Doina Ruşti, Ada Milea, Adriana Trandafir, Ioan Groşan, Florin Iaru, Mircea Martin, Ion Mureşan, Ioan Es Pop şi Mircea Tiberian, invitaţii speciali ai Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, 2015

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, îşi propune să aducă în faţa publicului tulcean şi  dobrogean voci importante ale culturii române şi dunărene. Timp de 5 zile, între 17-20 iunie 2015, pe scena din Piaţa Civică, la Teatrul „Jean Bart” şi în spaţiul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorială, literatură, până la artele spectacolului şi arte vizuale. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni, astfel, în Tulcea pentru a susţine conferinţe, pentru a prezenta show-uri de poezie şi muzică, pentru lansări de carte şi recitaluri unicat. Programul festivalului prezintă o ofertă de calitate pentru toate genurile artistice şi se constituie ca o punte culturală între oraşele dunărene, un ferment pentru viitoare proiecte culturale şi artistice pentru regiunea dunăreană. Invitaţii speciali ai festivalului sunt Doina Ruşti,  Ada Milea, Adriana Trandafir, Ioan Groşan, Florin Iaru, Mircea Martin, Ion Mureşan, Ioan Es Pop şi Mircea Tiberian . Vor susţine lecturi publice poeţii Dan Mircea Cipariu,  Denisa Lepădatu, Iulia Pană şiAmelia Stănescu, Iniţiatorii festivalului sunt Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Euro CulturArt, şi  Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Directorul festivalului este scriitoarea Suzan Mehmet. Organizatori: Consiliul Județean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea, APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România).  Parteneri: ICEM Tulcea, Art Cafe „La scena”, Centrul Cultural „Jean Bart”, Biblioteca Județeană „Panait Cerna”, Hotel Delta, Hotel Esplanada. Parteneri media: Radio România Cultural, AgenţiadeCarte.ro, Ziarul Obiectiv, Ziarul Delta, Accent TV, Radio Delta.

Programul Festivalului de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a III-a, 2015

Miercuri, 17 iunie 2015

Ora 16

Deschiderea oficială a Târgului

Prezentarea Festivalului – conferință de presă

Concert Quartetul CHROMATIC – Piaţa Publică

Ora 17-18.30

lansare de carte: Cristian Cealera, volumul 2, „Poveștile Mării Negre” – Casa Avramide

lansare de carte Doina Ruști – „Manuscrisul fanariot”, Editura Polirom

Ioan Groșan – „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom – prezintă Ioan  Cristescu și Dan Mircea Cipariu

Ora 18.30 – 20.30

Atelier de improvizaţie  teatrală – trupa IMPROVISNEYLAND  Casa Avramide

ORA 18.30

Adriana Trandafir în show-ul  „Maria Tănase# – Teatrul Jean Bart

Ora 20.30

Concert Ada Milea – Casa Avramide

Joi, 18 iunie 2015

Ora 14

vernisaj expoziţie grafică  Alina Roşca

Ora 16- 18

lansări de carte şi concert CHROMATIC – Piaţa Publică

Ora 16

conferințele Danubius  – Invitat acad Mircea Martin.

Ora 17 – 18

lansare de carte Gheorghe Bogorodea (Casa Avramide)

Volumul „Horă de bărbați”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015

Ora 18 – 19

Lecturi publice de poezie – Poeţi din Galaţi, Constanţa, Tulcea

Augustin Ioan (Bucureşti-Tulcea), Denisa Lepădatu (Galaţi), Iulia Pană, Amelia Stănescu (Constanţa)

Moderator: Dan Mircea Cipariu

Ora 19

spectacol de teatru – Aniţa Nandriş  Cudla cu Monica Musat – Facultatea de Arte Hyperion – Casa Avramide

Ora 20.30

concert trupa PONTICE

Ora 21

spectacol de teatru  „Scrisori către Rita” de Ştefan Caraman – sala Studio – Teatrul Jean Bart

Vineri, 19 iunie 2015

Ora 14

vernisaj expozitie Centenar Gellu Naum

Ora 16-18

Lansări de carte – Piaţa Publică

Ora 17-18

Lansare de carte Petru Țincoca (Casa Avramide)

Volumul „Spectator pe scenă-Tulcea culturală”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015

Ora 19

Lecturi de poezie – Ioan Es.Pop, Florin Iaru, Ion Mureşan,  Eugen Suciu, Teodor Dună

Ora 20

Concert de Jazz Mircea Tiberian & friends

Echipa

Fondatori festival: Constantin Hogea & Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Director festival : Suzan Mehmet

Director executiv: Cristian Ioniţă

Art director: Orbán Anna-Mária

Coordonator Târg de carte – Nicoleta Vidican

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

un festival cu ieşire la mare!

