Gabriela Adameşteanu, Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis, Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Pavel Șușară, Augustin Ioan, Mircea Tiberian și Nadia Trohin, invitaţii speciali ai Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, ediţia a IV-a, 2016

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS aduce, pentru a patra oară consecutiv, voci importante ale culturii române şi dunărene în faţa publicului tulcean şi  dobrogean. Timp de 5 zile, între 15-19 iunie 2016, în spațiul expozițional special amenajat în Piaţa Civică din centrul Minicipiului Tulcea vor fi prezentate câteva dintre cele mai importante titluri editorial apărute în România, în ultimul an. La Teatrul „Jean Bart” şi în spaţiul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorială, literatură, până la artele spectacolului şi arte vizuale. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni, astfel, în Tulcea pentru a susţine conferinţe, pentru a prezenta show-uri de poezie şi muzică, pentru lansări de carte şi recitaluri unicat. Programul festivalului prezintă o ofertă de calitate pentru toate genurile artistice şi se constituie ca o punte culturală între oraşele dunărene, un ferment pentru viitoare proiecte culturale şi artistice pentru regiunea dunăreană. Invitaţii speciali ai festivalului sunt Gabriela Adameşteanu, Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis, Mircea Tiberian și Nadia Trohin. Vor susţine lecturi publice poeţii Ioan Es.Pop, Florin Iaru,  Eugen Suciu, Teodor Dună și Cosmin Perța. Conferințele Danubius vor fi prezentate de Pavel Șușară, Victor Ivanovici și Augustin Ioan. Dinu Flămând va lansa ”Opera Poetică” a lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas, iar Cristian Teodorescu va lansa cea mai recentă carte a sa, ”Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui”, Editura Cartea Românească, precum și prima revistă de povestiri din România – ”Iocan”.Iniţiatorii festivalului sunt Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea, Ioan Cristescu, preşedintele APLER. și Dan Mircea Cipariu, preşedintele Euro CulturArt. Directorul festivalului este scriitoarea Suzan Mehmet. Organizatori: Consiliul Județean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea, APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România).  Parteneri: ICEM Tulcea, Art Cafe „La scena”, Centrul Cultural „Jean Bart”, Hotel Delta, Hotel Esplanada. Parteneri media: Radio România Cultural, AgenţiadeCarte.ro, Ziarul Obiectiv, Ziarul Delta, Accent TV, Radio Delta.

Program Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

ediția a IV-a, 15 – 19 iunie 2016

Miercuri, 15 iunie 2016

16.00 – Deschiderea oficială a Târgului

Prezentarea Festivalului – conferință de presă – Casa Avramide

17.00-18.00– Conferințele Danubius – Invitat Pavel Șușară – Anul Brâncuși – Muzeul de Artă

Prezintă Ioan Cristescu

”Nicio altă personalitate a culturii române nu pare să fi stârnit fascinaţia şi pasiunea pe care le-a prilejuit, într-un timp relativ scurt, Constantin Brâncuşi. Nici măcar existenţa umană şi culturală eminesciană, de departe cea mai semnificativă în spaţiul interesului public românesc pe un interval care depăşeşte limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confundă, până la absorbţie, cu amplitudinea mitologică şi cu freamătul metafizic al unei opere cvasilegendare, nu s-a bucurat de o atât de irepresibilă şi de pătimaşă chemare spre cunoaştere.

Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic şi simbolic exclusiv apusean, până pe la mijlocul secolului XIX spaţiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exerciţiu curent şi ca practică însuşită.

Fără a se plasa în descendenţa directă a unui model anume, dar şi fără a reanima, prin citat cultural, vreo formă muzeificată, Brâncuşi sugerează, într-o perspectivă eliberată atât de pragmatismul reprezentării cât şi de bovarismul construcţiei imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spaţiu paradiziac, al inocenţei primordiale.” (Pavel Șușară)

18.00 –  Concert  Quartetul Chromatic – Piaţa Civică

19.00 – 20.00 – Teatrul Jean Bart – Horațiu Mălăele – ”Sunt un orb”

Farseur din vocație, cu șarm, inteligență și umor, Horațiu Mălăele va face o nouă demonstrație de virtuozitate într-o ediție specială a spectacolului „Sunt un orb”, varianta cu multe “lovituri de teatru”, așa cum trebuie să fie un bun show de improvizație.

Probabil cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 de ani – așa cum îl descrie Ion Caramitru, Horațiu Mălăele este într-o perpetuă căutare și de aceea niciuna dintre aparițiile sale pe scenă nu este similară cu precedenta. Pentru această variantă a spectacolului “Sunt un Orb”, maestrul trasului pe sfoară, al ironiei și al hazului ascuțit își ia ca aliat fie umorul irezistibil al insinuantului Brumaru, fie înțelesurile subtile ale lui Marin Sorescu sau vibrațiile delicate ale boemului Nichita. Acestea sunt doar câteva dintre promisiunile unui spectacol de gală, în cursul căruia poeți atât de diferiți ca stil sau gândire, vor fi deslușiți, cu naturalețe și în cheie proprie, de geniul comic Horațiu Mălăele.

Spectacolul „Sunt un orb“ nu este singurul din palmaresul actorului Horațiu Mălăele, cu zeci sau chiar sute de reprezentații jucate cu casa închisă ani la rând. După mai bine de zece ani de la prima punere în scenă a recitalului intitulat sugestiv – ”Sunt un orb”, actorul revine, la cererea publicului, pe scena Teatrului Elisabeta din centrul capitalei, sub auspiciile avertismentului cu care deja ne-a obișnuit, „pericol de râs în hohote“.

Convins că râsul va mântui lumea, artistul își provoacă spectatorii cu umor și sinceritate într-un recital de neegalat.

„Spectacolul Sunt un orb cuprinde câteva poezii de mare calitate, dar și proză scurtă. Sunt mai multe elemente care formează acest spectacol, în care este vorba despre mine, dar este vorba și despre dumneavoastră“, spune Horațiu Mălăele. Nu lipsesc, evident, nici momentele de improvizație, pline de umor, cele care fac, de obicei, deliciul reprezentațiilor sale.

20.30 – Concert Nicu Alifantis – Casa Avramide

Lansare Nicu Alifantis – volumul FaceCarte și CD-ul Madame Mon Amour

Joi. 16 iunie 2016

12.00-14.00 – Atelier de scriere creativă – coordonat de Florin Iaru – Casa Avramide

14.00 – vernisaj expoziţie  Centenar DADA – Hotel Delta

16.00-19.00 – lansări de carte şi concert Chromatic – Piaţa Civică

16.00 – Conferințele Danubius – Invitat Victor Ivanovici – ”Grecia – Tulcea de ieri” (Casa Avramide)

Victor Ivanovici s-a născut la 24 august 1947, în Tulcea. Studii generale la Liceul Grec din Bucureşti (1962-66) şi universitare la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale a Universităţii din Bucureşti (1966-71).Specializare postuniversitară la Universitatea din Málaga (Spania): «Curso Superior de Filología Española», sub direcţia profesorului Manuel Alvar, membru al Academiei Regale Spaniole (1987). Doctorat la Universitatea din Cluj (România), cu o teză despre opera lui Gabriel García Márquez (1993). Între 1971-84 a predat literatura spaniolă şi hispanică la Universitatea din Bucureşti. Din 1985 locuieşte şi lucrează în Grecia. Din 1993 membru al Corpului Didactic Auxiliar al Universităţii din Atena. A predat în cadrul Programului de Masterat în Traducere şi Teoria Traducerii, al Facultăţii de Litere şi Filosofie al Universităţii din Atena. În septembrie 2003 a ocupat prin concurs postul de Literatură Hispanică la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Salonic, unde s-a incorporat începând cu anul academic 2004-2005. Actualmente are gradul de profesor asociat.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Greci, al Societăţii Elene de Literatură Generală şi Comparată, membru fondator (şi Vicepreşedinte) al Societăţii Hispaniştilor Greci, membru al Asociaţiei Internaţionale a Hispaniştilor şi al Societăţii Cervantine.
Decorat de Statul spaniol cu Ordinul Meritului Civil, gradul „Encomienda”..
Cărţi publicate (critică literară): Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în greacă), Atena, ed. Hexantas, 1979; Formă şi deschidere (în română), Bucureşti, ed.Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981); Suprarealism şi «suprarealisme». Grecia, România, ţările hispanice (în română şi greacă: Timişoara, ed. Hestia, 1997 şi Atena, ed. Polytypo, 1997); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (în spaniolă), Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Literatura hispanoamericană (în greacă), Atena, ed. Dione, 1999; Repere în zigzag (în română), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000; Traductologice. 1. Teorie şi Critică 2. Metodologia Traducerii (în greacă), Atena, ed. Dione, 2004, Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo, Madrid, ed. Sial 2008 (Premiul Internaíonal Sial pentru eseu).
Articole şi studii de hispanistică, românistică, neoelenistică, literatură comparată şi teoria traducerii publicate în România, Grecia, Franţa, Spania şi diverse ţări hispanice.
Îşi scrie eseurile în română, greacă. spaniolă şi franceză.
Traduce din: greacă, română, spaniolă, franceză, portugheză, catalană şi italiană; şi spre română, greacă şi spaniolă.
A tradus din: Odysseas Elytis (în română şi spaniolă); Octavio Paz (în română şi greacă); Paul Celan – poemele româneşti (în greacă şi spaniolă); Gellu Naum (în greacă şi spaniolă) şi Nichita Stănescu (în greacă).

17.00-18.00 – Vernisaj expoziție păpuși Elena Orbocea – Casa Avramide

18.00-19.00 – lansare de carte Dinu Flămând – Opera Poetică a lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas

-lansare de carte Cristian Teodorescu -”Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui”, Editura Cartea Românească, precum și lansarea primei reviste de povestiri din România – ”Iocan”

Moderator: Ioan Cristescu – Casa Avramide

19.00 – Concert de muzică clasică – Cvartetul Cromatic – Casa Avramide

20.00 – Spectacol de muzică şi poezie “Amor Cortese” – ritmuri și rime trubadurice cu: Mirela Popescu și Cătălin Mirea. Versuri: Adrian Pârvu. – Casa Avramide

Vineri, 17 iunie 2016

13.00 – Vernisaj expoziţie  – ”Marin Sorescu 80”- Prezintă Ioan Cristescu (Casa Avramide).

14.00 – Dezbatere publică – ”Rolul lecturii în formarea individului ca persoană și membru al comunității”. Participă: Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Dinu Flămând, Victor Ivanovici, Constantin Hogea, profesori din Tulcea; Moderator Ioan Cristescu  (Casa Avramide)

17.00 – Conferințele Danubius – Conferință susținută de Augustin Ioan.

Augustin Ioan s-a născut la 5 martie 1965. în localitatea Dorobanţu, judeţul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat următoarele cărţi de poezie: Gestica (Colecţia “Cartea cea mai mică”, 1987);  Partidul Poeţilor, Galaţi: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul şi Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marmaţiei), 1995; Armata Poporului, Cartea Românească/Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, colecţia “Poeţii oraşului Bucureşti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petroşani: Matinal, 2000 (poziţiile 7-9 în topul naţional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constanţa: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucureşti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Peştilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda şi SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu şi Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

18.30 –  Lecturi de poezie – Ioan Es.Pop, Florin Iaru,  Eugen Suciu, Teodor Dună, Cosmin Perța, Vasile Mihalache. Prezintă Dan Mircea Cipariu.

20.00 Concert de jazz – Mircea Tiberian și Nadia Trohin

Sâmbătă, 18 iunie 2016

ora 13.00– Întânire cu cititorii : Gabriela Adameșteanu – Casa Avramide

Romanul ”Întîlnirea”, de Gabriela Adameşteanu, a apărut, recent, la Dalkey Archive Press (Statele Unite ale Americii), în traducerea lui Alistair Ian Blyth, cu titlul ”The Encounter”. A mai fost tradus în: bulgară (Panorama, 2005); maghiară (Palamart, 2007); italiană (Nottetempo, 2011). Aflat la a patra ediţie, ”Întîlnirea” (Polirom, 2003, 2007, 2008, 2013) a primit Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu şi a fost adaptat radiofonic în 2007.

Romanul ”Drumul egal al fiecărei zile”, de Gabriela Adameşteanu, a apărut, recent, la Xorki Ediciones (Spania), în traducerea lui Joaquín Garrigós Bueno, cu titlul ”El mismo camino de todos los días”.

