?tilor Plastici Constan?a. C?r?i publicate: 1996, “Imagine simpl?”, poezii, Ed. Atlas, Bucure?ti, 1998, “Statuia zilei de mâine XXLove”, poezii, Ed. DuStyle Bucure?ti, 2003 “Noaptea Scorpion”, poezii, Ed. DuStyle Bucure?ti,  2000, “Noaptea Scorpion”, poezii, e-book, Ed. Liternet Bucure?ti,  2008, “Contrasecunde”, poezii, Ed. Brumar, Timi?oara, 2013,  “Rigla de Aer”, poezii, Ed.Tracus Arte, Bucure?ti, 2015,  „Ebony bones”, e-book, antologie de poezie în limba englez?, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Amazon.com, 2015, „Ebony bones/Oase de ebonit?” , antologie de poezie bilingv? român?- englez?, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Prospero Press USA. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2003 pentru cartea “Noaptea Scorpion” Ed. DU Style,  Bucure?ti;2003. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2013 pentru cartea “Rigla de Aer”, Ed. Tracus Arte, Bucuresti,  2013. Participare la Bienala de Poezie Liege,  Belgia, 2003. Paricipare la Târgul de carte Expo Book America 2014 – New York –USA.

Cosmin Per?a, poet, prozator, eseist, s-a n?scut în 1982, în localitatea Vi?eu de Sus, Maramure?.

A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat ?i doctorat în literatur? la Universitatea Bucure?ti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, B?trânul, o divin? comedie, Ed. Charmides, 2009, F?r? titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmpl?ri la marginea lumii, Ed. Cartea Româneasc?, 2007, volumul de proz? Dou? povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 ?i monografia Radu G. ?eposu, rafinament ?i intui?ie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale exist? la ora actual? peste 200 de referin?e în presa cultural? din ?ar? ?i din str?in?tate.

Nicoleta Popa (n. 1973) a absolvit Facultatea de ?tiinte Administrative ?i ale Comunic?rii, specializarea jurnalism. Este membr? a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003.  A colaborat la ziarul Ora ?i la mai multe reviste, printre care amintim:Calende, Arge?, Luceaf?rul, Contrapunct, Interval. A publicat volumele: Autorul este plecat în week-end(Editura Calende, Pite?ti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, Pite?ti, 2001), Animal de povar? (Editura Paralela 45, Pite?ti, 2007), desemnat de filiala din Pite?ti a Uniunii Scriitorilor din România drept cea mai bun? carte de poezie a anului, Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009) ?i Solitudinea e ?ara mea (Editura Adenium,2014) ?i este prezent? în antologiile Urma?ele lui Novalis (Editura B?rbulescu, Munchen, 1999) ?i Arheologie general? (Editura Paralela 45, 2000). În anul 2015 a primit Premiul de Excelen?? în Cultur? (sec?iunea literatur) decernat de Direc?ia Jude?ean? pentru Cultur? Arge?.

Bogdan O. Popescu s-a n?scut la 8 martie 1971, în Bucure?ti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Laz?r” ?i în 1996 Facultatea de Medicin? a Universit??ii de Medicin? ?i Farmacie “Carol Davila” din Capital?. A sus?inut dou? doctorate: primul referitor la moartea neuronal?, la aceea?i universitate, în anul 2000, ?i al doilea cu o tez? despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina ?i conferen?iar universitar la Universitatea de Medicin? ?i Farmacie “Carol Davila” din Bucure?ti. În anul 2007 a ob?inut premiul “Victor Babe?” al Academiei Române pentru cercet?ri în domeniul neuro?tiin?elor. A debutat în presa literar? în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) ?i a publicat dup? aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prin?es?”, editura Vinea, 1995, carte distins? cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marf?” (antologie colectiv?, împreun? cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Ghergu? ?i Dan Ple?a), editura Salut, 1996, „Poemul de gard?”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagr?, pisica moart?” (împreun? cu Traian T. Co?ovei), editura Crater, 2001, „Leul de dup? extravagan?e”, editura Cartea Româneasc?, 2002, „Ma?in?ria de uitare”, editura Na?ional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proz? scurt? “Via?? de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedez?, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 ?i la antologia de proz? scurt? româneasc? “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o reziden?? literar? acordat? de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, f?r? de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Simona Popescu (n. 1965) a absolvit Facultatea de Litere a Universit??ii din Bucure?ti unde în prezent este ?i lector universitar. A ob?inut dou? premii na?ionale pentru volumul de poezie de debut: „Xilofonul ?i alte poeme”(1990). Este prezent? cu poezie în numeroase antologii din str?in?tate. Romanul Exuvii (1997), foarte bine primit de critic? ?i de public, a devenit un „clasic” al literaturii postmoderne române, primind Premiul pentru roman al Asocia?iei Scriitorilor Profesioni?ti ?i fiind tradus pîn? acum în limbile polonez?, maghiar?, drancez? ?i german?. Simona Popescu s-a dedicat ?i eseisticii scriind dou? volume despre poezia ultimului mare poet suprarealist român, Gellu Naum. Cea mai recent? carte publicat?: „Exuvii”, roman, edi?ia a V-a, Editura Polirom, 2011.

Florin Dan Prodan. N?scut în Suceava, în 1976. Este absolvent al Facult??ii de Litere, specializarea român?-englez?, Universitatea “?tefan cel Mare” din Suceava (1999). Studii postuniversitare de literatur? comparat? (1999-2001), Universitatea “Al.I.Cuza” din Ia?i. Fondator ?i coordonator al cenaclului sucevean Zidul de Hârtie, din 2008 pîn? în prezent. A publicat volumele de poezie Pe scurt, editura T, Ia?i,  2005, On the road. Poeme de c?l?torie, Shambhala Press, Kathmandu, Nepal, 2012, Poem pentru Ulrike, Vinea, 2013, Poeme ?i note informative despre eroi ?i morminte, Zidul de Hârtie, 2014. Poemele sale au fost traduse în englez?, german?, spaniol?, coreean?, polonez? ?i ucrainean?. Este curator al reziden?ei artistice interna?ionale de la Borsec ?i director al festivalului Inside Zone. Ca artist a realizat ?i expus instala?ii multimedia în galerii din ?ar? ?i str?in?tate.

Octavian Soviany s-a n?scut la 23 aprilie 1954 la Bra?ov. Licen?iat al Facult??ii de Litere din cadrul Universit??ii „Babe?-Bolyai” din Cluj-Napoca, sec?ia de român?-spaniol?. Doctor în filologie, specializarea literatur? român?. A publicat poezie, proz?, critic? literar?, teatru. Laureat a numeroase premii literare. La Editura Cartea Româneasc? a publicat volumele de poezie: Provincia pedagogic? (1996) ?i Dilecta (2006), iar în anul 2011, romanul Via?a lui Kostas Venetis, urmat în 2012 de Arhivele de la Monte Negro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995. Este câ?tig?torul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” pentru volumul„C?lcâiul lui Magellan”, Editura Cartea Româneasc?.

Amelia St?nescu s-a n?scut la 22 iunie 1974, în Constan?a. Este licen?iat? în Filologie (1997) ?i în Drept (2007). Din anul 2006, este doctor în domeniul Filologie. Membr? a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea (2000), Filiala Bucure?ti, Sec?ia Poezie (nov., 2013). Debuteaz? editorial în anul 1993, cu volumul de versuri C?ut?tori de cuvinte, dup? care urmeaz? volumele: Doar mie mi-e fric? (1999), Versuri/ Gedichte(1999), Poeme/ Poemi (2001),  Exaltata juxta aquas (2004), Mecanica firii (2005) – Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România; „Premiul pentru Poezie” al Editurii Ex Ponto, (Constan?a, 2005);  A?ternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie (Brumar, 2012) – „Premiul pentru Poezie”, acordat de USR, Filiala Dobrogea; I meccanismi dell’essere, versiune în limba italian? a volumuluiMecanica firii (Ex Ponto, 2013; trad. Lucia Tarase); A?ternuturi de ploaie/ Mantos de lluvia (Brumar, 2013; traducere în limba spaniol?: Mario Castro Navarrete); Metafora de urgen?? (portrete ?i interviuri literare, Zona Publisher, 2014); Babilon. Premeditarea (volum de poeme scris împreun? cu Petru M. Ha?, Zona Publisher, 2015).