Olga Delia Mateescu şi Ioan Groşan, invitaţii speciali ai Salonului EcoLiteratura.Ro

Asociația Euro CulturArt, Filiala București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și APLER- Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România organizează Salonul EcoLiteratura.Ro, prima ediție, proiect ce va avea loc, între 12-13 iunie 2015, pe pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Tema aleasă pentru Street Delivery X, adică ediţia de Bucureşti, a 10-a, este Global Warming. Cu acest prilej va fi lansată EcoLiteratura.ro, magazin literar, artistic și de mentalități, și vor avea loc două sesiuni de lecturi publice (vineri, 12 iunie 2015, ora 18, sâmbătă, 13 iunie 2015, ora 18). Olga Delia Mateescu şi Ioan Groşan sunt invitaţii speciali ai Salonului EcoLiteratura.Ro. Fiecare invitat va avea alocat un timp de lectură de 5 minute. Coordonatorii proiectului sunt Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu și Grigore Şoitu. “EcoLiteratura.ro este răspunsul pe care mai mulţi scriitori români, din generaţii şi geografii literare diferite, îl dau gravelor probleme de ecosistem cu care se confruntă societatea noastră consumistă şi secularizată. Sunt probleme generate de lipsa de măsură în exploatarea resurselor naturale şi chiar în exploatarea resurselor umane. E nevoie de un nou umanism care să reclădească valori precum autenticitate, organicitate,  caritate, altruism, nevoia de Celălalt, compasiune, non-violenţă sau filantropie. Dacă există autori care pot face din textele lor literare şi operă de apostolat umanist şi ecologic, EcoLiteratura le va fi punct de sprijin şi de promovare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul proiectului EcoLiteratura.ro. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

Vineri, 12 iunie 2015, ora 18.00

Salonul EcoLiteratura, prima sesiune de lecturi publice. Pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Invitaţi: Ioana Diaconescu, Florin Dumitrescu, Eugen Lenghel, Felix Nicolau, Dan Mihuţ, Adriana Popescu, Ofelia Prodan, Daniel Sur, Tudor Voicu. Cu participarea extraordinară a scriitorului Ioan Groşan. Moderator: Dan Mircea Cipariu.

Sâmbătă, 13 iunie 2015, ora 18.00

Salonul EcoLiteratura, a doua sesiune de lecturi publice. Pietonalul Librăriei Open Art din București (str. Pictor Arthur Verona), în cadrul Street Delivery 2015. Invitaţi: Andreea BilligIoana Greceanu, Eugen Lenghel, Monica Manolachi, Niculina Oprea, Adrian Pârvu, Stoian G. Bogdan, Peter Sragher, Grigore Şoitu, Emilia Zăinel. Cu participarea extraordinară a scriitoarei şi actriţei Olga Delia Mateescu. Moderator:Dan Mircea Cipariu.

”Programul de Carte”- ediția a IV-a, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor

Joi, 23 aprilie 2015, între orele 10.00 şi 18.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) şi Librăria Open Art organizează a patra ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin mai multe evenimente comune care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. PROGRAMUL DE CARTE  este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej,  de la ora 10.00, va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti. De la ora 13.00, la sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad.Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic. De la ora 18, la Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem. Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în colaborare cu Federaţia Editorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO, Copyro. Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia EURO CULTURART. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro.

Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor este inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această s-a născut și a trecut la cele veșnice William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon. Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie!) a ajutat la promovarea evenimentului.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România”. Începând cu 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din Româniași Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor.

PROGRAMUL DE CARTE îşi propune să creeze anual, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii români, deţinători de drepturi de autor, pentru bibliotecarii români, în cadrul unor evenimente mediatice şi artistice, cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Programul are elemente de interactivitate şi se adresează, în special, adolescenţilor şi studenţilor, precum şi profesioniştilor industriei editoriale.

Sloganul PROGRAMUL DE C’ARTE pentru 2015 este: citeşti şi dăruieşti!

PROGRAMUL DE CARTE

- Ora 10.00-11.00, DARUL DE CARTE

Va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti al poeţilor Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu.