Drumul egal al fiecărei zile a mai fost tradus în: franceză, la Gallimard (2009), în traducerea lui Marily Le Nir, cu titlul „Vienne le jour„ (ediție nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru literatură europeană); italiană, la Editura Cavallo di Ferro (2012), cu titlul „Verra il giorno” , în traducerea Celestinei Fanella; germană, la Editura Schöffling (2013), „Der gleiche Weg an jedem Tag”, traducere de Georg Aescht; bulgară, la Editura Balkani (2005), „Vse sașciat pat den sleden”, traducere de Roumiana Stantcheva.

Drumul egal al fiecărei zile (Cartea Românească, 1975; Editura Litera, 1992; Editura Institutului Cultural Român, 2005; Polirom, 2008, 2015) a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române (1976).

Romanul ”Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameşteanu, a apărut, anul acesta, în Suedia, la prestigiosul grup editorial Bonnier, Editura Wahlström & Widstrand, traducere de Åsa Apelkvist, Arina Stoenescu și Nils Sundberg, cu titlul ”Förlorad Morgon”.

Dimineaţă pierdută (cinci ediţii la Polirom) a apărut la editura Cartea Românească în 1984 şi a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost dramatizat şi pus în scenă de regizoarea Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Marcel Iureş ş.a.

Cartea a mai fost tradusă şi publicată în Franța (Gallimard, 2005, trad. Alain Paruit; ediție folio, 2013), SUA (Northwestern University Press, 2011, trad. Patrick Camiller), Spania (Random House Mondadori, 2009, trad. Susana Vásquez Alvear), Italia (Atmosphere libri, 2012, trad. Roberto Merlo şi Cristiana Francone), Portugalia (Dom Quixote, 2012, trad.Corneliu Popa), Turcia (Yapi Kredi Kultur Sanat, 2011, trad. Leila Unal), Ungaria (Europa, 2010, trad. Koszta Gabriella), Polonia (Wydawnictwo W.A.B., 2012, trad. Tomasz Klimkowski), Bulgaria (Balkani, 2007, trad. Rumiana Stanceva şi Vasilka Aleksova), Israel (Nimrod Books, 2007, trad. Yotam Reuveny), Estonia (Eesti Ramaat, 1992, trad. Natalia Alver şi Riina Jesmin). Nominalizat la Premiul Uniunii Latine în 2006.

Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement)

Gabriela Adameşteanu este unul dintre cei mai importanţi prozatori postbelici. A mai publicat la Editura Polirom: Întîlnirea (2003, 2007, în colecția Fiction Ltd. ), Drumul egal al fiecărei zile (2008, în colecția Fiction Ltd.), Provizorat (2010, ediția a II-a revăzută, 2011, ambele în colecția Fiction Ltd; ediția a III-a, 2013, în colecția Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”: Opere I. Dimineaţa pierdută, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Dimineață pierdută (2012, ediție definitivă), Vară-primăvară (2012), Întîlnirea (2013, ediția a V-a, definitivă), Anii romantici (2014), Drumul egal al fiecărei zile (2015, ediția a VI-a, definitivă).

*Standurile de la Târgul de carte vor rămâne în Piaţa Civică şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

34 de poeţi, invitaţi la ediţia a VIII-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, de Noaptea Europeană a Muzeelor

Sâmbătă, 21 mai 2016, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), va avea loc ediţia a VIII-a a programului de educaţie culturală “Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor . Sunt invitaţi 34 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, fiecare cu câte cu o lectură publică de 5 minute:Ion Mureșan, Ştefan Baghiu, Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G. Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Robert Şerban, Ioan Matiuţ, Ana Donţu, Bogdan O. Popescu, Sorin Gherguţ, Cosmin Perţa, Teodor Dună, Sorin Despot, Ioana Crăciunescu, Magda  Cârneci, Grigore Șoitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu Neacşu, Răzvan Ţupa, Adrian Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea şi Călin Mihăilescu. Nume de referinţă ale jazz-ului românesc onorează şi această ediţie a Maratonului: Maria Răducanu (voce), Nadia Trohin (voce) şi Mircea Tiberian (pian). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capitală, va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări – „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”, plus Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului și vă prezintă programul festivalului.

DESFĂŞURĂTOR MARATON

Ora 20.00-20.10 – Deschidere DMC & Mircea Tiberian

Ora 20.10-20.15 – lectură Ion Mureşan

Ora 20.15 -20.20 – lectură Ioan Crăciunescu

Ora 20.20-20.25 – lectură Călin Mihăilescu

Ora 20.25-20.30 – lectură Simona Popescu

Ora 20.30 – 20.35 – lectură Florin Iaru

Ora 20.35 – 20.40 – lectură Magda Cârneci

Ora 20.40 -20.45 – lectură Octavian Soviany

Ora 20.45-20.50 – lectură Riri Sylvia Manor

Ora 20.50 – 21.10 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 21.10-21.15 – lectură Nicolae Coande

Ora 21.15-21.20 – lectură Ionelia Cristea

Ora 21.20-21.25 – lectură Romulus Bucur

Ora 21.25-21.30 – lectură Bogdan O. Popescu

Ora 21.30-21.35 – lectură Ionel Ciupureanu

Ora 21.35-21.40 – lectură Iulia Pană

Ora 21.40-21.45 – lectură Robert Şerban

Ora 21.45-21.50 – lectură Răzvan Ţupa

Ora 21.50 – 22.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 22.00-22.05 – lectură Adrian Suciu

Ora 22.05-22.10 – lectură Sorin Gherguţ

Ora 22.10-22.15 – lectură Teodor Dună

Ora 22.15-22.20 – lectură Ştefan Manasia

Ora 22.20-22.25 – lectură Andrei Doboş

Ora 22.25-22.30 – lectură Ştefan Baghiu

Ora 22.30 -22.35 – lectură Nicoleta Popa

Ora 22.35 -22.40 – lectură Ioan Matiuţ

Ora 22.40 – 22.45 – lectură Robert G. Elekes

Ora 22.45- 22.50 – lectură Ana Donţu

Ora 22.50-22.55 – lectură Dan Coman

Ora 22.55-23.05 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria Răducanu

Ora 23.05-23.10 – lectură Cosmin Perţa

Ora 23.10-23.15 – lectură Tiberiu Neacşu

Ora 23.15-23.20 – lectură Grigore Şoitu

Ora 23.20-23.25 – lectură Amelia Stănescu

Ora 23.25-23.30 – lectură Florin Dan Prodan

Ora 23.30-23.35 – lectură Mugur Grosu

Ora 23.35-23.40 – lectură Sorin Despot

Ora 23.40-23.45 – lectură Dan Mircea Cipariu

Ora 23.45-00.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria Răducanu

Ștefan Baghiu (n. 1992) - poet și critic literar. A scris cronică literară săptămânal pentru Revista Cultura. A debutat editorial cu volumul Spre Sud, la Lăceni (Cartea Românească, 2013). A primit pentru volumul de debut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucureşti, 2014), Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima (Botoșani, 2014), Premiul Tânărul Poet al Anului (București, 2014), premul revisteiObservator Cultural (Bucureşti, 2014). Este moderator al clubului de lectură Nepotu’ lui Thoreau, Cluj-Napoca.

Romulus Bucur s-a născut la11 mai 1956, în Arad; Redactor şef-adjunct al revistei de cultură «Arca» din Arad (cronica de poezie din 1990); predă literatură comparată şi studii culturale la Universitatea «Transilvania» din Braşov. Volume de poezie: Cinci(împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina), 1982;Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatură, viaţă, 1989;Dragoste & Bravură, 1995;Poetry at Annaghmakerrig(împreună cu Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty / Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998; Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998; Cărticică pentru pisică, 2003; Poemealese 1975 – 2005, 2008; O seamă de personaje secundare, 2009; Arta războiului, 2015. Prezent într-o serie de antologii, în ţară şi străinătate; diverse articole academice & volume de critică literară.

Magda Cârneci este scriitor și critic de artă. Membră a celebrei generații literare ‘80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc. Din 1990, ea s-a implicat în viața politică și culturală post-comunistă. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. Actualmente ea este președinta PEN Clubului românesc. Magda Cârneci practică o poezie narativă și vizionară, care-și propune să exploreze și să provoace în cititor stări de conștiință mai ample, pe măsura unor simțuri lărgite și a unei inteligențe umane în curs de evoluție și de dezmărginire.

Dan Mircea Ciparius-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ionel Ciupureanu (n. 1957, Coşoveni, Dolj) a publicat cinci volume de poezie: „Pacea poetului” (1994, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), „Amos” (1996), „Fălci” (1999, Premiul USR filiala Craiova), „Krampack” (2002, Premiul USR filiala Craiova) şi „Adormisem şi mă gândeam” (2005). În anii ’90 a scris versuri pentru formaţia punk Terror Art. Trăieşte la Craiova.

Ionelia Cristea s-a născut pe 19 mai 1983 la Bucureşti. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din capitală, iar în prezent este medic neurolog în Bucureşti. În 2015, publică volumul de poezie “Noaptea de gardă” ca urmare a câştigării Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească.  În 201,6 primeşe pentru “Noaptea de gardă”, Premiul National de Poezie Mihai  Eminescu, Opus Primus şi Premiul revistei Observator Cultural – secţiunea debut.

Nicolae Coande s-a născut la Osica de Sus, în Olt, pe 23 septembrie 1962. Locuieşte în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poeţi şi artişti – pentru ca gustul literaturii şi aroma prieteniei să nu piară în oraş. A debutat editorial cu placheta de poeme „În margine” (Ed. Ramuri, 1995). A publicat şapte volume de versuri şi două antologii lirice. Cea mai recentă carte de poezie, „Nu m-au lăsat să conduc lumea”, a apărut la finele anului 2015 la „Casa de Editură Max Blecher”. A scris şi câteva cărţi de publicistică şi eseuri. Ultima, „Intelectualii români şi Curtea regelui”, a apărut în anul 2011 la Ed. „TracusArte”. Se bucură că a scris cândva aceste versuri, inedite încă: „Proştii care plini de râvnă îi cer lui Dumnezeu să le năruie duşmanii/ Sunt uneori ascultaţi/ Aşa, resimt mai clar aroma minunatei sale gândiri şi felul în care El/ Ne eliberează de prejudecata că are favoriţi.”

Dan Comans-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil, Editura Cartea Românească, 2010, şi Parohia, Editura Cartea Românească, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Sorin Despot – poet, 30 ani. Autor al volumului apasă, Ed. Cartea Românească, căruia i-a fost acordat premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în literatură – 2010. Citește mult și multe, traduce poezie, scrie cu foc și ține cursuri de scriere creativă. Este coordonatorul taberei tinerilor scriitori de la Săvîrșin.

Andrei Doboșs-a născut în 1984. Este absolvent al Facultăţii de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent urmează studii doctorale la aceeași universitate. A debutat editorial cu mănăştur story, Editura Vinea, 2007 (Premiul „Iustin Panta”, 2008, nominalizare la Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, 2008). În 2011 a publicat volumul de versuri Inevitabil (Editura Casa de Pariuri Literare), iar în 2015, Valea rea (Editura Cartea Românească).

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion” etc.) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț și a luat premiul ”Tânărul poet al anului 2015” la Gala Tinerilor Scriitori organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară. A câştigatPremiul Cartea de Poezie a anului 2015 pentru “obiecte umane”, Editura Cartea Românească, 2014.

Robert G. Elekes s-a născut ȋntr-o familie multietnică pe 28 ianuarie 1985, în Braşov. A terminat Colegiul Național “Aprily Lajos” din Braşov ȋn 2004 şi apoi a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov în 2008. În 2012 a primit titlul de doctor de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu pentru o lucrare despre literatura de expresie germană din România în perioada comunismului. Debutul absolut are loc ȋn 2012 ȋn Revista “Corpul T” cu poezia “Speologia Sinelui”. În prezent predă literatură şi traduceri la Universitatea Transilvania din Braşov şi la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş. Volumul “aici îmi iau dinții-n spinare și adio”, apărut la editura Tracus Arte în 2015, repezintă debutul lui în volum. După publicarea primului său volum a primit Premiul Național de Poezie Iustin Panța pentru debut, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu, Opus Primum și a fost nominalizat în cadrul Galei Tinerlor Scriitori pentru premiul Tânărul Poet al Anului.