Public? poezie, interviuri, traduceri în reviste din ?ar? ?i str?in?tate: Ex Ponto – Text/ Imagine/ Metatext(Constan?a); Poesis (Satu Mare); Zona Literar? (Ia?i); Poezia (Ia?i); Luceaf?rul de diminea?? (Bucure?ti),Archenoah (Munchen); Observator Munchen (Germania); Lumina Lin?/ Gracious Light (New York); Trilce(Chile); World literature (China) ?.a.  Coordonator al Festivalului Prim?vara Poe?ilor/ Le Printemps des Poètes(Constan?a, 2007-2011). Fondator ?i coordonator (al?turi de poeta Iulia Pan?) al proiectului Mecanici Poetice(2012-2013), co-organizator (al?turi de jazzmanul Corneliu Stroe) al serilor de  BlueJazz & Poetry la Constan?a.

Adrian Suciu – N?scut la 21 decembrie 1970, N?s?ud. Absolvent de Litere la Cluj ?i de tot felul de cursuri, ?coli ?i stagii postuniversitare ?i de perfec?ionare prin ?ar? ?i peste grani?e. De-a lungul vremii, într-o poeticeasc? succesiune, a schimbat tot felul de meserii ?i func?iuni încercând s? performeze în fiecare dintre ele, cu b?nuiala c? din literatur? nu se poate tr?i decât prost: miner, electrician, bi?ni?ar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, func?ionar parlamentar, func?ionar guvernamental.  Evident, lista va continua. C?r?i publicate: E toamn? printre femei ?i în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nop?i ?i zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mure?, 1999; Din anii cu secet?, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucure?ti, 2008; Via?a f?r? urm?ri, versuri, Ed. Brumar, Timi?oara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, Bucure?ti, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, Bucure?ti, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, Bucure?ti, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ?ar? ?i str?in?tate, c?rora nu a fost curios s? le fac? o inventariere exhaustiv?. Tradus în ebraic?, englez?, francez?, german?, italian?, maghiar?, occitan? ?i tot felul de alte limbi.  În calitate de câ?tig?tor a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezint? cirea?a de pe tort, cere oficial ?i degeaba o subven?ie de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenum?ratelor diplome l?sate deja prin testament statului român. În calitate de editor ?i pre?edinte alAsocia?iei Culturale Direc?ia 9 a publicat o gr?mad? de c?r?i de poezie mi?to ale altora ?i a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pere?i de plictiseal?. Restul e istorie…

Robert ?erban s-a n?scut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Tr?ie?te în Timi?oara. Este scriitor, jurnalist, editor ?i om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fire?te c? exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limb? (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timi?oara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreun? cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz ?i Kurt Aebli, poezie ?i proz?, 2002),Timi?oara în trei prieteni (coautor, împreun? cu Dan Mircea Cipariu ?i Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistic?, coautor, 2004), A cincea roat? (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timi?oara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proz?, 2005), Cinema la mine-acas?(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bun? carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timi?oara a Uniunii Scriitorilor, nominalizat? la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România ?i la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreun? cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, pies? montat? de c?tre Teatrul Na?ional din Timi?oara), Ochiul cu strea?in?(publicistic?, 2007), O c?ru?? înc?rcat? cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreun? cu Ioan Es. Pop ?i Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafin? (poezie, 2010, Premiul revistei Luceaf?rul de diminea??, nominalizat? la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timi?oara a Uniunii Scriitorilor din România), Nara?iunea de a fi. Robert ?erban în dialog cu ?erban Foar?? (memorialistic?, 2013),Gura p?c?tosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a ap?rut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv ??????? ? ????? ????/ Cinema la mine-acas? (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Grigore ?oitu s-a n?scut la 29 decembrie 1971 în Constan?a. În prezent este freelancer (web developer) ?i administrator al urm?toarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucure?ti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucure?ti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) ?i EcoLiteratura.ro. Debuteaz? în presa literar? în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare ?i interviuri în revistele culturale române?ti (Poesis, Tomis, Vatra, România literar?, Amphion) ?i în Suplimentul de Mar?i al ziarului Observator de Constan?a.  A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agen?ia de Carte ca editorialist. Volume publicate:Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemar?i, o antologie mar?olie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014. Textele sale au fost selectate în urm?toarele antologii: Poezia român? actual?, vol. 1,  Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.

R?zvan ?upa (n.1975) la Br?ila în 1975. Primul s?u volum publicat în 2001, „feti?”, a fost distins cu Premiul na?ional pentru poezie „Mihai Eminescu” pentru debut.  În 2003, “feti? – o carte româneasc? a pl?cerii” a f?cut obiectul unei a doua edi?ii rev?zute ?i ad?ugite la Editura Vinea. În 2005, a publicat volumul “corpuri române?ti”, la editura Cartea Romaneasc?, iar în 2011 a lansat „poetic. cerul din delft ?i alte corpuri române?ti”, la Casa de Editur? Max Blecher.  Între 2005 ?i 2010 a organizat întâlnirile Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierele rela?ionale, un proiect de încurajare a interac?iunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetic? rela?ional?. A participat la festivaluri, ateliere ?i lecturi de poezie în Bucure?ti, Constan?a, Timi?oara, Cluj Napoca, Sibiu, Buz?u, Chi?in?u ?i în str?in?tate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv ?i Zagreb).  Anul trecut a ap?rut volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatur? în mi?care la Republica poetica cu R?zvan ?upa” (Casa de Pariuri Literare), o prezentare detaliat? a celor cinci ani de evenimente literare concepute ?i adaptate pentru spa?ii neconven?ionale. Este membru al Pen Club România ?i scrie pe poetic.ro

Maria R?ducanu s-a n?scut la Hu?i – Vaslui, pe 3 noiembrie 1967. Urmeaz? studii de vioar?, chitar? ?i de filologie (francez?) la Universitatea Al. I. Cuza din Ia?i ?i Universitatea Bucure?ti. Între 1984-1993 ia parte la majoritatea festivalurilor ?i concursurilor na?ionale de jazz, atât în calitate de compozitoare cât ?i de interpret?. Din anul 2000 Maria R?ducanu devine o prezen?? constant? a concertelor din cluburile bucure?tene, impunându-se ca o prezen?? artistic? de valoare. În ultimii ani, lanseaz? opt albume, printre care „Pe vale” ?i „Lumini” au fost premiate de Uniunea Compozitorilor ?i Muzicologilor din România ?i concerteaz? în SUA, Fran?a, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Elve?ia, Polonia, Cehoslovacia, Italia ?i Luxemburg. Apare de asemenea pe albume precum „Via?a lumii” (JAM RECORDS, 2003, al?turi de Mircea Tiberian Quartet), ?i “Rosa Das Rosas” (al?turi de Mircea Tiberian ?i Lisle Ellis). Colaboreaz? cu nume mari din jazzul autohton precum Johnny R?ducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu, etc.) ?i personalit??i ale jazzului mondial ca Maurice de Martin, Jan Roder ?i Michael Griener din Germania, Marc Ribot, Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff ?i Travis DiRuzza din SUA, Siegfried Kessler ?i Malo Vallois din Fran?a ?i Krister Jonsson din Suedia. La ini?iativa sa, lanseaz? un proiect cu piese muzicale din Rusia, Spania, Italia, Fran?a, America de Sud, în duet cu chitaristul de forma?ie clasic? Maxim Belciug. În aprilie 2010, la invita?ia celebrului muzician american de avangard?  John Zorn, Maria R?ducanu înregistreaz? albumul „Ziori”, al?turi de chitaristul jazz Marc Ribot. Maria R?ducanu este renumit? pentru interpret?rile pieselor Mariei T?nase ?i ale altor melodii din folclorul românesc. De asemenea, se face remarcat? prin capacitatea de a cânta in diferite dialecte, trecând cu u?urin?? de la cântece de jale ?i bucurie la fado portughez.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscu?i jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator ?i de claviaturi electronice, compozitor ?i profesor de jazz, autor de c?r?i de specialitate. S-a n?scut la Cluj, în 1955. ?i-a petrecut copil?ria ?i adolescen?a la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucure?ti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucure?tean. A cântat, printre al?ii, al?turi de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny R?ducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândril?,Anca Parghel. Printre premiile ob?inute de el se num?r?: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compozi?ie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistic? (Asocia?ia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Via?a lumii ?i Trei lumini. Acestora li se mai adaug? patru discuri împreun? cu grupul ‘Interzone’, al c?rui co-leader este, al?turi de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, n?scut? la Chi?in?u, fost? solist? a grupului Millenium, a absolvit Universitatea Na?ional? de Muzic? din Bucure?ti, sec?ia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. Anul absolvirii, 2010, este ?i cel al debutului în jazz, la Festivalul de Jazz de la Târgu Mure?, unde a ob?inut Premiul pentru cea mai bun? trup? “Nadia&Friends”. Din 2011 face parte din proiectul „La margine de Bucure?ti”, proiect de muzic?  româneasc? interbelic? ?i  jazz, conceput de c?tre Mircea Tiberian din care a rezultat un disc ap?rut la SoftRecords, în 2011, pentru înregistrarea c?ruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren ?i percu?ionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  al?turi de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, C?t?lin Milea, Liviu Butoi, C?t?lin R?zvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker.