- Ora 13.00, DEZBATEREA DE CARTE

La sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.

- Ora 18.00, RECITALUL DE CARTE

La Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.

Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în colaborare cu Federaţia Editorilor din România, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO, Copyro. Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia EURO CULTURART.

Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro.

OPEN ART. casa scriitorului

O zi fastuoasă!

Mă bucur să vă anunţ deschiderea unui spațiu unicat – OPEN ART. casa scriitorului – aflat la intersecţia străzilor Arthur Verona şi Pitar Moş (nr.12) din centrul Bucureştiului. OPEN ART. casa scriitorului este, în primul rând, un loc de întâlnire pentru profesioniştii scrisului din România, un loc pentru lecturi publice, evenimente literare şi culturale, conferinţe, lansări de carte ori sesiuni de autografe. În fapt, un spaţiu deschis pentru ceea ce e viu şi valoros în cultura română contemporană. OPEN ART. casa scriitorului este un spațiu deschis scriitorilor, artiştilor, editorilor şi tuturor celor care hrănesc sistemul vizibil sau invizibil al culturii române. După cum bine știți, în ultimii doi ani de zile, scriitorii au pierdut Casa Monteoru-Catargi, fostul sediu al Uniunii Scriitorilor, şi sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti. OPEN ART. casa scriitorului încearcă să acopere aceste pierderi ireparabile pentru scriitori, oferind un spaţiu public de exprimare şi de distribuţie a unor opere literare de nişă. Cei care vor trece pragul OPEN ART. casa scriitorului vor găsi cărțile poeților români în viață. În acest spațiu, avem o cameră specială şi centrală dedicată poeziei române contemporane. În acest spaţiu, avem o cameră pentru revistele literare şi culturale din toată ţara!

OPEN ART. casa scriitorului este un vis pus în pagina realităţii de prieteni şi instituţii apropiate literaturii române vii. Se cuvine să îi amintesc şi să le mulţumesc lui Ioan Cristescu, preşedintele APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), şi Maestrului Mircia Dumitrescu pentru că a gândit vizual acest spaţiu. Puteţi admira, astfel, câteva gravuri ale Maestrului Mircia Dumitrescu, gravuri inspirate de câteva dintre poemele pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu artistului.  Ciclul gravurilor semnate de Mircia Dumitrescu poartă numele ”Nichita Azi”.

OPEN ART. casa scriitorului este un program cultural iniţiat de APLER şi susţinut financiar de Opera Scrisă.Ro, Asociaţia Open Art şi Asociaţia Euro CulturArt. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al acestui program.

Operatorul comercial al programului OPEN ART. casa scriitorului este S.C. World Media Graph SRL, cu următoarele date de contact şi date de facturare: J40/3152/2009, CIF: RO18491512, Adresa: str. Sava Hentia nr. 2, sector 1, Bucureşti, Punct de lucru: str. Pitor Moș nr.12, sector 1, Bucuresti, IBAN: RO34EGNA1010000000271276 -Banca Marfin Bank, IBAN: RO47TREZ7015069XXX010315 -Trezoreria Sector 1, tel 0212234111. Persoană de contact: Nicoleta Vidican, mobil: 0786108806Vă rog să trimiteţi pe adresa de email nicollettav@gmail.cominformaţii legate de evenimentele literare pe care doriţi să le desfăşuraţi în spaţiul OPEN ART. casa scriitorului. Spaţiul nostru va fi oferit gratuit! În funcţie de informaţiile primite, vom putea realiza o programare flexibilă a evenimentelor care sprijină promovarea cărţilor şi autorilor români.

 

Condiţiile de distribuţie în spaţiul OPEN ART. casa scriitorului sunt următoarele:

- rabat comercial de 35%;

- cărţile şi publicaţiile vor fi livrate pe aviz, urmând ca plata să se facă pe măsura vânzării, în urma rapoartelor lunare de vânzare;

- cărţile şi publicaţiile livrate să fie în bună stare;

- titlurile care nu înregistrează nicio vânzare timp de 90 de zile, vor fi returnate furnizorului.

Toate cele bune,

Dan Mircea CIPARIU,

preşedintele OPERA SCRISĂ.RO

P.S. Le mulţumesc tuturor celor care mi-au scris pe email sau mi-au telefonat pentru a susţine acest proiect.