Sorin Gherguţ este poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al antologiilor Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu. Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

Mugur Grosu –  Scriitor şi artist născut în Constanța. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie. A publicat 6 cărți – Haltera cu zurgălăi(poezie, Ed. Pontica, 2001), Măcelărie(publicistică, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / ediția a II-a în 2009), Grossomodo(poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proză / Ed. Herg Benet, 2013) – și e prezent în 18 volume colective, dintre care două internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia) și The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică (OrtolanUpanishadows)

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Ștefan Manasia (n. 18 mai 1977), poet și jurnalist. Fondator al Clubului de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau” și redactor al revistei Tribuna din Cluj. A publicat:Amazon și alte poeme (2003), Cartea micilor invazii(2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013) și Cerul senin (2015). Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural(2016).

Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie, dar visul ei în anii tinereţii era cu totul diferit. Scria poezii de la vârsta de nouă ani şi în anii de şcoală se simţea atrasă numai de domeniul literaturii, filosofiei, teatrului şi regiei cinematografice. La vârsta de 18 ani a renunţat la visele tinereţii şi şi a schimbat orientarea căci şi-a dat seama că în perioada aceia la toate facultăţile de ştiinţe umanistice din România se propagă numai ideologie marxist-leninistă şi literatură produsă ca în fabrica de mercenari ai condeiului. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti şi, în 1960, înainte de a pleca în Israel, a scris  o poezie de rămas bun poeziei:

“…Şi azi izvorul poeziei
Ce’n drum o vreme m’a  însoţit
E în urmă-mi ca un vis ucis
Departe, ce departe….
Dar cum din munţi vin ciutele la apă
La fel veneam şi eu de însetată
Cu paşii repezi şi uşori
Şi aceiasi frică de un tainic vânător
Veneam spre al poeziei limpede izvor
Odată…”

În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-ofhalmologie.
“Am crezut că scrierea de poezii este poate o boală a copilăriei ca scarlatina şi vărsatul de vânt sau am crezut că nu mai pot scrie poezii în limba maternă fiind departe de România, iar limba ebraică am înăţat-o prea tardiv.”. “Dar într-o dimineaţă pe malul Mării Tiberiadelor a venit sfioasă la prima întâlnire cu mine o poezie în limba ebraică. M-am simtit o nouveau riche în ebraică!”. De atunci a continuat Riri Manor să scrie şi să publice poezii în  limba ebraică. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi  Marin Sorescu. În Februarie 1990, a revenit în România cu ajutoare medicale şi a organizat timp de câţiva ani trimiterea a 80 de orbi la operaţii în Israel şi specializări de medici acolo. În Ianuarie 2000, a publicat la  editura israelianp de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat  cartea “Privind” la editura “Du Style”.
”Mă simt emoţionată, fericită şi mândră să îmi  reîntorc poezia în ţara care mi-a dăruit atâtea ore frumoase, atâţia prieteni  dragi şi comoara literaturii şi culturii sale”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două   la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie  la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. De asemenea, a publicat poezii şi povestiri în “România literara”, “Apostrof”, “Ramuri”, ”Luceafărul”, “Convorbiri literare”, “Poezia”, “Vatra”, “Dacia literară”.  A  publicat şi: ”Un an de la moartea lui Sesto Pals“ în “Ziua”, cronică literară despre cartea lui Varujan Vosganian “Cartea şoaptelor” în ziarul israelian Ha Aretz şi în “Luceafărul”, precum  şi articole în “Observatorul cultural”. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciproăa a literaturii române şi israeliane în cele două ţări.
A tradus împreună cu Ioana Ieronim cartea de poezii “Sherezada” din ebraică în română, care apărută la Editura ICR. A tradus în ebraică  împreună cu Ella Blass cartea lui Cezar Petrescu “Fram ursul Polar” şi a iniţiat şi redactat –  la împlinirea a douăzeci de ani dela schimbarea regimului în România – apariţia unui număr festiv dedicat României al revistei Uniunii Scriitorilor din Israel –  “Moznaim”. Acest număr a fost alcătuit în intregime din fragmente traduse în ebraică, selecţionate din  literatură romană contemporană, ediţie specială distribuită tuturor scriitorilor din Israel, iar ca o consecinţă articolul de fond al suplimentului de cultură al cotidianului Ha Aretz a fost  dedicat acestei ediţii special a Moznaim, precum şi literaturii române.
Regretata Irina Mavrodin a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013,la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului  Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. În prezent, lucrează la o carte de proză scurtă în limba  română şi, de asemenea, o carte nouă de poezii, în curs de apariţie, în ebraică, în Israel. Cronici literare despre poezia sa au scris în România: Marin Mincu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Nora Iuga, Ioan Groşan. Al Cistelecan, Irina Mavrodin, Gabriel Coşoveanu, Camelia Leonte, Petre Ciobanu, Daniela Firescu, Rodica Amel, Eugenia Ţarălungă.

Călin-Andrei Mihăilescu este autor tetralingv şi profesor de literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice la Western University (London, Ontario, Canada). Cele mai recente cărţi: Happy New Fear!(Bucureşti, 2011), Poezoo (Bucureşti, 2011), Foarţă-n faţă (coord., Timişoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014) Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2015). Coordonează The Romanian Literature and Culture Encyclopedia (Londra). În stare de iminentă apariţie: O lume astrocentricăDeunamor şi, coordonate, două volume de poezii ale lui Nino Stratan (Criminalii şi crinii şi La umbra Greciei în floare) şi unul al  Ninei Cassian (The Avantgarde Doesn’t Die, Less Surrender). În pregătire:Freelogy ([i] The Book of Points. A Ballet of Ricochets; [ii] Langue, Out on Parole; [iii] Erosophy; [iv] Time, Again). A publicat, în engleză, franceză, română şi spaniolă proză, poezie, eseu şi articole pe diverse teme de literatură comparată, filosofie, teorie critică şi literară, estetică, hispanistică, literaturi naţionale (engleză, americană, franceză, română…), semiotică, istoria artei, istoria religiilor, mistică, magie, film, teorie lingvistică şi gîndire socio-politică.

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.

Ion Mureşans-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Tiberiu Neacşu (n. 1981, Timişoara) a absolvit Facultatea de Litere la Craiova, urmând apoi cursuri de masterat, încheiate cu o lucrare despre poezia lui Ion Barbu. A debutat, ca urmare a câştigării concursului „Porni Luceafărul”, cu volumul „Nebuna” (2000). A doua sa carte a apărut, după o lungă pauză, la Editura Tracus Arte: „Acrobat în zece paşi” (2013).

Iulia Panăs-a născut la Constanța [1965].A urmat studii de comunicare și relații publice, cu  master în comunicare și publicitate (SNSPA, București), absolventă a Facultătii de Arte și a masterului în arte vizuale [Universitatea Ovidius, Constanţa]. Scrie poezie, teatru, scenarii tv și de scurt metraj, expune lucrări de pictură, fotografie și  performing/ videoart. A fost redactor al revistei Tomis și asistent universitar la Facultatea de Jurnalism a Universităţii Andrei Șaguna din Constanta. Este jurnalist cultural de televiziune din 1993. Fondatoare a evenimentelor de  artă   marca  “KULTurale/Mecanici poetice”. Membră a Uniunii Scriitorilor din România /  Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România / Uniunii Artiștilor Plastici Constanța. Cărți publicate: 1996, “Imagine simplă”, poezii, Ed. Atlas, Bucureşti, 1998, “Statuia zilei de mâine XXLove”, poezii, Ed. DuStyle Bucureşti, 2003 “Noaptea Scorpion”, poezii, Ed. DuStyle Bucureşti,  2000, “Noaptea Scorpion”, poezii, e-book, Ed. Liternet Bucureşti,  2008, “Contrasecunde”, poezii, Ed. Brumar, Timişoara, 2013,  “Rigla de Aer”, poezii, Ed.Tracus Arte, București, 2015,  „Ebony bones”, e-book, antologie de poezie în limba engleză, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Amazon.com, 2015, „Ebony bones/Oase de ebonită” , antologie de poezie bilingvă română- engleză, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Prospero Press USA. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2003 pentru cartea “Noaptea Scorpion” Ed. DU Style,  Bucureşti;2003. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2013 pentru cartea “Rigla de Aer”, Ed. Tracus Arte, Bucuresti,  2013. Participare la Bienala de Poezie Liege,  Belgia, 2003. Paricipare la Târgul de carte Expo Book America 2014 – New York –USA.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş.

A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Nicoleta Popa (n. 1973) a absolvit Facultatea de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării, specializarea jurnalism. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003.  A colaborat la ziarul Ora şi la mai multe reviste, printre care amintim:Calende, Argeş, Luceafărul, Contrapunct, Interval. A publicat volumele: Autorul este plecat în week-end(Editura Calende, Piteşti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), Animal de povară (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007), desemnat de filiala din Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România drept cea mai bună carte de poezie a anului, Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009) şi Solitudinea e ţara mea (Editura Adenium,2014) şi este prezentă în antologiile Urmaşele lui Novalis (Editura Bărbulescu, Munchen, 1999) şi Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000). În anul 2015 a primit Premiul de Excelenţă în Cultură (secţiunea literatur) decernat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Simona Popescu (n. 1965) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti unde în prezent este şi lector universitar. A obţinut două premii naţionale pentru volumul de poezie de debut: „Xilofonul şi alte poeme”(1990). Este prezentă cu poezie în numeroase antologii din străinătate. Romanul Exuvii (1997), foarte bine primit de critică şi de public, a devenit un „clasic” al literaturii postmoderne române, primind Premiul pentru roman al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi fiind tradus pînă acum în limbile poloneză, maghiară, dranceză şi germană. Simona Popescu s-a dedicat şi eseisticii scriind două volume despre poezia ultimului mare poet suprarealist român, Gellu Naum. Cea mai recentă carte publicată: „Exuvii”, roman, ediţia a V-a, Editura Polirom, 2011.

Florin Dan Prodan. Născut în Suceava, în 1976. Este absolvent al Facultăţii de Litere, specializarea română-engleză, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava (1999). Studii postuniversitare de literatură comparată (1999-2001), Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi. Fondator şi coordonator al cenaclului sucevean Zidul de Hârtie, din 2008 pînă în prezent. A publicat volumele de poezie Pe scurt, editura T, Iaşi,  2005, On the road. Poeme de călătorie, Shambhala Press, Kathmandu, Nepal, 2012, Poem pentru Ulrike, Vinea, 2013, Poeme și note informative despre eroi și morminte, Zidul de Hârtie, 2014. Poemele sale au fost traduse în engleză, germană, spaniolă, coreeană, poloneză și ucraineană. Este curator al rezidenței artistice internaționale de la Borsec și director al festivalului Inside Zone. Ca artist a realizat și expus instalații multimedia în galerii din țară și străinătate.

Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 la Braşov. Licenţiat al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia de română-spaniolă. Doctor în filologie, specializarea literatură română. A publicat poezie, proză, critică literară, teatru. Laureat a numeroase premii literare. La Editura Cartea Românească a publicat volumele de poezie: Provincia pedagogică (1996) şi Dilecta (2006), iar în anul 2011, romanul Viaţa lui Kostas Venetis, urmat în 2012 de Arhivele de la Monte Negro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995. Este câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” pentru volumul„Călcâiul lui Magellan”, Editura Cartea Românească.

Amelia Stănescu s-a născut la 22 iunie 1974, în Constanţa. Este licenţiată în Filologie (1997) şi în Drept (2007). Din anul 2006, este doctor în domeniul Filologie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea (2000), Filiala Bucureşti, Secţia Poezie (nov., 2013). Debutează editorial în anul 1993, cu volumul de versuri Căutători de cuvinte, după care urmează volumele: Doar mie mi-e frică (1999), Versuri/ Gedichte(1999), Poeme/ Poemi (2001),  Exaltata juxta aquas (2004), Mecanica firii (2005) – Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România; „Premiul pentru Poezie” al Editurii Ex Ponto, (Constanţa, 2005);  Aşternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie (Brumar, 2012) – „Premiul pentru Poezie”, acordat de USR, Filiala Dobrogea; I meccanismi dell’essere, versiune în limba italiană a volumuluiMecanica firii (Ex Ponto, 2013; trad. Lucia Tarase); Aşternuturi de ploaie/ Mantos de lluvia (Brumar, 2013; traducere în limba spaniolă: Mario Castro Navarrete); Metafora de urgenţă (portrete şi interviuri literare, Zona Publisher, 2014); Babilon. Premeditarea (volum de poeme scris împreună cu Petru M. Haş, Zona Publisher, 2015).