Maratonul de Poezie ?i Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural!, marcheaz? prin poezie, blues ?i jazz Noaptea European? a Muzeelor (21 mai 2016), cu un program ce cuprinde nume importante din genera?ii ?i geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonan?? cu nume importante ale jazz-ului ?i blues-ului din România. Maratonul de Poezie ?i Jazz promoveaz? câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie ?i Jazz pe frecven?ele Radio România Cultural sunt promovate m?rci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie ?i Jazz a devenit în ace?ti ultimi ?apte ani un eveniment de referin?? pentru cele dou? genuri de ni??, Poezia ?i Jazz-ul. Este socotit de c?tre mul?i speciali?ti drept Revelion al Poe?ilor ?i al Poeziei, un bun prilej de ipoteze ?i de certitudini legate de faptul c? poezia mai poate func?iona ast?zi ca terapie de salvare sufleteasc? ?i chiar social?. Poe?ii invita?i vor avea, fiecare în parte, o lectur? din propriile lor poeme de cinci minute, în propria lor lectur? ?i interpretare. Intrarea este liber? pentru to?i cei care nu au fost cotropi?i de consumism, tabloidizare ?i secularizare. Pentru to?i cei care ?tiu c? într-o ?ar? normal? la cap ?i la suflet conteaz?, în primul rând, spiritul ?i audien?a de calitate.

Maratonul de Poezie ?i Jazz propune o noapte alb? de muzic? ?i poezie prin care s? fie promovate valori autentice ?i organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vie?ii ?i obsesia audien?elor cu orice pre?. În fapt, un proiect care s? ofere un spa?iu public ?i mediatic pentru dou? genuri de ni??: Poezie ?i Jazz.

Organizator: Muzeul Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Central? Universitar? „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultur?, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Fran?ei, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Libr?riile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Roman?, Muzeul Municipiului Bucure?ti, APLER, Opera Scris?.ro, Libr?ria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, VINARTE

Coproduc?tor: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Observator Cultural, ?tirile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis,  Suplimentul de cultur?, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme ?i C?r?i, BookMag, Agen?iadeCarte.ro.,  Contemporanul, Cea?ca de cultur?, publica?ia online IQool, LaRevista.ro, Artanumu?c?.roonlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Pia?a de Art?.

Proiect co-finan?at de: AFCN – Administra?ia Fondului Cultural Na?ional

Programul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), ediția a VII-a

În perioada 18 – 22 mai 2016, ampoule în capital?, vialis 40mg va avea loc cea de-a VII-a edi?ie a Festivalului Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB).Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB) este o ini?iativ? cultural? care î?i propune s? reintroduc? în spa?iul public contemporan conceptul de poezie vizibil? ?i interactiv?. Lansat în 2010, sales sub egida Muzeului Na?ional al Literaturii Române, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti a crescut constant, ajungând s? includ? în programul celei de a VII-a edi?ii peste 100 de poe?i din peste 20 de ??ri. Atât prin istoricul s?u, cât ?i prin palmares, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti începe s? se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifest?ri dedicate poeziei de pe scena literar? autohton?. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat anivers?rii Dada, la care particip? performeri din 7 ??ri – „DADA 100: poezie sonor?, simultan?, experimental? ?i de avangard?”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri ?i recitaluri de jazz în 10 loca?ii din capital?: Biblioteca Central? Universitar? „Carol I”, Teatrul Excelsior, Libr?riile Humanitas, Green Hours, Galeria Roman?, Muzeul Municipiului Bucure?ti, Libr?ria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – M?r?i?or”, plus Maratonul de Poezie ?i Jazz, edi?ia a VIII-a (marcând prin poezie, blues ?i jazz Noaptea European? a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transform? Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. Agen?iadeCarte.ro este partener media al evenimentului ?i v? prezint? programul festivalului.

Invita?ii str?ini sunt nume consacrate în plan interna?ional: Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (?ara Galilor, Regatul Unit), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kate?ina Rud?enková (Republica Ceh?), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China). Acestora li se adaug? o selec?ie de prim? m?rime de poe?i experimentali ?i de avangard?, ?i ei binecunoscu?i în întreaga lume, în cadrul manifest?rilor din aceast? zon?: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joël Hubaut (Fran?a), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin ?i Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”.

Detalii pe: www.fipb.ro.

___________________

Organizator: Muzeul Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Central? Universitar? „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultur?, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Fran?ei, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Libr?riile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Roman?, Muzeul Municipiului Bucure?ti, APLER, Opera Scris?.ro, Libr?ria Open Art, Tramvaiul 26, EuroCulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, VINARTE

Coproduc?tor: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Observator Cultural, ?tirile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis,  Suplimentul de cultur?, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme ?i C?r?i, BookMag, Agen?iadeCarte.ro.,  Contemporanul, Cea?ca de cultur?, publica?ia online IQool, LaRevista.ro, Artanumu?c?.roonlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Pia?a de Art?.

Proiect co-finan?at de: AFCN – Administra?ia Fondului Cultural Na?ional

P R O G R A M:

AVANPREMIER? LA FESTIVALUL INTERNA?IONAL DE POEZIE BUCURE?TI

LUNI, 16 mai

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00     Matei Vi?niec ?i invita?ii s?i

Lansare de carte: Matei Vi?niec, Poeme–O?antologie, Editura?Tracus Arte

Expozi?ie: poeme grafice Matei Vi?niec, in memoriam Iuri Isar

Premiera spectacolului: „Cabaretul cuvintelor” de Matei Vi?niec

Distribu?ia: Ioana Pa?ca, Cristiana Savu, Alexandra Mur?ru?, Andreea?C. Hristu, Silva Helena Schmidt, Radu C?tana

Regia: Alexandru Nagy

Coloana sonor?: Danni Ionescu

Sound & light design: Adrian Petrariu

Produc?tori: Teatrul Mignon, 8PT ?i TIP

MAR?I, 17 mai

Libr?ria Open Art, Str. Pitar Mo? 12

17.00     Lecturi publice de poezie:

Dumitru Ion Dinc?, Constantin Marafet, Carolina Ilica, Maria Postu, Ioana Greceanu, Aura Christi, Elena Liliana Popescu, Niculina Oprea, Gabriela Cre?an

Moderator: Dan Mircea Cipariu

Libr?ria Humanitas–Kretzulescu, Calea Victoriei 45

18.00     Despre poezia popular?

Cu: Silviu Angelescu ?i Grigore Le?e

Moderator: Ioan Cristescu

FESTIVALUL INTERNA?IONAL DE POEZIE BUCURE?TI

MIERCURI, 18 mai

Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Str. Dem I. Dobrescu 1

16.30     Lansare de carte în prezen?a autorului:

Ko Un, Timp cu poe?i mor?i, Editura Tracus Arte

Prezint?: E. S. Kim Eun Joong, Ambasadorul Extraordinar ?i Plenipoten?iar al Republicii Coreea, Adina Dini?oiu, Simona Nastac, George Neagoe

Moderator: Cosmin Per?a

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

19.00     Lecturi publice de poezie:

Adrian Alui Gheorghe, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Gabriel Chifu, Ioana Cr?ciunescu, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Eugen Suciu, Robert ?erban, Pavel ?u?ar?, C?lin Vlasie

Muzica: Ion Bogdan ?tef?nescu (flaut), Costin Soare (chitar?)