Amintiri din Casa Poeziei: ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”

Sâmbătă, 21 martie 2015, la Librăria Open Art (aflată la intersecţia străzilor Pitar Moş şi Arthur Verona) din Bucureşti, între orele 11.30- 14.00, a avut loc a doua ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, un proiect ce a marcat sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei.  11  poeţi contemporani (Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima, Mariana Filimon, Ioana Greceanu, Dan Iancu, Riri Sylvia Manor, Anca Mizumschi, Niculina Oprea, Liviu Ioan Stoiciu, Grigore Şoitu, Lucian Vasilescu) au citit poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei. A fost evocat, într-un moment special, marele actor și recitator Eusebiu Ștefănescu, recent dispărut dintre noi. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.  Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizator: Filiala Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. Printre cei prezenți la eveniment s-au aflat și Ștefania Coșovei, Margareta Labiș și  scriitorul Cornel George Popa. Pe pereții de la Open Art, locul unde a avut loc evenimentul, pot fi admirate câteva gravuri ale maestrului Mircia Dumitrescu, gravuri inspirate de câteva dintre poemele pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu artistului.  Ciclul gravurilor semnate de Mircia Dumitrescu poartă numele ”Nichita Azi”. ,,O zi fastuoasă! Mă bucur că ne aflăm aici, la Librăria Open Art, pe Strada Pictor Verona din București, un spațiu unicat pentru că în el cei care vor putea veni să-l vadă vor găsi cărțile poeților români în viață. În acest spațiu, vom avea o cameră a poeziei. Într-o lume ca a noastră în care veștile sunt rele atunci când vine vorba despre scriitori, este un fapt cu totul și cu totul important acela că putem să oferim colegilor noștri de breaslă un loc de întâlnire în care vom avea lansări de carte, conferințe și tot ce reprezintă viu în literatura română contemporană. Dacă foarte mulți oameni care au câștigat averi în România după 1990 au cheltuit pe te miri ce, eu m-am gândit ca din banii pe care i-am câștigat după 1990 să investesc în acest spațiu cultural, spun spațiu cultural pentru că el nu este  neapărat în înțelesul clasic o librărie . Open Art este un spațiu deschis artiștilor, scriitorilor, mai cu seamă că, după cum bine știți, în ultimii doi ani de zile am avut vești groaznice, am pierdut Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor, am pierdut sediul Muzeului Național al Literaturii Române. Am vrut să fac de Ziua Internațională a Poeziei o frumoasă surpriză colegilor de la Filiala București Poezie. Aceasta este Casa Poeziei. Între 13-17 mai 2015, atunci când organizăm Târgul Internațional al Cărții de Poezie și Maratonul de Poezie și Jazz, vor veni în România 9 directori ai Caselor de Poezie din Europa și sunt foarte bucuros să oferim și noi în această rețea a Caselor de Poezie din Europa acest spațiu. Sunt bucuros că putem colabora ca în ultimii 8 ani de zile cu Radio România Cultural și că putem aduce în fața publicului larg ascultător voci poetice din generații și geografii literare diferite. Ziua Internațională a Poeziei este, se pare, marcată și sărbătorită în România în mai multe orașe. Cred că unele dintre cele mai importante evenimente sunt realizate de către Filiala București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România și de către Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) și Opera Scrisă.Ro. Partenerii media ai proiectului sunt Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. După acest preambul vă rog să ascultăm prima voce. Eu sunt cu atât mai emoționat cu cât prima pereche a recitalului aduce în prim plan o voce literară care anul trecut a fost alături de noi, este vorba de Cornelia Maria Savu și nu întâmplător deschidem cu perechea Ioana Diaconescu/ Cornelia Maria Savu, pentru că acest titlu -Recital cu pereche– a fost dat în urma unor discuții pe care le-am avut cu Cornelia Maria Savu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul proiectului RECITAL CU PERECHE.