Publică poezie, interviuri, traduceri în reviste din ţară şi străinătate: Ex Ponto – Text/ Imagine/ Metatext(Constanţa); Poesis (Satu Mare); Zona Literară (Iaşi); Poezia (Iaşi); Luceafărul de dimineaţă (Bucureşti),Archenoah (Munchen); Observator Munchen (Germania); Lumina Lină/ Gracious Light (New York); Trilce(Chile); World literature (China) ş.a.  Coordonator al Festivalului Primăvara Poeţilor/ Le Printemps des Poètes(Constanţa, 2007-2011). Fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului Mecanici Poetice(2012-2013), co-organizator (alături de jazzmanul Corneliu Stroe) al serilor de  BlueJazz & Poetry la Constanţa.

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte alAsociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971 în Constanţa. În prezent este freelancer (web developer) şi administrator al următoarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucureşti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucureşti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) şi EcoLiteratura.ro. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța.  A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Volume publicate:Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemarţi, o antologie marţolie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014. Textele sale au fost selectate în următoarele antologii: Poezia română actuală, vol. 1,  Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.

Răzvan Ţupa (n.1975) la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, „fetiş”, a fost distins cu Premiul naţional pentru poezie „Mihai Eminescu” pentru debut.  În 2003, “fetiş – o carte românească a plăcerii” a făcut obiectul unei a doua ediţii revăzute şi adăugite la Editura Vinea. În 2005, a publicat volumul “corpuri româneşti”, la editura Cartea Romanească, iar în 2011 a lansat „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”, la Casa de Editură Max Blecher.  Între 2005 şi 2010 a organizat întâlnirile Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierele relaționale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională. A participat la festivaluri, ateliere şi lecturi de poezie în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chişinău şi în străinătate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv şi Zagreb).  Anul trecut a apărut volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica poetica cu Răzvan Ţupa” (Casa de Pariuri Literare), o prezentare detaliată a celor cinci ani de evenimente literare concepute şi adaptate pentru spaţii neconvenţionale. Este membru al Pen Club România şi scrie pe poetic.ro

Maria Răducanu s-a născut la Huşi – Vaslui, pe 3 noiembrie 1967. Urmează studii de vioară, chitară şi de filologie (franceză) la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. Între 1984-1993 ia parte la majoritatea festivalurilor şi concursurilor naţionale de jazz, atât în calitate de compozitoare cât şi de interpretă. Din anul 2000 Maria Răducanu devine o prezenţă constantă a concertelor din cluburile bucureştene, impunându-se ca o prezenţă artistică de valoare. În ultimii ani, lansează opt albume, printre care „Pe vale” şi „Lumini” au fost premiate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi concertează în SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Elveţia, Polonia, Cehoslovacia, Italia şi Luxemburg. Apare de asemenea pe albume precum „Viaţa lumii” (JAM RECORDS, 2003, alături de Mircea Tiberian Quartet), şi “Rosa Das Rosas” (alături de Mircea Tiberian şi Lisle Ellis). Colaborează cu nume mari din jazzul autohton precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu, etc.) şi personalităţi ale jazzului mondial ca Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener din Germania, Marc Ribot, Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza din SUA, Siegfried Kessler şi Malo Vallois din Franţa şi Krister Jonsson din Suedia. La iniţiativa sa, lansează un proiect cu piese muzicale din Rusia, Spania, Italia, Franţa, America de Sud, în duet cu chitaristul de formaţie clasică Maxim Belciug. În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă  John Zorn, Maria Răducanu înregistrează albumul „Ziori”, alături de chitaristul jazz Marc Ribot. Maria Răducanu este renumită pentru interpretările pieselor Mariei Tănase şi ale altor melodii din folclorul românesc. De asemenea, se face remarcată prin capacitatea de a cânta in diferite dialecte, trecând cu uşurinţă de la cântece de jale şi bucurie la fado portughez.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. Anul absolvirii, 2010, este şi cel al debutului în jazz, la Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş, unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011 face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords, în 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker.

Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural!, marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor (21 mai 2016), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi şapte ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti drept Revelion al Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de cinci minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franței, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, VINARTE

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Observator Cultural, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis,  Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro.,  Contemporanul, Ceașca de cultură, publicația online IQool, LaRevista.ro, Artanumușcă.roonlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Piața de Artă.

Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național

Programul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), ediția a VII-a

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capitală, va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB).Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări – „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”, plus Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului și vă prezintă programul festivalului.

Invitaţii străini sunt nume consacrate în plan internaţional: Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (Țara Galilor, Regatul Unit), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kateřina Rudčenková (Republica Cehă), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China). Acestora li se adaugă o selecţie de primă mărime de poeţi experimentali şi de avangardă, şi ei binecunoscuţi în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joël Hubaut (Franţa), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin şi Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”.

Detalii pe: www.fipb.ro.

___________________

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franței, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, EuroCulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, VINARTE

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Observator Cultural, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis,  Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro.,  Contemporanul, Ceașca de cultură, publicația online IQool, LaRevista.ro, Artanumușcă.roonlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Piața de Artă.

Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național

P R O G R A M:

AVANPREMIERĂ LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE BUCUREȘTI

LUNI, 16 mai

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

18.00     Matei Vișniec și invitații săi

Lansare de carte: Matei Vișniec, Poeme–O antologie, Editura Tracus Arte

Expoziție: poeme grafice Matei Vișniec, in memoriam Iuri Isar

Premiera spectacolului: „Cabaretul cuvintelor” de Matei Vișniec

Distribuția: Ioana Pașca, Cristiana Savu, Alexandra Murăruș, Andreea C. Hristu, Silva Helena Schmidt, Radu Cătana

Regia: Alexandru Nagy

Coloana sonoră: Danni Ionescu

Sound & light design: Adrian Petrariu

Producători: Teatrul Mignon, 8PT și TIP

MARȚI, 17 mai

Librăria Open Art, Str. Pitar Moș 12

17.00     Lecturi publice de poezie:

Dumitru Ion Dincă, Constantin Marafet, Carolina Ilica, Maria Postu, Ioana Greceanu, Aura Christi, Elena Liliana Popescu, Niculina Oprea, Gabriela Crețan

Moderator: Dan Mircea Cipariu

Librăria Humanitas–Kretzulescu, Calea Victoriei 45

18.00     Despre poezia populară

Cu: Silviu Angelescu și Grigore Leșe

Moderator: Ioan Cristescu

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE BUCUREȘTI

MIERCURI, 18 mai

Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Str. Dem I. Dobrescu 1

16.30     Lansare de carte în prezența autorului:

Ko Un, Timp cu poeți morți, Editura Tracus Arte

Prezintă: E. S. Kim Eun Joong, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Coreea, Adina Dinițoiu, Simona Nastac, George Neagoe

Moderator: Cosmin Perța

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

19.00     Lecturi publice de poezie:

Adrian Alui Gheorghe, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Gabriel Chifu, Ioana Crăciunescu, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Eugen Suciu, Robert Șerban, Pavel Șușară, Călin Vlasie

Muzica: Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Costin Soare (chitară)

Moderatori: Ioan Groșan și Ioan Cristescu

Conceptual Lab, Str. Dionisie Lupu 56

19.00   Intercultural Bridges – Discuție cu Andriy Lyubka (Ucraina), urmată de lectură de poezie

Moderator: Miruna Vlada, Asociația Identitate Culturală Contemporană

Green Hours Café, Calea Victoriei 120

21.00      Lecturi publice de poezie:

Dumitru Bădiţa, Ionelia Cristea, Gabriel H. Decuble, Denisa Duran, Ofelia Prodan, Adrian Pârvu, Paul Vinicius

Muzica: Mircea Tiberian (pian), Anita Petruescu (voce)

Moderator: George Neagoe

JOI, 19 mai

Galeria Romană, Bd. Lascăr Catargiu 1

17.00     Lecturi publice de poezie:

Ioana Diaconescu, Simona Grazia Dima, Eugenia Țarălungă, Marian Drăghici, Rodian Drăgoi, Horia Gârbea, Viorel Lică, Radu Sergiu Ruba

Moderator: Ioan Groșan

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

19.00     Lecturi publice de poezie:

Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Ðurišić (Muntenegru), Menna Elfyn (Țara Galilor, Regatul Unit), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilović (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kateřina Rudčenková (Republica Cehă), Kārlis Vērdiņš (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China)

Moderator: Cosmin Perța

Muzica: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce)

Green Hours Café, Calea Victoriei 120

21.00     Lecturi publice de poezie:

Alexandru Cosmescu, Andrei Dósa, Mitoș Micleușanu, Iulia Militaru, Dmitri Miticov, Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski

Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Tavi Scurtu (electronics și percuție)

Moderator: Cristian Fulaș

VINERI, 20 mai

Grupul pentru Dialog Social, Calea Victoriei 120

14.00     Masă rotundă: „Mai pot scriitorii să influențeze lumea de azi? Rolul PEN International într-o  realitate globalizată”

Oaspeți: Yang Lian (China), Menna Elfyn (Țara Galilor, Regatul Unit), Anastassis Vistonitis (Grecia)

Participanți: Caius Dobrescu (vicepreședinte PEN România), Elena Ștefoi (secretar PEN România), Adina Dinițoiu, Răzvan Țupa, Mariana Gorczyca

Moderator: Magda Cârneci, președintă PEN România

Librăria Humanitas–Cișmigiu, Bd. Elisabeta 38

17.00     Dialog poetic: Ko Un (Republica Coreea) și Yang  Lian (China)

Moderator: Bogdan-Alexandru Stănescu

Teatrul Excelsior, Str. Academiei 28

19.30     DADA–100 – poezie sonoră, simultană, experimentală și de avangardă

Cu: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Mugur Grosu (România), Joël Hubaut (Franța), Claudiu Komartin (România), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah  Silva(Anglia)

Moderator: Claudiu Komartin

Curator: Simona Nastac (Anglia)

SÂMBĂTĂ, 21 mai

Green Hours Café,CaleaVictoriei120

15.30     Lecturi publice de poezie:

Mihai Amaradia, Luminița Amarie, Vlad A. Gheorghiu, Alina Naiu, Daniel Pișcu, Tudor Voicu

Muzica: Iordache (saxofon), Dan Mitrofan (chitară)

Moderator: George Neagoe

Librăria Humanitas–Kretzulescu, Calea Victoriei 45

17.00     Masă rotundă cu tema: Despre literatură…, urmată de lecturi publice de poezie.

Invitați: Dinu Flămând, Denisa Comănescu, Sanda Voica, Victor Ivanovici

Moderator: Cosmin Ciotloș

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88

20.00     Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a VIII-a, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor (21 mai 2016)

Invitaţi: Ion Mureșan, Ştefan Baghiu, Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G. Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Robert Şerban, Ioan Matiuţ, Ana Donţu, Bogdan O. Popescu, Sorin Gherguţ, Cosmin Perţa, Teodor Dună, Sorin Despot, Ioana Crăciunescu, Magda  Cârneci, Grigore Șoitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu Neacşu, Răzvan Ţupa, Adrian Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea, Călin Mihăilescu

Muzica: Maria Răducanu (voce), Nadia Trohin (voce), Mircea Tiberian (pian)

Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu

DUMINICĂ, 22 mai

Tramvaiul 26, Str. Cercului 6

19.30 Clubul de Lectură Institutul Blecher: Peg Boyers (SUA), Marius Aldea, Ivona Catană, Mircea Andrei Florea, Anastasia Gavrilovici, Alexandra M. Păun, Horia Șerban

Moderator: Claudiu Komartin

___________________

Echipa de proiect:

Ioan Cristescu – Manager, Muzeul Național al Literaturii Române

Cosmin Perţa – Coordonator Festival

Dan Mircea Cipariu – Coordonator Maraton

Simona Nastac– Curator DADA 100

Gabriela Mareş – Coordonator PR, Muzeul Național al Literaturii Române

Andreea Drăghicescu – Coordonator PR, Muzeul Național al Literaturii Române

Andreea Balaban – PR, Muzeul Național al Literaturii Române

Oana Boca, Ioana Gruenwald – PR

Violeta Vârjoghe – Contabil Șef, Departament Financiar, Muzeul Național al Literaturii Române

Ana Claudia Ionescu – Departament Financiar, Muzeul Național al Literaturii Române