Moderatori: Ioan Gro?an ?i Ioan Cristescu

Conceptual Lab, Str. Dionisie Lupu 56

19.00   Intercultural Bridges – Discu?ie cu Andriy Lyubka (Ucraina), urmat? de lectur? de poezie

Moderator: Miruna Vlada, Asocia?ia Identitate Cultural? Contemporan?

Green Hours Café, Calea Victoriei 120

21.00      Lecturi publice de poezie:

Dumitru B?di?a, Ionelia Cristea, Gabriel?H. Decuble, Denisa Duran, Ofelia Prodan, Adrian Pârvu, Paul Vinicius

Muzica: Mircea Tiberian (pian), Anita Petruescu (voce)

Moderator: George Neagoe

JOI, 19 mai

Galeria Roman?, Bd. Lasc?r Catargiu 1

17.00     Lecturi publice de poezie:

Ioana Diaconescu, Simona Grazia Dima, Eugenia ?ar?lung?, Marian Dr?ghici, Rodian?Dr?goi, Horia Gârbea, Viorel Lic?, Radu Sergiu Ruba

Moderator: Ioan Gro?an

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

19.00     Lecturi publice de poezie:

Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Ðuriši? (Muntenegru), Menna Elfyn (?ara Galilor, Regatul Unit), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovi? (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kate?ina Rud?enková (Republica Ceh?), K?rlis V?rdi?š (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China)

Moderator: Cosmin Per?a

Muzica: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce)

Green Hours Café, Calea Victoriei 120

21.00     Lecturi publice de poezie:

Alexandru Cosmescu, Andrei Dósa, Mito??Micleu?anu, Iulia Militaru, Dmitri Miticov, Moni St?nil?, Alexandru Vakulovski

Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Tavi Scurtu (electronics ?i percu?ie)

Moderator: Cristian Fula?

VINERI, 20 mai

Grupul pentru Dialog Social, Calea Victoriei 120

14.00     Mas? rotund?: „Mai pot scriitorii s? influen?eze lumea de azi? Rolul PEN International într-o  realitate globalizat?”

Oaspe?i: Yang Lian (China), Menna Elfyn (?ara Galilor, Regatul Unit), Anastassis Vistonitis (Grecia)

Participan?i: Caius Dobrescu (vicepre?edinte PEN România), Elena ?tefoi (secretar PEN România), Adina Dini?oiu, R?zvan ?upa, Mariana Gorczyca

Moderator: Magda Cârneci, pre?edint? PEN România

Libr?ria Humanitas–Ci?migiu, Bd. Elisabeta 38

17.00     Dialog poetic: Ko Un (Republica Coreea) ?i Yang? Lian?(China)

Moderator: Bogdan-Alexandru St?nescu

Teatrul Excelsior, Str. Academiei 28

19.30     DADA–100 – poezie sonor?, simultan?, experimental? ?i de avangard?

Cu: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Mugur Grosu (România), Joël Hubaut (Fran?a), Claudiu Komartin (România), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah  Silva(Anglia)

Moderator: Claudiu Komartin

Curator: Simona Nastac (Anglia)

SÂMB?T?, 21 mai

Green Hours Café,CaleaVictoriei120

15.30     Lecturi publice de poezie:

Mihai Amaradia, Lumini?a Amarie, Vlad?A.?Gheorghiu, Alina Naiu, Daniel Pi?cu, Tudor Voicu

Muzica: Iordache (saxofon), Dan Mitrofan (chitar?)

Moderator: George Neagoe

Libr?ria Humanitas–Kretzulescu, Calea Victoriei 45

17.00     Mas? rotund? cu tema: Despre literatur?…, urmat? de lecturi publice de poezie.

Invita?i: Dinu Fl?mând, Denisa Com?nescu, Sanda?Voica, Victor Ivanovici

Moderator: Cosmin Ciotlo?

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

20.00     Maratonul de Poezie ?i Jazz, edi?ia a VIII-a, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marcheaz? prin poezie, blues ?i jazz Noaptea European? a Muzeelor (21 mai 2016)

Invita?i: Ion Mure?an, ?tefan Baghiu, Andrei Dobo?, ?tefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G.?Elekes, Iulia Pan?, Amelia St?nescu, Dan Coman, Robert??erban, Ioan Matiu?, Ana Don?u, Bogdan O. Popescu, Sorin Ghergu?, Cosmin Per?a, Teodor Dun?, Sorin Despot, Ioana Cr?ciunescu, Magda? Cârneci, Grigore ?oitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian?Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu Neac?u, R?zvan ?upa, Adrian?Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea, C?lin Mih?ilescu

Muzica: Maria R?ducanu (voce), Nadia Trohin (voce), Mircea Tiberian (pian)

Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu ?i Ioan Cristescu

DUMINIC?, 22 mai

Tramvaiul 26, Str. Cercului 6

19.30 Clubul de Lectur? Institutul Blecher: Peg Boyers (SUA), Marius?Aldea, Ivona Catan?, Mircea Andrei Florea, Anastasia Gavrilovici, Alexandra M. P?un, Horia ?erban

Moderator: Claudiu Komartin

___________________

Echipa de proiect:

Ioan Cristescu – Manager, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Cosmin Per?a – Coordonator Festival

Dan Mircea Cipariu – Coordonator Maraton

Simona Nastac– Curator DADA 100

Gabriela Mare? – Coordonator PR, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Andreea Dr?ghicescu – Coordonator PR, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Andreea Balaban – PR, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Oana Boca, Ioana Gruenwald – PR

Violeta Vârjoghe – Contabil ?ef, Departament Financiar, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Ana Claudia Ionescu – Departament Financiar, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Ina Mare? – Departament Financiar, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Erfilÿ Pufu – Departament Administrativ, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Anamaria Sp?taru – Produc?tor, Radio România Cultural

Mircia Dumitrescu – Concep?ie grafic?, afi?e FIPB

Anna Orban – Art director, realizare afi?e FIPB

Mihai Zgondoiu – Art director, afi?e Maraton

Emilia Petre – Concep?ie grafic?, afi?e ale evenimentelor din cadrul festivalului

Cristina Milca – Tehnoredactare, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Victor Potra – Coordonator multimedia

?tefania Co?ovei – Secretariat, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Loredana Voicil?  – Traduceri, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Dan Vatamaniuc – Fotograf, Muzeul Na?ional al Literaturii Române

Simona Ioni?? – Agen?iadeCarte.ro

Nicu Alifantis, Mircea Tiberian şi Nadia Trohin, Mike Godoroja & Blue Spirit şi Dan Mircea Cipariu, la a doua ediție a Festivalului de C’Arte de la Brăila

În perioada 12 – 14 mai 2016, treatment la Sala Polivalent? din Br?ila, va avea loc a doua edi?ie a Festivalului de C’Arte, organizat de Consiliul Jude?ean Br?ila, Biblioteca Jude?ean? „Panait Istrati” ?i APLER- Asocia?ia Publica?iilor Literare ?i Editurilor din România. Lans?ri de carte, recitaluri de poezie, proiec?ie de film, concerte muzicale, conferin?e, dezbateri, expozi?ii ?i întâlniri la care vor participa editori, scriitori, arti?ti, critici ?i alte personalit??i culturale – acestea sunt, pe scurt, evenimentele târgului de carte, aflat la a II-a edi?ie. Evenimentul va debuta joi, 12 mai, la ora 16.00, cu o conferin?? de pres? sus?inut? de Viorel Mortu, vicepre?edintele Consiliului Jude?ean Br?ila ?i Ioan Cristescu, pre?edintele APLER. Agen?iadeCarte.ro este partener media al evenimentului ?i v? prezint? programul festivalului.

Partenerii Festivalului de C’Arte sunt: Opera Scris?.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor ?i Asocia?ia Euro CulturArt.

Parteneri media: Radio România Cultural , Observator Cultural ?i Agen?iadeCarte.ro.

Programul Festivalului de C’Arte de la Br?ila, edi?ia a-II-a

Joi, 12 mai 2016

16.00 – 16.30 Deschiderea oficial? a târgului. Conferin?? de pres?.