Ioana Diaconescu a deschis ”Recitalul cu pereche”, cu o evocare Cornelia Maria Savu. ” Mulțumesc colegului Dan Mircea Cipariu. Mulțumesc că sunteți aici. Sunt bucuroasă să fim încă o dată noi între noi aici, câți am mai rămas și câți vom mai fi . Împreună cu cei care au plecat, dar care au rămas prin ceea ce au făcut, prin opera lor, prin prezența lor despre care aș putea să spun că este alături de noi aproape zilnic. Cornelia Maria Savu a plecat pe neașteptate, dar pe neașteptate pleacă toți. Aș vrea să vă spun că am depășit într-o bună zi tristețea de a o fi pierdut pe Cornelia ca prietenă și ca autoare pentru că mi-am dat seama că ar trebui să fiu bucuroasă că am cunoscut o personalitate poetică și nu numai de factura ei, un tip uman atât de special, de generos, de curios, atât de cultivat și, nu în cele din urmă, vreau să subliniez faptul că ea este – și am socotit-o de când era un copil precoce, publicând primul volum ”Totem în alb”- una dintre cele mai puternice voci poetice ale ultimei jumătăți ale secolului XX. Ioana Diconescu a citit poemele ” O altă versiune” și ”Capul meu cântă Ofelia” de Cornelia Maria Savu. Din poeziile proprii a citit ” În nevăzut”, din volumul ”Vertigo” apărut la Editura Tracus Arte.

A urmat o evocare Eusebiu Ștefănescu. ” În timpul vieții noastre exista maestrul Eusebiu Ștefănescu. Zilele trecute l-am condus pe ultimul drum și împreună cu Ioan Cristescu și Ana Maria Spătaru, producătorul acestui eveniment, ne-am gândit că ar fi extrem de nimerit să-l evocăm pe Eusebiu Ștefănescu. L-am rugat pe Ionuț Bogdan Ștefănescu, colegul nostru de la Filiala București Poezie, majoritatea îl cunosc ca fiind ”flautul de aur” și poate acum află că este colegul nostru,  să ne citească două poeme pe care el le-a scris în această perioadă a ultimelor zile ale lui Eusebiu Ștefănescu”, a spus Dan Mircea Cipariu. Ionuț Bogdan Ștefănescu a citit două poeme, ” Curriculum vitae” și ”Femeia din umbră”, dintr-un volum dedicat tatălui său, poeme scrise din clipa în care acesta a aflat despre diagnosticul necruțător al maestrului Eusebiu Ştefănescu.  Din volumul lui Eusebiu Ștefănescu, ”Preschimbarea la față”, apărut la Tracus Arte, Ionuţ a citit poemul ”Hotarul de ceață”.  A urmat apoi un scurt moment poetic ”Eusebiu Ștefănescu din arhiva Radio România Cultural”.

Simona-Grazia Dima a ales să-l evoce pe Daniel Turcea. ”Descopăr în poezia, opera și biografia Simonei-Grazia Dima o puternică rezonanță spirtiuală, lucru destul de rar într-o lume ca a noastră în care biografismul aduce mai de grabă lucrurile rele ale existenței.”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu. Simona-Grazia Dima a citit două poeme ale sale,”În numele tău ascuns” şi Lună plină”, din antologia ”Călătoria în petalele trandafirului”, apărută în Colecția Opera Omnia Poezie Contemporană, la Editura Tipo Moldova. Din Daniel Turcea a citit ”Balada splendorii”, din volumul ”Epifania”, 1978. ”L-am ales pe Daniel Turcea și pentru că în vară m-am aflat în fața mormântului său de la Mănăstirea Cernica și am fost foarte emoționată. Nu departe era și mormântul lui Virgil Mazilescu și mormintele multor oameni de cultură. Acolo este un adevărat muzeu în aer liber. Totodată am citit amintirile, rememorările importante, aproape fantastice ale surorii sale, care a scris despre el. Daniel Turcea a murit tânăr și nu a scris mult. Un volum al său numit Etropia se află într-o cvasi opoziție simțită de el cu ”Epifania”. El a scris- ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”. Mi se pare foarte frumos și emoționant”, a declarat Simona-Grazia Dima.

Mariana Filimon care le-a evocat pe Constanța Buzea și Florența Albu. ” Îmi dau seama că în literatura ultimilor 30 de ani s-au legat foarte multe prietenii literare. Prietenia dintre Mariana Filimon și Constanța Buzea este una cu totul și cu totul specială pentru că ea a fost una proteică pentru amândouă.”, a spus Dan Mircea Cipariu. ”Aparent Constanța Buzea și Florența Albu erau incompatibile, dar am reușit să le împrietensc pe amândouă. Erau două firi aspre, foarte exigente, dar care au devenit foarte bune prietene. Amândouă promovau poeți, tineri sau mai puțin tineri.”, a declarat Mariana Filimon, care a citit poemul ”Zidul” de Florența Albu, ”Nu crede sau crede puțin” de Constanța Buzea și poemul său intitulat”Mărțișor”.