Ina Mareș – Departament Financiar, Muzeul Național al Literaturii Române

Erfilÿ Pufu – Departament Administrativ, Muzeul Național al Literaturii Române

Anamaria Spătaru – Producător, Radio România Cultural

Mircia Dumitrescu – Concepție grafică, afișe FIPB

Anna Orban – Art director, realizare afișe FIPB

Mihai Zgondoiu – Art director, afişe Maraton

Emilia Petre – Concepție grafică, afișe ale evenimentelor din cadrul festivalului

Cristina Milca – Tehnoredactare, Muzeul Național al Literaturii Române

Victor Potra – Coordonator multimedia

Ştefania Coşovei – Secretariat, Muzeul Național al Literaturii Române

Loredana Voicilă  – Traduceri, Muzeul Național al Literaturii Române

Dan Vatamaniuc – Fotograf, Muzeul Național al Literaturii Române

Simona Ioniţă – AgenţiadeCarte.ro

Nicu Alifantis, Mircea Tiberian şi Nadia Trohin, Mike Godoroja & Blue Spirit şi Dan Mircea Cipariu, la a doua ediție a Festivalului de C’Arte de la Brăila

În perioada 12 – 14 mai 2016, la Sala Polivalentă din Brăila, va avea loc a doua ediție a Festivalului de C’Arte, organizat de Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” și APLER- Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Lansări de carte, recitaluri de poezie, proiecție de film, concerte muzicale, conferinţe, dezbateri, expoziţii și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, artiști, critici și alte personalități culturale – acestea sunt, pe scurt, evenimentele târgului de carte, aflat la a II-a ediție. Evenimentul va debuta joi, 12 mai, la ora 16.00, cu o conferință de presă susținută de Viorel Mortu, vicepreședintele Consiliului Județean Brăila și Ioan Cristescu, preşedintele APLER. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului și vă prezintă programul festivalului.

Partenerii Festivalului de C’Arte sunt: Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Asociaţia Euro CulturArt.

Parteneri media: Radio România Cultural , Observator Cultural și AgenţiadeCarte.ro.

Programul Festivalului de C’Arte de la Brăila, ediția a-II-a

Joi, 12 mai 2016

16.00 – 16.30 Deschiderea oficială a târgului. Conferință de presă.

Luări de cuvânt: Ioan Cristescu, Viorel Coman,

Spațiul de lansări

16.30 – 17.30 Dinu Flămând – Fernando Pessoa, Opera poetică, Humanitas

Prezintă Ioan Cristescu

17.30 -18.30 Cronologia Vieții Literare, Editura Muzeul Literaturii Române

Prezintă Ioan Cristescu și Lucian Chișu

18.30 -19.30 Lansare de carte Romanele lui Virgil Tănase, Editura Muzeul

Literaturii Române

Prezintă Lucian Chișu și George Neagoe

Moderator George Neagoe

Spațiul de evenimente

16.30 – 17.45 Conferință Orele Literaturii Albaneze

Marius Dobrescu, Luan Topciu

Moderator: Zamfir Bălan

18.30 Avangarda românească (expoziție)

Prezintă Ioan Cristescu, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”

18.00 – 19.00 Revistele culturale și literatura română contemporană

Invitați: Răzvan Voncu, Horia Gârbea, Radu Voinescu,

Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian

Moderator: Lucian Chișu

19.15 – 20.15 Recital de poezie Ioan Es Pop și Dinu FlămândAdrian alui Gheorghe, Eugen Suciu, Pavel Șușară, Gellu Dorian, Nicolae Grigore Mărășanu

Moderator: George Neagoe

20.30 – 22.00 Concert Nicu Alifantis

Lansare Nicu Alifantis – volumul FaceCarte și CD-ul Madame Mon Amour

Prezintă Ioan Es Pop, George Neagoe

Vineri, 13 mai 2016

10.00 – 20.00 Târg de carte

Spațiul de lansări

12.00 – 14.00 Evocare Fănuș Neagu

Participă Acad. Nicolae Breban Ioan Groșan, Viorel Coman, Dumitru Paica, Nicolae Iliescu, Dan Claudiu Tănăsescu

Moderator: Lucian Chișu

Școala „Fănuș Neagu”

14.15 – 15.15 Evocare Dumitru Panaitescu Perpessicius

Participă Lucian Chișu, Viorel Coman, Zanfir Bălan

Liceul Dumitru Panaitescu Perpessicius

15.00 – 15.45 Arthur Viorel Tuluș – Aspecte din viața comunităților evreiești din jurul gurilor Dunării, Editura Istros, Brăila, 2016

Lansare de carte Sorin Iftime – Doamnele și domnițele în istoria românilor, Editura Istros, Brăila, 2015

17.00 – 17.45 Ionel Cândea – Medalii emise de Muzeul Brăilei „Carol I” (catalog), Editura Istros, Brăila, 2016

18.00 – 19.00 Doina Popa, Ca frunza în vânt, Edit. Junimea, Iași, 2016

Prezintă Valentin Popa. Moderator Lucian Chișu

Spațiul de evenimente

16.00 – 16.45 Întâlnire cu poezia – Liviu Ioan Stoiciu Opera Omnia

Prezintă Dan Cristea,Viorel Coman și George Neagoe

17.00 – 17.15 Evocare Eugen Schileru

Prezintă acad Mircia Dumitrescu, Pavel Șușară, Silviu Angelescu

Moderator: Viorel Coman

18.00 – 18.45 Conferință Pavel Șușară, Anul Brâncuși

19.15 – 20.15 Concert Mircea Tiberian și Nadia Trohin

Sâmbătă, 14 mai 2016

10.00 – 20.00 Târg de carte

Spațiul de lansări

15.00 – 16.00 Adelina Pop – Anamorfozele lui Narcis, Editura Istros 2015.

Prezintă Corneliu Antoniu, Viorel Coman, Valentin Popa, Zamfir Bălan

16.00 – 17.00 Revista Caietele Avangardei

Prezintă Ioan Cristescu și George Neagoe

17.00 – 18.00 Colecția Aula Magna – Muzeul Literaturii Române

Prezintă Lucian Chișu

18.00 – 19.00 Doina Popescu Brăila – Terente zodia zmeilor, Editura Torrent Press, 2016

Prezintă Viorel Coman

Spațiul de evenimente

11.00 – 12.00 Ateliere pentru copii

Susținute de BJPI

14.00 – 15.00 Scriitorii români și legea dreptului de autor: Eugen Uricaru, Dan Mircea Cipariu, Alexandru Șelari

Moderator: Ioan Cristescu

15.00 – 16.00 Conferință Nicolae Breban și Aura Cristi– Revista Contemporanul

Moderator: Lucian Chișu

16.00 – 17.00 Concert Mike Godoroja & Blue Spirit și Dan Mircea Cipariu

17.00 – 17.45 Revistele culturale și literatura română contemporană – Antares, Revista Oglinda Literară și Revista Helis

Invitați: Corneliu Antoniu, Gheorghe Neagu, Gheorghe Dobre

Moderator: George Neagoe

18.00 -19.00 Recital de poezie – Denisa Lepădatu, Angela Ribinciuc, Alina Purcaru, Teodor Dună

Moderator: Dan Mircea Cipariu

19.00 – 20.30 Proiecție de film, Dincolo de calea ferată, cu prezența actriței Ada Condeescu și a regizorului Cătălin Mitulescu

Moderator: Dan Mircea Cipariu

20.45 – 21.00 Premiile Festivalului de c’Arte

Peste 100 de poeţi din 23 de ţări, la cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB)

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capitală, va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente. Lecturi publice, mese rotunde, întâlniri între poeţi români şi străini vor alterna cu performance-uri de poezie sonoră, experimentală şi de avangardă. Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Dincolo de miza reintroducerii în spaţiul public a ideii de poezie contemporană vizibilă şi interactivă, FIPB a apărut din necesitate. Bucureştiul este printre singurele capitale europene care nu au avut un Festival de Poezie de mare amploare până în urmă cu câțiva ani. FIPB și TNCP au venit să suplinească acest deficit major, care situa poezia ca gen literar, dar şi poeţii, în spaţii periferice de promovare. Pentru o săptămână, poezia contemporană și nu numai, românească și străină, va fi poziționată prioritar în spațiul cultural bucureștean. Aducem în faţa publicului românesc poeţi veritabili, vizibili, influenţi, din toată lumea, care pot oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan şi care, prin interacţiune cu publicul și cu poeții autohtoni, contribuie  la conturarea unei panorame corecte, la zi, a fenomenului poetic viu. Pentru câteva zile, Bucureștiul va fi capitala mondială a poeziei.” – conf. univ. dr.  Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române

Invitaţii străini sunt nume consacrate în plan internaţional: Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (Marea Britanie), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Kateřina Rudčenková (Republica Cehă), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China). Acestora li se adaugă o selecţie de primă mărime de poeţi experimentali şi de avangardă, şi ei binecunoscuţi în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joël Hubaut (Franţa), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin şi Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”.

Poezia română va fi reprezentată de un număr impresionant de autori, din toate generaţiile: Matei Vișniec, Ion Mureșan, Dinu Flămând, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Magda Cârneci, Eugen Suciu, Gabriel Chifu, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Florin Iaru, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Robert Șerban, Pavel Șușară, Dan Mircea Cipariu, Adrian Alui Gheorghe, Svetlana Cârstean, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Bogdan O. Popescu, Romulus Bucur, Ioan Matiuţ, Cosmin Perţa, Teodor Dună, Mugur Grosu, Răzvan Ţupa, Ştefan Baghiu, Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Robert G. Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Ana Donţu, Sorin Gherguţ, Sorin Despot, Grigore Șoitu, Tiberiu Neacşu, Florin Dan Prodan și alții.

Recitalurile muzicale vor fi susținute de artiști renumiți: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Anita Petruescu (voce), Ana-Cristina Leonte (voce), Tavi Scurtu (electronics și percuție), Iordache (saxofon), Dan Mitrofan (chitară).

Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din 23 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franței, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte

Co-producător: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro.,  Contemporanul, Ceașca de cultură, publicația online IQool, LaRevista.ro, Artanumușcă.ro, onlinegallery.ro, Infinitezimal

Adunarea Generală Ordinară a membrilor APLER, 29/30 martie 2016

apler+procesatAdunarea Generală Ordinară a membrilor APLER, 29/30 martie 2016

Comitetul de Coordonare al APLER convoacă Adunarea Generală a membrilor  APLER marți, 29 martie 2016, ora 15.00, în str. Pitar Moși nr. 12, Sector 1 Bucureşti. Conform Statutului,” Adunarea generală este statutar constituită atunci când există participarea directă, prin împuterniciri sau prin corespondenţă, a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor Asociaţiei.

În caz că nu se întruneşte majoritatea simplă, Adunarea Generală Ordinară a membrilor APLER este reconvoacă, în termen legal, pentru data de 30 martie 2016, ora 15:00, la aceeași adresă și cu aceeași ordine de zi.

Ordinea de zi:

  • Prezentarea si aprobarea ordinei de zi;
  • Prezentarea și aprobarea raportului de activitate al Preşedintelui APLER pentru anul 2015, prezentarea şi aprobarea obiectivelor privind activitatea APLER pentru anul 2016;
  • Prezentarea și aprobarea situaţiilor financiare pentru anul 2015, a repartițiilor și a destinației sumelor încasate;
  • Prezentarea și aprobarea raportului Comisiei de cenzori pentru anul 2015;
  • Prezentarea și aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimativ pentru anul 2016;
  • Aprobarea taxei de înscriere şi a cotizaţiei de membru APLER aplicabil până la următoarea Adunare Generală Ordinară;
  • Diverse.