Lu?ri de cuvânt: Ioan Cristescu, Viorel Coman,

Spa?iul de lans?ri

16.30 – 17.30 Dinu Fl?mând – Fernando Pessoa, Opera poetic?, Humanitas

Prezint? Ioan Cristescu

17.30 -18.30 Cronologia Vie?ii Literare, Editura Muzeul Literaturii Române

Prezint? Ioan Cristescu ?i Lucian Chi?u

18.30 -19.30 Lansare de carte Romanele lui Virgil T?nase, Editura Muzeul

Literaturii Române

Prezint? Lucian Chi?u ?i George Neagoe

Moderator George Neagoe

Spa?iul de evenimente

16.30 – 17.45 Conferin?? Orele Literaturii Albaneze

Marius Dobrescu, Luan Topciu

Moderator: Zamfir B?lan

18.30 Avangarda româneasc? (expozi?ie)

Prezint? Ioan Cristescu, la Biblioteca Jude?ean? „Panait Istrati”

18.00 – 19.00 Revistele culturale ?i literatura român? contemporan?

Invita?i: R?zvan Voncu, Horia Gârbea, Radu Voinescu,

Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian

Moderator: Lucian Chi?u

19.15 – 20.15 Recital de poezie Ioan Es Pop ?i Dinu Fl?mândAdrian alui Gheorghe, Eugen Suciu, Pavel ?u?ar?, Gellu Dorian, Nicolae Grigore M?r??anu

Moderator: George Neagoe

20.30 – 22.00 Concert Nicu Alifantis

Lansare Nicu Alifantis – volumul FaceCarte ?i CD-ul Madame Mon Amour

Prezint? Ioan Es Pop, George Neagoe

Vineri, 13 mai 2016

10.00 – 20.00 Târg de carte

Spa?iul de lans?ri

12.00 – 14.00 Evocare F?nu? Neagu

Particip? Acad. Nicolae Breban Ioan Gro?an, Viorel Coman, Dumitru Paica, Nicolae Iliescu, Dan Claudiu T?n?sescu

Moderator: Lucian Chi?u

?coala „F?nu? Neagu”

14.15 – 15.15 Evocare Dumitru Panaitescu Perpessicius

Particip? Lucian Chi?u, Viorel Coman, Zanfir B?lan

Liceul Dumitru Panaitescu Perpessicius

15.00 – 15.45 Arthur Viorel Tulu? – Aspecte din via?a comunit??ilor evreie?ti din jurul gurilor Dun?rii, Editura Istros, Br?ila, 2016

Lansare de carte Sorin Iftime – Doamnele ?i domni?ele în istoria românilor, Editura Istros, Br?ila, 2015

17.00 – 17.45 Ionel Cândea – Medalii emise de Muzeul Br?ilei „Carol I” (catalog), Editura Istros, Br?ila, 2016

18.00 – 19.00 Doina Popa, Ca frunza în vânt, Edit. Junimea, Ia?i, 2016

Prezint? Valentin Popa. Moderator Lucian Chi?u

Spa?iul de evenimente

16.00 – 16.45 Întâlnire cu poezia – Liviu Ioan Stoiciu Opera Omnia

Prezint? Dan Cristea,Viorel Coman ?i George Neagoe

17.00 – 17.15 Evocare Eugen Schileru

Prezint? acad Mircia Dumitrescu, Pavel ?u?ar?, Silviu Angelescu

Moderator: Viorel Coman

18.00 – 18.45 Conferin?? Pavel ?u?ar?, Anul Brâncu?i

19.15 – 20.15 Concert Mircea Tiberian ?i Nadia Trohin

Sâmb?t?, 14 mai 2016

10.00 – 20.00 Târg de carte

Spa?iul de lans?ri

15.00 – 16.00 Adelina Pop – Anamorfozele lui Narcis, Editura Istros 2015.

Prezint? Corneliu Antoniu, Viorel Coman, Valentin Popa, Zamfir B?lan

16.00 – 17.00 Revista Caietele Avangardei

Prezint? Ioan Cristescu ?i George Neagoe

17.00 – 18.00 Colec?ia Aula Magna – Muzeul Literaturii Române

Prezint? Lucian Chi?u

18.00 – 19.00 Doina Popescu Br?ila – Terente zodia zmeilor, Editura Torrent Press, 2016

Prezint? Viorel Coman

Spa?iul de evenimente

11.00 – 12.00 Ateliere pentru copii

Sus?inute de BJPI

14.00 – 15.00 Scriitorii români ?i legea dreptului de autor: Eugen Uricaru, Dan Mircea Cipariu, Alexandru ?elari

Moderator: Ioan Cristescu

15.00 – 16.00 Conferin?? Nicolae Breban ?i Aura Cristi– Revista Contemporanul

Moderator: Lucian Chi?u

16.00 – 17.00 Concert Mike Godoroja & Blue Spirit ?i Dan Mircea Cipariu

17.00 – 17.45 Revistele culturale ?i literatura român? contemporan? – Antares, Revista Oglinda Literar? ?i Revista Helis

Invita?i: Corneliu Antoniu, Gheorghe Neagu, Gheorghe Dobre

Moderator: George Neagoe

18.00 -19.00 Recital de poezie – Denisa Lep?datu, Angela Ribinciuc, Alina Purcaru, Teodor Dun?

Moderator: Dan Mircea Cipariu

19.00 – 20.30 Proiec?ie de film, Dincolo de calea ferat?, cu prezen?a actri?ei Ada Condeescu ?i a regizorului C?t?lin Mitulescu

Moderator: Dan Mircea Cipariu

20.45 – 21.00 Premiile Festivalului de c’Arte

Peste 100 de poeţi din 23 de ţări, la cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB)

În perioada 18 – 22 mai 2016, link în capital?, salve va avea loc cea de-a VII-a edi?ie a Festivalului Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB). Peste 100 de poe?i din peste 20 de ??ri vor sosi la Bucure?ti, malady prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente. Lecturi publice, mese rotunde, întâlniri între poe?i români ?i str?ini vor alterna cu performance-uri de poezie sonor?, experimental? ?i de avangard?. Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti (FIPB) este o ini?iativ? cultural? care î?i propune s? reintroduc? în spa?iul public contemporan conceptul de poezie vizibil? ?i interactiv?. Agen?iadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Dincolo de miza reintroducerii în spa?iul public a ideii de poezie contemporan? vizibil? ?i interactiv?, FIPB a ap?rut din necesitate. Bucure?tiul este printre singurele capitale europene care nu au avut un Festival de Poezie de mare amploare pân? în urm? cu câ?iva ani. FIPB ?i TNCP au venit s? suplineasc? acest deficit major, care situa poezia ca gen literar, dar ?i poe?ii, în spa?ii periferice de promovare. Pentru o s?pt?mân?, poezia contemporan? ?i nu numai, româneasc? ?i str?in?, va fi pozi?ionat? prioritar în spa?iul cultural bucure?tean. Aducem în fa?a publicului românesc poe?i veritabili, vizibili, influen?i, din toat? lumea, care pot oferi o perspectiv? de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan ?i care, prin interac?iune cu publicul ?i cu poe?ii autohtoni, contribuie  la conturarea unei panorame corecte, la zi, a fenomenului poetic viu. Pentru câteva zile, Bucure?tiul va fi capitala mondial? a poeziei.” – conf. univ. dr.  Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Na?ional al Literaturii Române

Invita?ii str?ini sunt nume consacrate în plan interna?ional: Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (Marea Britanie), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kate?ina Rud?enková (Republica Ceh?), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China). Acestora li se adaug? o selec?ie de prim? m?rime de poe?i experimentali ?i de avangard?, ?i ei binecunoscu?i în întreaga lume, în cadrul manifest?rilor din aceast? zon?: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joël Hubaut (Fran?a), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin ?i Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”.