Ioana Greceanu l-a evocat pe Cezar Ivănescu. ”Am ales să fac pereche cu poetul Cezar Invănescu pentru că în primăvara aceasta, pe 24 aprilie, se împlinesc 7 ani de la trecerea lui în neființă”.

Dan Iancu l-a avocat pe Gheorghe Ene. ” Despre Gheogrhe Ene pot să vă spun un singur lucru:  cei care nu l-au cunoscut au avut ghinion”, a declarat Dan Iancu, care a citit ” Şi mai trăiesc”, un poem inclus în cartea în lucru – ”Poemele orașului târziu”.

Riri Sylvia Manor l-a evocat pe Nicolae Labiș și a citit ”Moartea căprioarei”. Doamna Margareta Labiș, sora lui Nicolae Labiș, prezentă la eveniment, a recitat ”Miorița” de Nicolae Labiş, poezie inspirată de Mihail Sadoveanu.  ”Pentru Nicolae Labiș ne îndoliem de două ori, o dată pentru că este născut în același an cu mine și ar fi putut fi aici alături de noi și a doua oară pentru poeziile pe care le-ar fi putut scrie în acești ani de atunci de când a fost ucis.”, a spus doamna Riri Sylvia Manor.

Anca Mizumschi l-a evocat pe Vasile Petre Fati. ”Am ales un poet pe care nu-l cunosc, pe care nu l-am văzut niciodată și singurul lucru pe care îl avem în comun este că ne-am născut amândoi în Constanța. Absența acestui poet mi se pare un simbol pentru ceea ce ce întâmplă în literatura română. A luat de două ori premii de la Uniunea Scriitorilor, o dată pentru poezie și o dată pentru proză, și nu există în nicio carte de critică literară română. A fost foarte greu să reconstitui prezența lui. Tot ceea ce pot să vă spun este din mărturiile lui Marian Drăghici și dintr-un articol al lui Ioan Groșan care a scris din amintirile lui. E tot ceea ce eu am reușit să găsesc despre acest mare poet român.”, a spus Anca Mizumski. Aceasta a citit din Vasile Petre Fati poemul ” În ziua în care am văzut marea”, din volumul ” O nuntă”, 1984, și din volumul ” Copilul tuns zero”. .

Niculina Oprea l-a evocat pe Marin Sorescu. ” Pentru mine Marin Sorescu înseamnă foarte mult pentru că l-am cunoscut în anul întâi de liceu când mergeam la ședințele Cenaclului Revistei Ramuri de la craiova. Atunci era redactor-șef al revistei. Statura lui micuță și mustața stufoasă mi-au rămas în memorie și sinceră să fiu îmi este dor uneori de Marin Sorescu.”, a spus Niculina Oprea.

Liviu Ioan Stoiciu l-a evocat pe Mircea Ciobanu, cel care i-a fost editor la trei dintre cărţile poetului care avea să primească, în 2013, Premiul Cartea de poezie a anului 2012 pentru “Substanţe interzise”, Editura Tracus Arte . Liviu Ioan Stoiciu a citit  poemul ”Ce a ajuns” de Mircea Ciobanu.

Grigore Șoitu a citit ”Drive test” și ”Somnul” de George Vasilievici, iar din poemele proprii – ” Am ciocănit indecis” și ”Poem cu Vanghelie”.

Lucian Vasilescu a evocat-o pe Magda Isanos. ” Am hotărât să o aduc astăzi alături de noi pe o poetă pe care o iubesc foarte mult, mai puțin frecventată astăzi, ca mai toți cei duși, Magda Isanos, săvârșită în anul 1944, născută fiind în 1916, părăsind această lume la numai 28 de ani. De posteritatea Magdei Isanos, din fericire, se îngrijește, cu foarte mare atenție, fiica sa Elisabeta Isanos, o foarte frumoasă poetă și domnia sa, autoare și de romane și eseuri, atât de modestă, însă, încât este aproape invizibilă în peisajul literar românesc.” , a spus Lucian Vasile. Acesta a citit ” La iarbă verde” de Magda Isanos și ”Un test” din volumul său ” Țara mea, viața mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală”, Editura Rentrop -Straton.