 

Teodor Dună, Ana Donțu, Alexandru Voicescu, Laurențiu Malomfălean și Vlad Drăgoi, premiații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2015

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 și-a premiat câștigătorii vineri, 15 ianuarie 2016, de Ziua Culturii Naţionale. Poetul Teodor Dună a primit Premiul pentru Cartea de Poezie a Anului 2015, volumul  ”obiecte umane”, Editura Cartea Românească, fiind considerat de către juriu cea mai valoroasă carte de poezie apărută anul trecut. Ana Donțu a fost desemnată Tânărul poet al anului 2015, pentru ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher, premiul pentru proză i-a revenit lui Alexandru Voicescu pentru ”Malad”, carte apărută la Editura Herg Benet, iar Laurențiu Malomfălean este Tânărul critic al anului 2015 pentru lucrarea sa ”Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii”, Editura Tracus Arte. Dintre toți cei pe care i-au nominalizat la secțiunile din concurs, membrii juriului au ales și Tânărul scriitor al anului 2015, Vlad Drăgoi primind această distincție pentru cartea ”Eschiva”, Cartea Românească. Membrii juriului din acest an au fost tinerii critici literari, la rândul lor laureați ai unor ediții anterioare ale Galei: Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian. Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional). Partenerii programului au fost OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Gala Tinerilor Scriitori a fost transmisă în direct pe Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru),  coproducătorul evenimentului. AgențiadeCarte.ro a fost partener media.Scriitorul Dan Mircea Cipariu a fost moderatorul evenimentului, revenindu-i sarcina de a prezenta și invitații speciali: ” ”Mircea Tiberian. un prieten și un rezoneur al poeziei, care în această după-amiază ne va propune câteva sonuri eminesciene şi de Bucureşti interbelic, alături de o voce specială și o prezență fermecătoare, Nadia Trohin.”

Ana Donțu – Premiul Tânărul poet al anului 2015

Premiul pentru Tânărul poet al anului 2015 a fost oferit de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti. ”Sunt onorat că pot să înmânez premiul de debut și de fiecare dată când pot să susțin tinerii o fac cu inima împăcată. MNLR este în pribegie, dar facem lucruri acolo unde găsim spațiu și inimă deschisă”, a spus Ioan Cristescu.

Criticul literar Bianca Burța-Cernat a făce un laudatio celui pe care juriul l-a ales drept cel mai bun poet al anului trecut. ”Sunt onorată la rândul meu să particip în această seară pentru a treia oară ca membru al juriului care decernează aceste premii. Domnul Ioan Cristescu a anticipat foarte bine, mărind puțin suspansul. A devenit o mică banalitate că producția de poezie la categoria de vârstă sub 35 de ani stă foarte bine, am avut foarte multe cărți remarcabile, ne-a fost foarte greu să ne decidem pentru un poet. Este vorba despre o poetă, de fapt. Mai fac o considerație: după 2000, poezia scrisă de autoare, o poezie feminină, e foarte interesant ilustrată. Poate că nu e întâmplător faptul că cele mai interesante voci din ultimul timp sunt voci ale unor poete. O premiem pe Ana Donțu, cu ”Cadrul 25”,Editura Max Blecher. Cred că deja titlul vă incită. Este, să-i spunem, o poezie minimalistă și cotidianistă. Și aici fac o paranteză: a nu se pune o anatemă poeziei minimaliste. Aici avem de a face cu o formulă de minimalism cu totul specială. Ana Donțu prezintă o realitate de zi cu zi proiectată de noi pe toate ecranele. Poezia Anei Donțu e o poezie care mizează pe o forță a notației, dar și o fluiditate a imaginilor.

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. Este importantă pentru mine această confirmare și mă bucur foarte tare să fiu prezentă la acest eveniment”, a spus laureata.

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion”) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț.

Cadrul 25 e o poezie a distanțelor. De la mână la întrerupător, de la un perete la celălalt, de la fetița care sare din pom la femeia obsedată de ceea ce se ascunde în propria gândire, distanța dintre blocuri, dintre o clipă și alta. O poezie care trece ușor la eu, tu sau noi, dar care se bazează nu pe mântuirea adusă de ceilalți, ci pe propria supraviețuire, pe autocontrol și introspecție. De la un grupaj la altul, volumul Anei Donțu explorează alt spațiu, cu o siguranță aproape chirurgicală, se operează în interior, în exterior, în relațiile cu lumea, cu lumina, cu umbra. Un debut matur, în care timiditatea poate avea doar expresie poetică («lumina care a ţâșnit din bec / m-a făcut să-mi fie rușine»), restul fiind curaj, precizie, poezie.” (Moni Stănilă)

Nominalizări la această categorie:

Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească

Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească

Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

Alexandru Voicescu – Premiul Tânărul prozator al anului 2015

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, Mireille Rădoi, a înmânat premiul pentru tânărul prozator al anului trecut.

”Mulțumesc tuturor celor care se află aici. Suntem foarte fericiți să găzduim pentru a treia oară acest eveniment, din postura de cea mai bună bibliotecă a anului 2015, titlu acordat de APLER în noiembrie 2015. Ne bucurăm să facem acest lucru în spațiul în care vibrează încă vocea lui George Călinescu, Tudor Vianu sau alte voci copleștioare ale culturii române”, a spus Mireille Rădoi.

Criticul literar Mihai Iovănel, membru al juriului, a explicat alegerea: ”Spre deosebire de secțiunea de poezie, secțiunea de proză este de obicei cea mai dificilă, dintr-un motiv foarte simplu: dacă poezia poate fi scrisă performant la orice vârstă, pentru proză este greu să identifici un prozator foarte bun sub 35 de ani. Din fericire există și excepții, așa că în fiecare an am putut alinia cel puțin trei prozatori buni. Andrei Mocuța, deși are doar 30 de ani, are deja o experiență de 10 ani de prozator, poet și critic. Flaviu Ardelean este unul din cei mai buni prozatori de SF, iar Alexandru Voicescu este un debutant care a publicat un thriller al cărui decor este unul emoțional, cu un subtext ocult. Premiul merge către el pentru modul relaxat în care se mișcă în interiorul convenției numită thriller și considerată literatură de consum și pentru felul palpitant în care mixează anumite elemente, cum ar fi romgleza coorporatistă. Profit de faptul că e aici pentru a aminti faptul că e directorul editurii Herg Benet. Pe lista nominalizaților erau vreo 5-6 cărți de la Herg Benet și a trebuit să mai reducem din ele, să nu bată la ochi”, a spus Iovănel, pe un ton de glumă.

Alexandru Voicescu a urcat pe scena Galei Tinerilor Scriitori pentru a-și primi premiul. ”Mulțumesc foarte mult. Când am aflat nominalizările nu eram pe fază și a venit cineva și m-a felicitat pentru nominalizare. Nici nu-mi trecuse prin cap că pot ajunge pe o scenă prestigioasă a culturii române, pentru că sunt debutant. Fiind debutant probabil că am reușit să atrag atenția membrilor juriului și le mulțumesc pentru premiu.”

Alexandru Voicescu (n. 17.10.1980, București) a urmat studii juridice, completate în paralel cu o licență în deconstructivism pascalian, patristică și antropologie culturală, susținută la Facultatea de Filosofie a Universității București. Frecventează cursurile de Master în publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și lucrează timp de 8 ani în advertising, pe poziții de art director, copywriter și creative director. În 2010, fondează editura Herg Benet, al cărei coordonator este și în prezent, supervizând publicarea a peste 150 de cărți de literatură română contemporană.

”Malad” este romanul său de debut.

“Credința mea, care apare în filigran și în acest splendid roman, este că nu înțelegem nimic nici din viață și lume, nici din literatură, dacă operăm cu conceptele clasice de realitate și biografie. Pentru mine, literatura este întotdeauna realistă și autobiografică, pentru că prin realitate nu înțeleg numai lumea obiectuală, ci și pe cea simbolică și cyberspațială, iar din biografie nu fac parte numai evenimentele, ci și fantasmele, amintirile, jocurile imaginației. Ceva este real și autobiografic, indiferent  în ce plan al lumii globale s-ar fi petrecut, indiferent că e de ordin fizic sau meta-fizic. Așa stau lucrurile și în romanul lui Alex, care îmi place foarte mult și la lectura căruia nu doar îndemn, dar aș putea spune că instig!” (Liviu Antonesei)

Nominalizați la această categorie:

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet

Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

Laurențiu Malomfălean – Premiul Tânărul critic al anului 2015

Bianca Burța-Cernat este cea care a înmânat premiul, dar care a și explicat decizia juriului. ”Categoria asta este, de asemenea, foarte bine reprezentată în ultimii ani. Și aici am avut dificultăți în a alege. Și anul acesta și în alți ani. Pentru că avem pe lista de nominalizați numai volume foarte consistente. Nu sunt doar teze de doctorat, ci sunt cărți pe care le citim cu plăcere și pe care le consultăm cu folos. Premiem în această seară cartea unui tânăr critic pe care îl cunoaștem și pentru publicistica sa. El a colaborat la mai multe reviste. Astăzi ne așează pe masă o carte cu un titlu care nu e foarte ușor de reținut, dar care, în același timp, nu poate să nu ne trezească o anumită curiozitate. Laurențiu Malomfălean ne propune să folosim termeni precum hipermodernism și hipermodernitate.”

”Mulțumesc doamnei Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. A intrat în detaliile cărții mele. Mulțumesc juriului pentru nominalizare. M-am simțit extrem de onorat. Mulțumesc editurii  și îmi mulțumesc mie. Îmi e greu să mă consider critic literar, dar dacă juriul mi-a acordat acest premiu, de acum mă pot considerat critic”, a spus Laurențiu malomfălean pe scena Galei Tinerilor Scriitori.

Laurenţiu Malomfălean s-a născut în 1986 (localitatea Râu Sadului, judeţul Sibiu). Eseist. Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Română – Literatură Comparată (2008). Redactor la revista Echinox (2007-2010). Masterat în Istoria imaginilor – Istoria ideilor (2010). Din 2014, doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 (coordonator prof. univ. dr. Corin Braga). Participări la numeroase conferinţe internaţionale – în Franţa, Elveţia şi România. Publică studii de specialitate în reviste academice precum Caietele Echinox, Dreaming. Journal of the International Association for the Study of Dreams, Transylvanian Review, dar şi poeme, proză sau cronică de carte – în Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Cultura, Apostrof, Observator cultural, ori pe bookaholic.ro. A tradus din limba franceză volumele: Auguste de Gérando, Transilvania şi locuitorii săi (tomul I), Hubert Reeves, Universul explicat nepoţilor mei, respectiv Élisa Brune, Cu moartea în suflet. Cioran-tango. Triplu debut editorial, cu Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, De la Prometeu la Narcis. 9 studii de literatură comparată şi Lunile criticii literare. Ducând lipsă de şalvari (2015).

Nominalizați la această categorie:

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească

Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română contemporană, Casa Cărții de Știință

Vlad Drăgoi – Premiul Tânărul scriitor al anului 2015

Criticul literar Mihai Iovănel a oferit premiul, care a mers la poetul Vlad Drăgoi. ”Prin acest premiu nu premiem neapărat pe autorul celui mai bun volum al anului ci premiem un autor care are ceva deosebit. Deși e evident că are un volum foarte bun. În primul rând este poet. Secțiunea de poezie din acest an a fost foarte bună. Vlad Drăgoi este reprezentantul unei generații, postdouămiistă, o generație excelentă, care în raport cu generația care o precede este ca muzica acustică față de muzica electrică, fără a valoriza”, a spus Mihai Iovănel.

Vlad Drăgoi (n. 1987) – A urmat cursurile Facultății de Litere din Brașov. A debutat cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito, la editura ieșeană Lumen, în 2009. În 2013 a urmat volumul de poezie Metode, la Casa de Editură Max Blecher, nominalizat la categoria Tînărul poet al anului 2013. Eschiva, publicat în 2015, la editura Cartea Românească, este al doilea său volum de poezie.

”Ce se întâmplă aici, și lucrul acesta a fost remarcat de toți cei care au citit noul volum, este ca sub acest trup uman acoperit de laceratii si cicatrici ale imoralitatii se ascunde o melancolie cautata mereu, parca unica salvare. Acel gol din piept, care revine obsedant in noile poeme este cultivat cu indarjire – parca ultima reduta a umanitatii. Este aici, dupa cum remarca Radu Andriescu, o sinceritate ce implica infinite riscuri, o combinatie de reflexiv si tranzitiv: o confesiune a criminalului care se incapataneaza sa-si expuna, in ciuda unei sentinte deja pronuntate, motivele, demonstrand pe parcurs ca ceea ce-l mana-n lupta, in fond, este intoleranta la ipocrizie.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, Suplimentul de cultură)

Premiul cartea de Poezie a anului 2015 - Teodor Dună, ”obiecte umane”, un premiu în valoare de 3 000 lei oferit de ICR.