Poezia român? va fi reprezentat? de un num?r impresionant de autori, din toate genera?iile: Matei Vi?niec, Ion Mure?an, Dinu Fl?mând, Denisa Com?nescu, Ioana Cr?ciunescu, Magda Cârneci, Eugen Suciu, Gabriel Chifu, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Florin Iaru, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Robert ?erban, Pavel ?u?ar?, Dan Mircea Cipariu, Adrian Alui Gheorghe, Svetlana Cârstean, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Bogdan O. Popescu, Romulus Bucur, Ioan Matiu?, Cosmin Per?a, Teodor Dun?, Mugur Grosu, R?zvan ?upa, ?tefan Baghiu, Andrei Dobo?, ?tefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Robert G. Elekes, Iulia Pan?, Amelia St?nescu, Dan Coman, Ana Don?u, Sorin Ghergu?, Sorin Despot, Grigore ?oitu, Tiberiu Neac?u, Florin Dan Prodan ?i al?ii.

Recitalurile muzicale vor fi sus?inute de arti?ti renumi?i: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Anita Petruescu (voce), Ana-Cristina Leonte (voce), Tavi Scurtu (electronics ?i percu?ie), Iordache (saxofon), Dan Mitrofan (chitar?).

Lansat în 2010, sub egida Muzeului Na?ional al Literaturii Române, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti a crescut constant, ajungând s? includ? în programul celei de a VII-a edi?ii peste 100 de poe?i din 23 de ??ri. Atât prin istoricul s?u, cât ?i prin palmares, Festivalul Interna?ional de Poezie Bucure?ti începe s? se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifest?ri dedicate poeziei de pe scena literar? autohton?.

Organizator: Muzeul Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Central? Universitar? „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultur?, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Fran?ei, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Libr?riile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Roman?, Muzeul Municipiului Bucure?ti, APLER, Opera Scris?.ro, Libr?ria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte

Co-produc?tor: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, ?tirile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Suplimentul de cultur?, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme ?i C?r?i, BookMag, Agen?iadeCarte.ro.,  Contemporanul, Cea?ca de cultur?, publica?ia online IQool, LaRevista.ro, Artanumu?c?.ro, onlinegallery.ro, Infinitezimal

Adunarea Generală Ordinară a membrilor APLER, 29/30 martie 2016

apler+procesatAdunarea General? Ordinar? a membrilor APLER, sick 29/30 martie 2016

Comitetul de Coordonare al APLER convoac? Adunarea General? a membrilor  APLER mar?i, 29 martie 2016, ora 15.00, în str. Pitar Mo?i nr. 12, Sector 1 Bucure?ti. Conform Statutului,” Adunarea general? este statutar constituit? atunci când exist? participarea direct?, prin împuterniciri sau prin coresponden??, a cel pu?in jum?tate plus unu din totalul membrilor Asocia?iei.

În caz c? nu se întrune?te majoritatea simpl?, Adunarea General? Ordinar? a membrilor APLER este reconvoac?, în termen legal, pentru data de 30 martie 2016, ora 15:00, la aceea?i adres? ?i cu aceea?i ordine de zi.

Ordinea de zi:

  • Prezentarea si aprobarea ordinei de zi;
  • Prezentarea ?i aprobarea raportului de activitate al Pre?edintelui APLER pentru anul 2015, prezentarea ?i aprobarea obiectivelor privind activitatea APLER pentru anul 2016;
  • Prezentarea ?i aprobarea situa?iilor financiare pentru anul 2015, a reparti?iilor ?i a destina?iei sumelor încasate;
  • Prezentarea ?i aprobarea raportului Comisiei de cenzori pentru anul 2015;
  • Prezentarea ?i aprobarea bugetului de venituri ?i cheltuieli estimativ pentru anul 2016;
  • Aprobarea taxei de înscriere ?i a cotiza?iei de membru APLER aplicabil pân? la urm?toarea Adunare General? Ordinar?;
  • Diverse.

 

Teodor Dună, Ana Donțu, Alexandru Voicescu, Laurențiu Malomfălean și Vlad Drăgoi, premiații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2015

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 ?i-a premiat câ?tig?torii vineri, sale 15 ianuarie 2016, de Ziua Culturii Na?ionale. Poetul Teodor Dun? a primit Premiul pentru Cartea de Poezie a Anului 2015, volumul  ”obiecte umane”, Editura Cartea Româneasc?, fiind considerat de c?tre juriu cea mai valoroas? carte de poezie ap?rut? anul trecut. Ana Don?u a fost desemnat? Tân?rul poet al anului 2015, pentru ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher, premiul pentru proz? i-a revenit lui Alexandru Voicescu pentru ”Malad”, carte ap?rut? la Editura Herg Benet, iar Lauren?iu Malomf?lean este Tân?rul critic al anului 2015 pentru lucrarea sa ”Nocturnalul postmodern. Când visele imagineaz? hiperindivizi cu onirografii”, Editura Tracus Arte. Dintre to?i cei pe care i-au nominalizat la sec?iunile din concurs, membrii juriului au ales ?i Tân?rul scriitor al anului 2015, Vlad Dr?goi primind aceast? distinc?ie pentru cartea ”Eschiva”, Cartea Româneasc?. Membrii juriului din acest an au fost tinerii critici literari, la rândul lor laurea?i ai unor edi?ii anterioare ale Galei: Bianca Bur?a-Cernat, Mihai Iov?nel ?i Andrei Terian. Organizatori: Muzeul Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti, Asocia?ia EURO CULTURART ?i Biblioteca Central? Universitar? “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR ?i al AFCN (Administra?ia Fondului Cultural Na?ional). Partenerii programului au fost OPERA SCRIS?.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor ?i APLER – Asocia?ia Publica?iilor Literare ?i Editurilor din România. Gala Tinerilor Scriitori a fost transmis? în direct pe Radio România Cultural (produc?tor: Anamaria Sp?taru),  coproduc?torul evenimentului. Agen?iadeCarte.ro a fost partener media.Scriitorul Dan Mircea Cipariu a fost moderatorul evenimentului, revenindu-i sarcina de a prezenta ?i invita?ii speciali: ” ”Mircea Tiberian. un prieten ?i un rezoneur al poeziei, care în aceast? dup?-amiaz? ne va propune câteva sonuri eminesciene ?i de Bucure?ti interbelic, al?turi de o voce special? ?i o prezen?? fermec?toare, Nadia Trohin.”

Ana Don?u – Premiul Tân?rul poet al anului 2015

Premiul pentru Tân?rul poet al anului 2015 a fost oferit de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Na?ional al Literaturii Române din Bucure?ti. ”Sunt onorat c? pot s? înmânez premiul de debut ?i de fiecare dat? când pot s? sus?in tinerii o fac cu inima împ?cat?. MNLR este în pribegie, dar facem lucruri acolo unde g?sim spa?iu ?i inim? deschis?”, a spus Ioan Cristescu.

Criticul literar Bianca Bur?a-Cernat a f?ce un laudatio celui pe care juriul l-a ales drept cel mai bun poet al anului trecut. ”Sunt onorat? la rândul meu s? particip în aceast? sear? pentru a treia oar? ca membru al juriului care decerneaz? aceste premii. Domnul Ioan Cristescu a anticipat foarte bine, m?rind pu?in suspansul. A devenit o mic? banalitate c? produc?ia de poezie la categoria de vârst? sub 35 de ani st? foarte bine, am avut foarte multe c?r?i remarcabile, ne-a fost foarte greu s? ne decidem pentru un poet. Este vorba despre o poet?, de fapt. Mai fac o considera?ie: dup? 2000, poezia scris? de autoare, o poezie feminin?, e foarte interesant ilustrat?. Poate c? nu e întâmpl?tor faptul c? cele mai interesante voci din ultimul timp sunt voci ale unor poete. O premiem pe Ana Don?u, cu ”Cadrul 25”,Editura Max Blecher. Cred c? deja titlul v? incit?. Este, s?-i spunem, o poezie minimalist? ?i cotidianist?. ?i aici fac o parantez?: a nu se pune o anatem? poeziei minimaliste. Aici avem de a face cu o formul? de minimalism cu totul special?. Ana Don?u prezint? o realitate de zi cu zi proiectat? de noi pe toate ecranele. Poezia Anei Don?u e o poezie care mizeaz? pe o for?? a nota?iei, dar ?i o fluiditate a imaginilor.

”Mul?umesc doamnei Bianca Bur?a-Cernat pentru prezentare. Este important? pentru mine aceast? confirmare ?i m? bucur foarte tare s? fiu prezent? la acest eveniment”, a spus laureata.