Simona IONIŢĂ

Adunarea Generală APLER, 21 martie 2015

apler+procesatComitetul de Coordonare al APLER convoacă Adunarea Generală  APLER sâmbătă, 21 martie 2015, ora 14.00, în str. Pitar Moși nr. 12, Sector 1 Bucureşti. Conform Statutului,” Adunarea generală este statutar constituită atunci cînd există participarea directă, prin împuterniciri sau prin corespondenţă, a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor Asociaţiei. În caz că nu se întruneşte majoritatea simplă, se reconvoacă, în termen legal, a doua zi, la aceeași oră si adresă, o nouă sesiune, care este valabilă, indiferent de numărul participanţilor”.

Ordinea de zi:

  • Prezentarea si aprobarea ordinei de zi;
  • Aprobarea raportului de activitate al Preşedintelui APLER pentru anul 2014, prezentarea şi aprobarea obiectivelor privind activitatea APLER pentru anul 2015;
  • Aprobarea situaţiilor financiare pentru anul 2014, a repartițiilor și a destinației sumelor încasate;
  • Aprobarea raportului comisiei de cenzori pentru anul 2014;
  • Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimativ pentru anul 2015;
  • Aprobarea taxei de înscriere şi a cotizaţiei de membru APLER aplicabil până la următoarea Adunare Generală Ordinară;
  • Diverse.

Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea, în ultima secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 15 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti(str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a opta secvenţă şi ultima din acest an a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice  trei importanţi poeţi români contemporani: Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a opta secvenţă, vor citi doi lideri ai generației nouăzeciste, Anca Mizumschi și Horia Gârbea, precum şi o poetă ce a debutat în 1999, Ioana Greceanu, şi care l-a avut profesor de  limba română pe Virgil Mazilescu, în anii de şcoală generală petrecuţi în comuna Greaca, judeţul Ilfov. La această ultimă întâlnire din 2014 va fi prezent Florin Iaru, cu o evocare Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu. Ducem, astfel, la bun sfârşit un proiect în care au citit 23 de poeţi, din generaţii şi geografii literare diferite. Sperăm să reluăm, în 2015, aceste Seri, în care poezia şi jazz-ul rezonează spre desfătarea unui public tot mai numeros.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. La a şaptea ediţie (8 decembrie 2015), au citit Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ioana Greceanu a debutat cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul“ (1997), iar editorial cu „Poeme în pierdere“, 1999. Acestora le-au urmat volumele „Singurătatea poartă o pelerină roşie“ (2003) şi  „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua“ (2007). În 2012 îi apare antologia bilingvă româno-albaneză în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri, intitulată „Recviem pentru omul din cub“. În 2012, publică “Fragment dintr-un viu”, Editura Tracus Arte, 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschis-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată  “Ponticele”,  cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, DilemaVeche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.

Revistele şi publicaţiile uniunilor de creaţie vor primi prin Lege, anual, suma minimă de 4500 mii lei