Radu Boroianu, președintele ICR a fost prezent în sală și a ținut să înmâneze acest premiu, începând intervenția sa prin recitarea uneia dintre poeziile pe care le-a descoperit în acest nou volum al lui Teodor Dună. ”Dați-mi voie să vă citesc una dintre poeziile care se află în această carte. Îl găsesc pe tânărul Dună ușor melancolic, dacă nu fundamental trist. Sper ca lucrurile să se schimbe. Oricum, ICR se va ocupa să traducă și să ducă acești tineri scriitori și în alte părți, să nu rămânem doar cu optzeciștii”.

Biancăi Burța-Cernat i-a revenit ocazia de a vorbi despre carte și poet. ”Vreau să precizez că nu voi spune câteva cuvinte despre cartea premiată doar în calitate de critic ci și de cititor. Sunt o cititoare de poezie foarte cusurgie, dacă e vorba de literatură contemporană. Nu-mi plac foarte multe dintre cărțile de poezie care se scriu azi. Pe majoritatea le arunc într-un colț și nu le mai recitesc. Cartea pe care o premiem azi este una dintre cărțile de așezat în raftul cu volume pe care le păstrez. Nu spun aceste lucruri convențional.

Sunt acord cu recomandarea Simonei Sora, care spune că e vorba de o lume cu totul nouă. Este și unul din motivele pentru care am ales să acordăm premiul cărții lui Dună. În anii anteriori am acordat acest titlu unor poeți de mult consacrați. Premiem a doua oară un autor tânăr, pe care îl puteam avea în vedere la categoria tânărului poet al anului sau tânărului scriitor al anului, dar merită mai mult. E poezia unui autor matur. E o poezie care, și aici e nota particulară, nu ocolește metafora, nu ocolește metafizicul (termen alungat din vocabularul criticilor în ultimii ani), nu face aceste lucruri în răspăr ci pentru că este modul său natural de a scrie”, a spus criticul literar.

Poetul Teodor Dună a oferit un moment plin de emoție celor din sală: ”Mulțumesc pentru cuvintele sper că meritate, nu sunt încă sigur. O să citesc câteva cuvinte pe care le-am scris acasă. Obiecte umane mi-a spus că azi e în sfârșit fericită, că de acum înainte va fi mai mult umană decât obiectuală și că multe dintre friciile ei au dispărut și mi le lasă doar mie. Și îi mulțumește pentru asta juriului. Mulțumesc eu și obiectele mele umane.”

Laureaţii de până acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015).

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate. Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu o forță imaginativă eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii doar poeților cu viziune.” (Al. Cistelecan)

“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice, acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună, obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“, prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e însă și lumea în care înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care se mișcă și se transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur, pe atât de adevărat.” (Simona Sora)

Gala Tinerilor Scriitori s-a bucurat de microrecitalul oferit de Mircea Tiberian și Nadia Trohin, ei fiind și cei care au încheiat, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, ediția a VI-a a evenimentului.

Dorina CIOPLEA

foto: Florin CONSTANTINESCU

sursa: www.agentiadecarte.ro

“obiecte umane” de Teodor Dună va primi Premiul Cartea de Poezie a anului 2015

afis-web-gala-tinerilor-scriitori-2016Joi, 7 ianuarie 2016, juriul compus din Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian a anunţat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor 2016, precum şi acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2015 volumului “obiecte de umane”, Editura Cartea Românească, publicat de Teodor Dună. Programul GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 celebrează cea de-a şasea ediţie a Zilei Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2016, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, în cadrul unui eveniment transmis în direct de Radio România Cultural. Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, în valoare de 3.000 lei, va fi oferit de către preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), dl. Radu Boroianu. Laureaţii de până acum ai acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015). Organizatorii Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2015 sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional). Partenerii programului sunt OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Juriul este compus din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2013 şi 2014): Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian. Tânărul artist vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele, diplomele şi trofeele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Nadia Trohin şi Mircea Tiberian. Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru). Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului este scriitorul Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă nominalizările pentru Gala Tinerilor Scriitori.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.

“În obiecte umane, principiul poetic e o imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate. Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu o forță imaginativă eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii doar poeților cu viziune.”

Al. Cistelecan

“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice, acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună, obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la 1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“, prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e însă și lumea în care înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care se mișcă și se transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur, pe atât de adevărat.”

Simona Sora

Pe data de 7 ianuarie 2016, juriul compus din Bianca Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian a decis să nominalizeze pentru Gala Tânărului Scriitor 2016 următoarele titluri:

TÂNĂRUL POET AL ANULUI

Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească

Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească

Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher

Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte

Aura Maru, du-te free, Cartier

TÂNĂRUL PROZATOR AL ANULUI

Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet

Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte

Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet

TÂNĂRUL CRITIC AL ANULUI

Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească

Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, Tracus Arte

Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română contemporană, Casa Cărții de Știință

IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până joi, 14 ianuarie 2016, ora 14.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaţilor va fi permis până la ora 15.45.

REGULAMENTUL

Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015

Comitetul Director al Asociaţiei EURO CULTURART a hotărât realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 pentru celebrarea celei de-a şasea ediţii a Zilei Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2016, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.

Astfel, proiectul va fi dus la bun sfârşit prin prezentul Regulament:

1. Gala Tinerilor Scriitori va acorda următoarele cinci premii:

- Tânărul Poet al anului 2015

Tânărul Prozator al anului 2015

- Tânărul Critic al anului 2015

-Tânărul Scriitor al anului 2015

Cartea de Poezie a anului 2015

2. Juriul va fi compus din următorii critici literari: Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian. Juriul va anunţa, înainte cu câteva zile de eveniment, printr-un comunicat de presă, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2015, Tânărul Prozator al anului 2015, precum şi nominalizările pentru Tânărul Critic al anului 2015. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2015.

3. Criterii de selecţie şi jurizare. Juriul va alege cărţi apărute în 2015 ale unor autori care nu au depăşit vârsta de 35 de ani. Pentru activitate publicistică de excepţie în anul 2015 se poate acorda un premiu la secţiunea de critică literară pentru autori care nu au depăşit vârsta de 35 de ani. Nominalizările şi premiile juriului trebuie să încurajeze expresia literară autentică şi organică în limba română, experimentul şi exersarea unor formule inovative de stil, gândire şi limbaj literar.

4. Valoarea premiilor. Premiile vor fi în valoare totală de 9000 de lei, distribuite astfel: 3000 lei – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, 1500 lei – Tânărul Poet al anului 2015, 1500 lei – Tânărul Prozator al anului 2015, 1500 lei –Tânărul Critic al anului 2015, 1500 lei –Tânărul Scriitor al anului 2015.

Preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART,

Dan Mircea CIPARIU

Gala Premiilor APLER, din ”datoria de a sprijini identitatea națională”

Joi, 19 noiembrie 2015, în Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare din București a avut loc a XVII-a ediție a Galelor APLER – Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Evenimentul s-a bucurat de suportul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii Galei au fost Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Librăria Open Art. Partenerii media au fost Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu. Potrivit lui Ioan Cristescu, președintele APLER, ”această gală este o tradiție, deja se află la a XVII-a ediție. Am considerat că este firesc și necesar să continuăm această tradiție. Am adăugat și alte premii. Rolul unei astfel de organizații este de a impulsiona pe cei din breaslă, nu doar pe cei care ne sunt membri. Anul acesta am premiat oameni și din afara APLER. Acordăm 13 premii, unele sunt de tradiție, altele se dau pentru prima dată”. Astfel, Premiul Cartea anului 2014 a mers la Eugen Simion pentru “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. Premiul Revista anului 2014 a fost acordat revistei Observator cultural (și înmânat doamnei Carmen Musat, redactor-şef). Premiul Editura anului 2014 a fost primit de Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director). Premiul Graficianul de carte al anului 2014, pentru prezența în multe proiecte editoriale importante, a fost primit de Anna-Maria Orban. Premiul Autorul român din diaspora i-a fost acordat lui Michael Finkenthal. O categorie nou înființată – Premiul Redactorul de carte al anului 2014, oferit scriitorului și redactorului de carte Teodor Dună, pentru colecția Antologiile Tracus Arte. Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer pentru emisiunea “Vorba de cultură” – Radio România Cultural. Începând din acest an, s-a acordat Premiul Cea mai bună bibliotecă, de data aceasta fiind vorba de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general).A urmat o serie de premii speciale: Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014; Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014; Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general); Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general; Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu. Întregul eveniment s-a bucurat de prezența și muzica flautistului Ion Bogdan Ștefănescu.

Ioan Cristescu, președintele APLER, a fost moderatorul galei.”Nu suntem la prima ocazie cu care APLER lucrează cu Biblioteca Centrală Universitară (BCU). Este un partener, aș putea spune, strategic. În zona aceasta, a APLER-ului, am căutat împreună cu Dan Mircea Cipariu, de când am preluat conducerea, să facem și altceva decât se făcea. De trei ani organizăm un târg de carte la Tulcea, de anul acesta și la Brăila. Participăm la Strada de C`Arte, cu BCU. Meseria mea și a lui DMC este de a coordona evenimente culturale. Asta facem de 10 ani. Asta am învățat. Rolul unei organizații este acela de a construi.”

Premiul Cartea anului 2014 – Eugen Simion,  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014

Profesorul Silviu Angelescu, președintele juriului, a vorbit despre Eugen Simion și acest premiu. ”Sunt onorat că am fost desemnat de juriu să motivez acordarea acestui premiu, deși știu că nu este nevoie. Toată lumea cunoaște cartea, este deja comentată în presă. Cu siguranță va avea o carieră pentru că este vorba despre un mare autor, Emil Cioran, un autor ciudat din multe puncte de vedere și profesorul Eugen Simion încearcă să-l aducă mai aproape de noi. Și reușește, după părerea mea. Aduce în atenție un Cioran mai puțin cunoscut, mai puțin ermetizat, un Cioran interesat de soarta părților lui, interesat de ce se întâmplă în țară etc. Era o imagine mai puțin cunoscută. Am început de aici tocmai pentru că se schimbă puțin imaginea pe care o aveam despre Emil Cioran. Întregul volum este substanțial.

Eugen Simion atrage atenția asupra modului de a prezenta lucrurile în termenii conjucțiilor opuse. La lectura acestei cărți mie mi-a adus aminte de o ceremonie din Maramureș, a urâților. La Sărbătorile de iarnă, tineri îmbrăcați în haine rele dansează dansuri foarte agitate și rostul este de a exorciza răul. Probabil și la Cioran, ceea ce spune adeseori despre tribul lui are în spate un proces asemănător, de exorcizare a unei permanente nemulțumiri în legătură cu semenii lui. Cioran, ca regulă generală, vorbește despre sine, despre deziluziile lui, nelămuririle lui. Dar ele au cauza într-un context pe care el și-l asumă. Poate că e timpul să îl recitim pe Cioran, așa cum ne sugerează Eugen Simion”, a spus Silviu Angelescu.

Profesorul și academicianul Eugen Simion a fost prezent în Salonul Carol I, pentru a primi premiul acordat de APLER și pentru a vorbi despre proiectul editorial “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. ”Remarc că e o carte norocoasă, am mai primit un premiu. Am scris această carte, deși nu exista în proiectele mele, cam în același timp cu altă carte. O carte despre Creangă. Despre el îmi doream de când mă știu să scriu o carte și am tot amânat-o. Și nu știu cum s-a ivit, dar tot atunci s-a ivit și chestiunea Cioran. Dar am decis la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă să scot o ediție Cioran de opere complete și am găsit omul potrivit. Marin Diaconu. Și a apărut această ediție, care este splendidă, pe care ar trebui să o ținem minte, dar pe care nu am putut-o difuza, din alte motive.

Cioran în limba română stă foarte bine. Nu vreau să zic mai multe, să nu jignesc decizia lui de a trece în altă limbă. Silviu Angelescu vorbea de tensiunea care există în discursul lui.

Am amintit de Creangă pentru că, deși am îmbătrânit scriind critică literară, ei au fost cei mai dificili autori despre care am scris.

Cioran e un mare moralist. Cel mai mare pe care noi l-am dat. După ce am scris cartea, am scos explicația de unde vine acest farmec. Explicația mi-a venit dintr-o propoziție a lui Bart: această tensiune din interior, această sumă de negativități care se detenzionează. Mare creator este Cioran.

S-a nimerit că Cioran și Creangă sunt la capete diferite ale spiritualității. Pe Creangă îl știm atât de bine… dar când te apuci să-l justifici estetic, aici te cam împotmolești. Și pentru că despre el s-a scris enorm. Aproape că nu există critic român care să nu fi scris despre Creangă. Și am vrut să scriu cartea ca un fel de replică la Călinescu. Să văd dacă se mai poate scrie ceva după el. Și am încercat. Nu știu dacă am reușit. Nu a avut același succes, nu a fost la fel de norocoasă.