Ana Don?u (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere ?i Arte a Universit??ii „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grup?rii „Zona nou?”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion”) ?i în antologia colectiv? Zona Nou? (2011). În 2015, a fost printre cei ?ase tineri scriitori selecta?i pe lista lung? a Concursului interna?ional PEN NEW VOICES. Volumul s?u de debut, Cadrul 25 (Casa de Editur? Max Blecher, 2015) a ap?rut ca urmare a câ?tig?rii Concursului Na?ional de Poezie „Aurel Dumitra?cu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Jude?ean? „G.T. Kirileanu” Neam?.

Cadrul 25 e o poezie a distan?elor. De la mân? la întrerup?tor, de la un perete la cel?lalt, de la feti?a care sare din pom la femeia obsedat? de ceea ce se ascunde în propria gândire, distan?a dintre blocuri, dintre o clip? ?i alta. O poezie care trece u?or la eu, tu sau noi, dar care se bazeaz? nu pe mântuirea adus? de ceilal?i, ci pe propria supravie?uire, pe autocontrol ?i introspec?ie. De la un grupaj la altul, volumul Anei Don?u exploreaz? alt spa?iu, cu o siguran?? aproape chirurgical?, se opereaz? în interior, în exterior, în rela?iile cu lumea, cu lumina, cu umbra. Un debut matur, în care timiditatea poate avea doar expresie poetic? («lumina care a ?â?nit din bec / m-a f?cut s?-mi fie ru?ine»), restul fiind curaj, precizie, poezie.” (Moni St?nil?)

Nominaliz?ri la aceast? categorie:

Ionelia Cristea, Noaptea de gard?, Cartea Româneasc?

Andrei Dobo?, Valea rea, Cartea Româneasc?

Ana Don?u, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Dr?goi, Eschiva, Cartea Româneasc?

Robert G. Elekes, Aici îmi iau din?ii-n spinare ?i adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

Alexandru Voicescu – Premiul Tân?rul prozator al anului 2015

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din Bucure?ti, Mireille R?doi, a înmânat premiul pentru tân?rul prozator al anului trecut.

”Mul?umesc tuturor celor care se afl? aici. Suntem foarte ferici?i s? g?zduim pentru a treia oar? acest eveniment, din postura de cea mai bun? bibliotec? a anului 2015, titlu acordat de APLER în noiembrie 2015. Ne bucur?m s? facem acest lucru în spa?iul în care vibreaz? înc? vocea lui George C?linescu, Tudor Vianu sau alte voci cople?tioare ale culturii române”, a spus Mireille R?doi.

Criticul literar Mihai Iov?nel, membru al juriului, a explicat alegerea: ”Spre deosebire de sec?iunea de poezie, sec?iunea de proz? este de obicei cea mai dificil?, dintr-un motiv foarte simplu: dac? poezia poate fi scris? performant la orice vârst?, pentru proz? este greu s? identifici un prozator foarte bun sub 35 de ani. Din fericire exist? ?i excep?ii, a?a c? în fiecare an am putut alinia cel pu?in trei prozatori buni. Andrei Mocu?a, de?i are doar 30 de ani, are deja o experien?? de 10 ani de prozator, poet ?i critic. Flaviu Ardelean este unul din cei mai buni prozatori de SF, iar Alexandru Voicescu este un debutant care a publicat un thriller al c?rui decor este unul emo?ional, cu un subtext ocult. Premiul merge c?tre el pentru modul relaxat în care se mi?c? în interiorul conven?iei numit? thriller ?i considerat? literatur? de consum ?i pentru felul palpitant în care mixeaz? anumite elemente, cum ar fi romgleza coorporatist?. Profit de faptul c? e aici pentru a aminti faptul c? e directorul editurii Herg Benet. Pe lista nominaliza?ilor erau vreo 5-6 c?r?i de la Herg Benet ?i a trebuit s? mai reducem din ele, s? nu bat? la ochi”, a spus Iov?nel, pe un ton de glum?.

Alexandru Voicescu a urcat pe scena Galei Tinerilor Scriitori pentru a-?i primi premiul. ”Mul?umesc foarte mult. Când am aflat nominaliz?rile nu eram pe faz? ?i a venit cineva ?i m-a felicitat pentru nominalizare. Nici nu-mi trecuse prin cap c? pot ajunge pe o scen? prestigioas? a culturii române, pentru c? sunt debutant. Fiind debutant probabil c? am reu?it s? atrag aten?ia membrilor juriului ?i le mul?umesc pentru premiu.”

Alexandru Voicescu (n. 17.10.1980, Bucure?ti) a urmat studii juridice, completate în paralel cu o licen?? în deconstructivism pascalian, patristic? ?i antropologie cultural?, sus?inut? la Facultatea de Filosofie a Universit??ii Bucure?ti. Frecventeaz? cursurile de Master în publicitate la ?coala Na?ional? de Studii Politice ?i Administrative ?i lucreaz? timp de 8 ani în advertising, pe pozi?ii de art director, copywriter ?i creative director. În 2010, fondeaz? editura Herg Benet, al c?rei coordonator este ?i în prezent, supervizând publicarea a peste 150 de c?r?i de literatur? român? contemporan?.

”Malad” este romanul s?u de debut.

“Credin?a mea, care apare în filigran ?i în acest splendid roman, este c? nu în?elegem nimic nici din via?? ?i lume, nici din literatur?, dac? oper?m cu conceptele clasice de realitate ?i biografie. Pentru mine, literatura este întotdeauna realist? ?i autobiografic?, pentru c? prin realitate nu în?eleg numai lumea obiectual?, ci ?i pe cea simbolic? ?i cyberspa?ial?, iar din biografie nu fac parte numai evenimentele, ci ?i fantasmele, amintirile, jocurile imagina?iei. Ceva este real ?i autobiografic, indiferent  în ce plan al lumii globale s-ar fi petrecut, indiferent c? e de ordin fizic sau meta-fizic. A?a stau lucrurile ?i în romanul lui Alex, care îmi place foarte mult ?i la lectura c?ruia nu doar îndemn, dar a? putea spune c? instig!” (Liviu Antonesei)

Nominaliza?i la aceast? categorie:

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoar? ro?ie, Herg Benet

Andrei Mocu?a, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

Lauren?iu Malomf?lean – Premiul Tân?rul critic al anului 2015

Bianca Bur?a-Cernat este cea care a înmânat premiul, dar care a ?i explicat decizia juriului. ”Categoria asta este, de asemenea, foarte bine reprezentat? în ultimii ani. ?i aici am avut dificult??i în a alege. ?i anul acesta ?i în al?i ani. Pentru c? avem pe lista de nominaliza?i numai volume foarte consistente. Nu sunt doar teze de doctorat, ci sunt c?r?i pe care le citim cu pl?cere ?i pe care le consult?m cu folos. Premiem în aceast? sear? cartea unui tân?r critic pe care îl cunoa?tem ?i pentru publicistica sa. El a colaborat la mai multe reviste. Ast?zi ne a?eaz? pe mas? o carte cu un titlu care nu e foarte u?or de re?inut, dar care, în acela?i timp, nu poate s? nu ne trezeasc? o anumit? curiozitate. Lauren?iu Malomf?lean ne propune s? folosim termeni precum hipermodernism ?i hipermodernitate.”

”Mul?umesc doamnei Bianca Bur?a-Cernat pentru prezentare. A intrat în detaliile c?r?ii mele. Mul?umesc juriului pentru nominalizare. M-am sim?it extrem de onorat. Mul?umesc editurii  ?i îmi mul?umesc mie. Îmi e greu s? m? consider critic literar, dar dac? juriul mi-a acordat acest premiu, de acum m? pot considerat critic”, a spus Lauren?iu malomf?lean pe scena Galei Tinerilor Scriitori.