Parlamentarii PNL Traian Dobrinescu, Varujan Vosganian şi Gigel Sorinel Ştirbu au depus, în martie 2014, un proiect de Lege pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România. Acestei iniţiative parlamentare i s-au alăturat 82 de deputaţi şi senatori din toate partidele parlamentare. Prima cameră sesizată, Senatul, a aprobat proiectul pe 2 septembrie 2014 (rezultat vot: pentru -109, contra-2, abţineri-2). Camera Deputaţilor, cameră decizională, a votat  proiectul de lege în plen, pe 3 decembrie 2014, cu unanimitate (279 pentru, 0 contra, 0 abțineri). Legea votată va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, după ce va fi promulgată de către Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial. Conform prevederilor legii, “Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual. Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii”. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă textul Legii trimis pentru promulgare.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. – (1) Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.
(2) Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii.
Art. 2. – (1) Din suma alocată de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), uniunile de creatori din România, membre ale ANUC, fiecare pentru domeniul său, vor stabili lista revistelor care urmează a fi finanţate, precum şi sumele necesare.
(2) Dacă sumele solicitate de către uniunile de creatori, membre ale ANUC, cumulate, depăşesc suma alocată acestora, potrivit  prevederilor prezentei legi, ministrul culturii, cu consultarea uniunilor de creatori, aprobă prin ordin distribuirea sumelor pentru revistele propuse potrivit alin (1), cu încadrarea în plafonul alocat. Ordinul ministrului culturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. – (1) Pentru revistele şi publicaţiile culturale ale uniunilor de creatori, finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori beneficiare. Uniunile de creatori beneficiare încheie la rândul lor contractele aferente cu beneficiarii finali: revistele şi publicaţiile culturale.
(2) Pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2), finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi beneficiari.
Art. 4. – (1) Suma prevăzută la art. 1 poate fi utilizată de către uniunile de creatori din România, precum şi de beneficiari, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli aferente susţinerii editării revistelor şi publicaţiilor culturale: cheltuieli de personal, cheltuieli administrative, drepturi de autor, costuri materiale şi servicii, cheltuieli pentru tipărire şi difuzare, precum şi premii decernate de reviste.
(2) Decontarea cheltuielilor realizate pentru finanţarea revistelor uniunilor de creatori se face de către Ministerul Culturii pe baza documentelor justificative întocmite potrivit legislaţiei în vigoare şi a
contractelor.
(3) Decontarea cheltuielilor realizate pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2) se face pe baza documentelor justificative întocmite de revistele şi publicaţiile beneficiare, prezentate Ministerului Culturii.
Art. 5. – Prezenta lege intră în vigoare la data de1 ianuarie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE
SENATULUI
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 8 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şaptea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice patru dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şaptea secvenţă, vor citi doi lideri ai generației optzeci, Bogdan Ghiu și Doru Mareș, un nouăzecist de forță și construcție, Augustin Ioan, și unul dintre colegii mei de generație MARFĂ, Bogdan O. Popescu, un poet care a publicatCartea Dragostei, în martie 2014, cel mai frumos volum de versuri pe care Mircea Cărtărescu l-a citit în ultimul deceniu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. Ultima ediție din acest an este programată pe 15 decembrie 2014, când vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, arta, urbanologie) si traducător (French Theory şi literatură franceză). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) şi din literatura franceză (Sade, Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate: Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009), Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei (Cartea Românească, 2008), Dadasein (Editura Tracus Arte, 2011) şi Contracriza (Editura Cartea Românească, 2011). Este coautor al proiectului Performing History, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011). Este redactor la revista Idea artă+societate, colaborator permanent al revistei Arhitext design şi titular de rubrică la LiterNet („Evul Media”), Luceafărul de dimineaţă („Politica lui Bartleby”) şi Radio Romania Cultural („Unde ne oprim în Bucureşti”).

Augustin Ioan s-a născut la 5 martie 1965. în localitatea Dorobanţu, judeţul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat următoarele cărţi de poezie: Gestica (Colecţia “Cartea cea mai mică”, 1987);  Partidul Poeţilor, Galaţi: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul şi Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marmaţiei), 1995; Armata Poporului, Cartea Românească/Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, colecţia “Poeţii oraşului Bucureşti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petroşani: Matinal, 2000 (poziţiile 7-9 în topul naţional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constanţa: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucureşti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Peştilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda şi SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu şi Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

Doru Mareș s-a născut la 24 noiembrie 1957, Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scène Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură.

Activitate editorială originală:

– Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998, câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România ianuarie 1999, Botoşani;

– Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie, Editura Arcuş 2001

– Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János

– Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008

– Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010

Activitate publicistică: Peste 1.400 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie, traduceri în: Artistas Unidos (Lisabona, Portugalia), Amfiteatru, Art Panorama, Baricada, Contemporanul. Ideea Europeană, Contrapunct, Cotidianul, Curentul, 24 Fun, Euromuseum, Familia, Infinitezimal, Împreună BTK, Manuscriptum, Observator Cultural, Revue Roumaine, Revue Roumaine d’Etudes Litteraires, România Liberă, România Literară, Scena, Sud, Teatrul Azi, Timpul, Tomis, Viaţa Studenţească, Yorick, Ziarul de Duminică etc.

Activitate editorială ca traducător: peste 50 de titluri (beletristică, piese de teatru etc), atât din literatura clasică, cât, mai ales, din literatura contemporană franceză.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Poeme de Ion Mureşan şi Traian T. Coşovei, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 24 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şasea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Va susţine un recital public unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Ion Mureşan. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şasea secvenţă, după recitalul lui Ion Mureşan, voi citi mai multe poeme scrise de regretatul nostru prieten şi confrate Traian T. Coşovei”, a declarat Dan Mircea Cipariu Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au cititSimona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu. Următoarele două ediţii vor avea loc pe 8 decembrie 2014 (vor citi  Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu) şi 15 decembrie 2014 (vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea). Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.