Lauren?iu Malomf?lean s-a n?scut în 1986 (localitatea Râu Sadului, jude?ul Sibiu). Eseist. Absolvent al Universit??ii „Babe?-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Român? – Literatur? Comparat? (2008). Redactor la revista Echinox (2007-2010). Masterat în Istoria imaginilor – Istoria ideilor (2010). Din 2014, doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 (coordonator prof. univ. dr. Corin Braga). Particip?ri la numeroase conferin?e interna?ionale – în Fran?a, Elve?ia ?i România. Public? studii de specialitate în reviste academice precum Caietele Echinox, Dreaming. Journal of the International Association for the Study of Dreams, Transylvanian Review, dar ?i poeme, proz? sau cronic? de carte – în Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Cultura, Apostrof, Observator cultural, ori pe bookaholic.ro. A tradus din limba francez? volumele: Auguste de Gérando, Transilvania ?i locuitorii s?i (tomul I), Hubert Reeves, Universul explicat nepo?ilor mei, respectiv Élisa Brune, Cu moartea în suflet. Cioran-tango. Triplu debut editorial, cu Nocturnalul „postmodern”. Când visele imagineaz? hiperindivizi cu onirografii, De la Prometeu la Narcis. 9 studii de literatur? comparat? ?i Lunile criticii literare. Ducând lips? de ?alvari (2015).

Nominaliza?i la aceast? categorie:

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Româneasc?

Lauren?iu Malomf?lean, Nocturnalul postmodern. Când visele imagineaz? hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionu? Miloi, Cealalt? poveste. O poetic? a rescrierii în literatura român? contemporan?, Casa C?r?ii de ?tiin??

Vlad Dr?goi – Premiul Tân?rul scriitor al anului 2015

Criticul literar Mihai Iov?nel a oferit premiul, care a mers la poetul Vlad Dr?goi. ”Prin acest premiu nu premiem neap?rat pe autorul celui mai bun volum al anului ci premiem un autor care are ceva deosebit. De?i e evident c? are un volum foarte bun. În primul rând este poet. Sec?iunea de poezie din acest an a fost foarte bun?. Vlad Dr?goi este reprezentantul unei genera?ii, postdou?miist?, o genera?ie excelent?, care în raport cu genera?ia care o precede este ca muzica acustic? fa?? de muzica electric?, f?r? a valoriza”, a spus Mihai Iov?nel.

Vlad Dr?goi (n. 1987) – A urmat cursurile Facult??ii de Litere din Bra?ov. A debutat cu volumul de proz? Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito, la editura ie?ean? Lumen, în 2009. În 2013 a urmat volumul de poezie Metode, la Casa de Editur? Max Blecher, nominalizat la categoria Tîn?rul poet al anului 2013. Eschiva, publicat în 2015, la editura Cartea Româneasc?, este al doilea s?u volum de poezie.

”Ce se întâmpl? aici, ?i lucrul acesta a fost remarcat de to?i cei care au citit noul volum, este ca sub acest trup uman acoperit de laceratii si cicatrici ale imoralitatii se ascunde o melancolie cautata mereu, parca unica salvare. Acel gol din piept, care revine obsedant in noile poeme este cultivat cu indarjire – parca ultima reduta a umanitatii. Este aici, dupa cum remarca Radu Andriescu, o sinceritate ce implica infinite riscuri, o combinatie de reflexiv si tranzitiv: o confesiune a criminalului care se incapataneaza sa-si expuna, in ciuda unei sentinte deja pronuntate, motivele, demonstrand pe parcurs ca ceea ce-l mana-n lupta, in fond, este intoleranta la ipocrizie.” (Bogdan-Alexandru St?nescu, Suplimentul de cultur?)

Premiul cartea de Poezie a anului 2015 – Teodor Dun?, ”obiecte umane”, un premiu în valoare de 3 000 lei oferit de ICR.

Radu Boroianu, pre?edintele ICR a fost prezent în sal? ?i a ?inut s? înmâneze acest premiu, începând interven?ia sa prin recitarea uneia dintre poeziile pe care le-a descoperit în acest nou volum al lui Teodor Dun?. ”Da?i-mi voie s? v? citesc una dintre poeziile care se afl? în aceast? carte. Îl g?sesc pe tân?rul Dun? u?or melancolic, dac? nu fundamental trist. Sper ca lucrurile s? se schimbe. Oricum, ICR se va ocupa s? traduc? ?i s? duc? ace?ti tineri scriitori ?i în alte p?r?i, s? nu r?mânem doar cu optzeci?tii”.

Bianc?i Bur?a-Cernat i-a revenit ocazia de a vorbi despre carte ?i poet. ”Vreau s? precizez c? nu voi spune câteva cuvinte despre cartea premiat? doar în calitate de critic ci ?i de cititor. Sunt o cititoare de poezie foarte cusurgie, dac? e vorba de literatur? contemporan?. Nu-mi plac foarte multe dintre c?r?ile de poezie care se scriu azi. Pe majoritatea le arunc într-un col? ?i nu le mai recitesc. Cartea pe care o premiem azi este una dintre c?r?ile de a?ezat în raftul cu volume pe care le p?strez. Nu spun aceste lucruri conven?ional.

Sunt acord cu recomandarea Simonei Sora, care spune c? e vorba de o lume cu totul nou?. Este ?i unul din motivele pentru care am ales s? acord?m premiul c?r?ii lui Dun?. În anii anteriori am acordat acest titlu unor poe?i de mult consacra?i. Premiem a doua oar? un autor tân?r, pe care îl puteam avea în vedere la categoria tân?rului poet al anului sau tân?rului scriitor al anului, dar merit? mai mult. E poezia unui autor matur. E o poezie care, ?i aici e nota particular?, nu ocole?te metafora, nu ocole?te metafizicul (termen alungat din vocabularul criticilor în ultimii ani), nu face aceste lucruri în r?sp?r ci pentru c? este modul s?u natural de a scrie”, a spus criticul literar.

Poetul Teodor Dun? a oferit un moment plin de emo?ie celor din sal?: ”Mul?umesc pentru cuvintele sper c? meritate, nu sunt înc? sigur. O s? citesc câteva cuvinte pe care le-am scris acas?. Obiecte umane mi-a spus c? azi e în sfâr?it fericit?, c? de acum înainte va fi mai mult uman? decât obiectual? ?i c? multe dintre friciile ei au disp?rut ?i mi le las? doar mie. ?i îi mul?ume?te pentru asta juriului. Mul?umesc eu ?i obiectele mele umane.”

Laurea?ii de pân? acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mure?an (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) ?i Octavian Soviany (2015).

Teodor Dun? (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universit??ii din Bucure?ti. A publicat volumele: trenul de treie?unu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Na?ional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Boto?ani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Româneasc? (2010) ?i der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în francez?, englez?, suedez?, bulgar?, spaniol?, maghiar?.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desf??urat? în avalan??, o nota?ie ce merge în catastrof? ?i care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabol?. Nota?ia transformat? în vedenie, cam ca la Ion Mure?an, proiecteaz? un film de concrete anxioase ?i de peripe?ii în metafizic, non?alant relatate. C?ci într-acolo se uit? – ?i acolo vede – Teodor Dun?, poet cu o for?? imaginativ? eruptiv?, dar ritualizat?. Iar de v?zut vede ?i el cum „cadavrele se descompun” ?i face reportajul – nu clinic îns?, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativ? ?i o acuitate existen?ial? proprii doar poe?ilor cu viziune.” (Al. Cistelecan)

“Pentru suprareali?ti, obiectele sunt for?e demonice, acumul?ri oarbe de materie în spa?iu ?i timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dun?, obiectele sunt corpuri care mimeaz? via?a, care se joac? „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dun? se fac ?i se desfac în acord cu propriile legi interioare, viseaz? ?i iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiaz? „via?a de sub unghii“ ?i „spa?iile amneziei“, prospecteaz? „t?râmul kauf“ ?i „groapa adânc? din piept“. Comala lui Dun? e îns? ?i lumea în care înaintezi, mereu de la cap?t, prin formele poeziei, ?i ea un trup viu care se mi?c? ?i se transform?. O lume cu totul nou?, care nu seam?n? cu nimic din ce putem citi azi în poezia româneasc? ?i în care Teodor Dun? este pe cât de singur, pe atât de adev?rat.” (Simona Sora)

Gala Tinerilor Scriitori s-a bucurat de microrecitalul oferit de Mircea Tiberian ?i Nadia Trohin, ei fiind ?i cei care au încheiat, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din Bucure?ti, edi?ia a VI-a a evenimentului.

Dorina CIOPLEA

foto: Florin CONSTANTINESCU

sursa: www.agentiadecarte.ro