Povestea Cioran continuă. Sper să putem face și volumul al III-lea, tot cu opera sa românească, în care să publicăm și o serie de scrisori. Cioran este și un bun epistolar. Cumva vreau să îi împac pe români cu Cioran și să-l aduc acolo unde este locul lui”, a spus Eugen Simion.

Premiul Revista anului 2014 – Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef).

Graficianul Mircia Dumitrescu a oferit și o gravură doamnei Carmen Mușat.

Scriitorul Ioan Groșan a argumentat decizia juriului de a oferi acest premiu. ”Observator Cultural este o revistă care mie îmi e foarte dragă, unde porțile sunt mereu deschise pentru poeți și scriitori. Una dintre puținele reviste de la noi care păstrează o dreaptă măsură. Am colaborat și eu o perioadă la Observator Cultural și m-am bucurat de echipa de acolo”, a spus Groșan.

Carmen Mușat, redactorul-șef al publicației, a fost cea care a primit premiul. ”Mă bucur că o asociație din care nu facem parte se gândește că o revistă nealiniată și neangajată de nicio parte politică și de nicio tabără culturală sau politică merită un astfel de premiu. Continuăm. Premiul acesta vine în momentul în care aniversăm ceva la Observator Cultural, săptămâna viitoare facem numărul 800.”

Premiul Editura anului 2014 – Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director)

Scriitorul Dan Mircea Cipariu a argumentat decizia juriului.  ”Sunt foarte bucuros să premiem nu numai o editură cât, mai cu seamă, un proiect cultural pe care domnul Nicolae Marinescu îl susține de aproape 20 de ani. Aici includ și revista Mozaic. E important că APLER a premiat câteva edituri importante din țară, de-a lungul timpului. Să continuăm această bună legătură pe care o avem. APLER, de anul acesta, patronează și o librărie, Open Art, care e non profit, un proiect eminamente cultural, în al cărui spațiu susținem editurile și, mai ales, autorii români contemporani”.

Directorul Editurii AIUS, din Craiova, Nicolae Marinescu, a fost prezent la ceremonia de premiere pentru a primi această distincție. ”Suntem cu atât mai onorați cu cât am fost mirați de această decizie. Suntem o editură mică, care se luptă de 20 de ani să supraviețuiască în această lume literară. Adrian Marinov, prof Ion Zamfirescu și nu numai ne-au susținut în acest proiect. Mai nou îl avem și pe domnul Basarab Nicolescu, care de asemenea ne-a susținut în ultimii ani în proiectele noastre, și pe alți oameni de cultură pe care am fost onorați să îi avem alături de-a lungul timpului. Ceea ce e foarte important este faptul că APLER-ul se gândește și la editurile mici. Armatele nu sunt formate numai din generali. Iar noi, eu cred în continuare, că ne găsim într-o mare bătălie a culturii. Acest proiect al nostru, pe care l-am început îndrumați de domnul Marinov, este încurajat și de ce s-a întâmplat cu cartea domnului Simion astăzi.

Eu cred că munca profesorului Simion de a scoate aceaste ediții de tipl Pleiade este nedrept tratată de statul român. Ar trebui să se găsească în toate bibliotecile universitare pe bani publici, în bibliotecile județene, tot pe bani publici. Și cel puțin în 2-300 de biblioteci din lume, unde fondul de carte românească este aproape inexistent. Luptăm fiecare ca partizanii, fiecare de unde poate. Cred că APLER-ul va reuși să ne mai adune din când în când, pentru a tranforma această luptă de gherilă într-o luptă adevărată, cu o armată care poate face față. Sper ca prețuirea dumneavoastră să fie un îndemn pentru tinerii pe care încercăm să-i motivăm să ducă mai departe nu doar activitatea proprie de creație ci și pe aceasta de editor”, a spus directorul Editurii AIUS.

Premiul Autorul român din diaspora – Michael Finkenthal

Ioan Cristescu a specificat că începând din 2014 au ținut să premieze și scriitori români care locuiesc în străinătate. Premiul de acest an a mers către Michael Finkenthal, stabilit în SUA.

Profesorul Ion Pop este cel care a vorbit despre decizia juriului. ”Sunt foarte bucuros și emoționat că trebuie să vorbesc frumos de Michael Finkenthal, care stă în SUA, dar vine din Cluj.

Participă foarte frumos, cu o energie mereu nouă, la opera de regăsire a forțelor priedute , a mișcărilor literare. E o prezență în România tot mai vie. O figură de intelectual.”

”Am fost foarte surprins, nu m-am așteptat. Desigur am fost surprins de faptul că accentul a fost pus pe recuperarea avangardiștilor. Mă așteptam să meargă spre Zevedei Barbu, în altă direcție de recuperare. Vreau să-l menționez pe Marin Diaconu, care a făcut un travaliu extraordinar. Noi facem recuperare pentru a recupera un autor extraordinar, Sesto Pals. Domnul Diaconu are o vastă experiență de editor, mie mi se pare că este ultimul mohican pe domeniul ăsta. A găsit că este important să facă recuperarea și pentru Zevedei Barbu, dar și pentru Sesto Pals.

În ceea ce privește recuperarea avangardiștilor, retrimit mingea domnului Cristescu, pentru că orice recuperare trebuie să aibă un recuperator. Și să găsești o editură unde publici încă un volum, nu e deloc ușor, mai ales că nu cred că vor fi un succes foarte mare financiar”, a spus Michael Finkenthal despre munca sa de recuperare a unor autori importanți.

Premiul Graficianul de carte al anului 2014 – Anna Maria Orban

Scriitorul Ioan Groșan, pe care îl leagă și o prietenie lungă de artista Anna Maria Orban, a fost desemnat de membrii juriului pentru a explica de ce în acest an premiul pentru graficianul de carte merge la această artistă. ”O cunosc pe Anna Maria de pe vremea când era o jună candidată la Academia de Artă. A intrat cu brio și a avut o carieră ascendentă, fulminantă aș putea spune. Noi o premiem pentru grafica de carte pentru că a lucrat la proiecte mari și importante, dar este una dintre cele mai bune artiste din țară. Are un CV absolut impresionant. Sper, în același timp, ca premiul care îi va fi acordat să nu fie tot o lucrare a soțului”, a spus Ioan Groșan, cu umorul său bine cunoscut.

Anna Maria Orban: ”Eu nu mă pot numi grafician de carte, dar pot să spun că am lucrat la foarte multe cărți, bineînțeles cu domnul academician Mircia Dumitrescu. După ce am terminat liceul de artă și am intrat la facultatea de arte m-am apropiat de poezie și am petrecut mult timp între cărți. Am găsit câteva cărți de poezie de Adam Puslojici și Vasko Popa, care aveau o copertă făcută de un domn. Nu mă gândeam că ne vom cunoaște, că vom supraviețui atât de mult împreună, că vom face coperte de carte împreună, că voi învăța atât de multe de la el, că voi avea onoarea să lucrez la proiectul cu Eminescu și că vom putea lucra cu manuscrisele lui Eminescu. Pentru acest proiect a avut nevoie de cineva pentru prelucrare digitală a manuscriselor lui Eminescu și eu, omul din umbră, i-am spus că ”da, se poate face acest lucru”.

Nu mă consider un grafician de carte deși am contribuit la foarte multe proiecte și îmi place să desenez și să lucrez la astfel de proiecte.”

Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiunea “Vorba de cultură”- Radio România Cultural

Acest premiu a fost decis, prin tradiție, de președintele APLER, Ioan Cristescu, acesta declarând că a decis ca anul acesta premiul să meargă către Ema Stere și Attila Vizauer pentru că ”de ani de zile, la ora 12 fix, ascult <<vorba de cultură>>.

Ema Stere: ”E o emisiune care se face singură atunci când ai invitatul care trebuie”.

Attila Vizauer: ”Mulțumim pentru acest premiu, suntem bucuroși și de compania de aici. Pe o bună parte dintre cei prezenți am avut bucuria să îi avem ca invitați în cei 9 ani de emisiune. Mulțumim celor care și-au găsit timp să vină zilnic. Acesta este unul dintre secretele emisiunii: avem același invitat timp de cinci zile, zi de zi.”

Premiul Redactorul de carte al anului 2014 – Teodor Dună, pentru colecția  Antologiile Tracus Arte

Ioan Cristescu, președintele APLER, dar, de asemenea, și editor, a fost cel care a prezentat premiul pentru redactorul anului. :”Acordăm acest premiu pentru că există două meserii în zona editorială extrem de prost plătite, cea de corector și de redactor.  Astfel, APLER a decis să premieze pentru o colecție de antologii apărută la editura Tracus Arte, pe scriitorul Teodor Dună, de această dată în calitatea sa de redactor.”

”Acest premiu aparține mai mult poeților din care am putut face antologii: Traian T. Coșovei, Mariana Marin etc. E ca și cum îi învii. E o imensă bucurie să poți să învii niște autori. Pentru publicul larg, tinerii nu mai pot citi o mie de pagini, dar sunt necesare și doar cele mai frumoase poezii. Ne axăm pe poezia postbelică. Mi-ar plăcea foarte mult să fac o antologie și cu Blaga. Mi-ar plăcea mult să fac o antologie cu Păunescu, spre exemplu”, a rezumat Teodor Dună munca pentru care a fost premiat.

Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014

”Este una dintre cele mai frumoase și seducătoare cărți scrise de Ștefan Mitroi” – Dan Mircea Cipariu

Ion Tomescu,fondatorul și primul președinte al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România, a fost prezent la această gală și a înmânat premiul special pentru romanul-poem al lui Ștefan Mitroi. ”Îmi aduc aminte cum, cu Dan Mircea Cipariu și Daniela Tomescu, puneam bazele acestei asociații. A crescut, între timp. APLER este și creatorul Legii Cărții, care există dar nu se aplică.

Pe Ștefan Mitroi l-am cunoscut ca pe un poet foarte bun. Chiar și printr-o carte bilingvă română/engleză. Într-o zi a avut neșansa să vină la mine să-mi dea un roman. Neșansa a fost a mea, de fapt, pentru că am stat toată noaptea să-l citesc, nu-l puteam lăsa. I-am zis a doua zi că este un romancier foarte bun. A tot scris de-a lungul timpului și iată că a primit un premiu în această seară”, a povestit Ion Tomescu.

Ștefan Mitroi: ”M-aș lăsa de roman, dar nu mă lasă el. Mi-ar fi plăcut să pot spune că le donez premiul copiilor străzii despre care e vorba în carte. Dar chiar dacă premiul ar fi avut echivalentul financiar și al lui Nobel și tot nu ar fi ajuns. Sunt așa de mulți. Mulțumesc editurii și redactorului Teodor Dună. Îi mulțumesc lui Dodo Tomescu pentru că m-a împins spre proză.”

Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014.

”APLER a susținut, încă de la începuturile sale,  un proiect de promovare a tinerelor talente, Scriitori și plasticieni pentru mileniul III. Și acolo am descoperit câțiva poeți remarcabili, Constantin Virgil Bănescu sau Elena Vlădăreanu, dar și graficieni foarte buni, cum este Mihai Zgondoiu, cel care a realizat grafica diplomelor și afișelor APLER de acum, care din păcate nu a putut să vină. Ne-am gândit să continuăm acest bun obicei și să oferim un premiu unei eleve olimpice, Denisa Lepădatu”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, unul dintre cei care au pus bazele GaleiAsociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

Denisa Lepădatu are 13 ani și este din Galați, fiind foarte activă literar, astfel că are mai multe volume la activ. ”Sunt onorată și emoționată să primesc un premiu din partea unui juriu atât de important. Aflându-mă aici, între oameni atât de frumoși și importanți, constat cât de mică sunt. Și îmi propun ca, în timp, să mă ridic la înălțimea viselor mele. Vise care se vor mai schimba. Primii mei pași în literatură au fost timizi, dar, încetul cu încetul, am devenit mult mai sigură pe mine și cred că cea mai importantă calitate a mea este perseverența, faptul că îmi doresc să știu și să fac tot mai multe. Chiar dacă timpul îmi atrage atenția și îmi spune că nu am timp să le fac pe toate deodată. Am avut norocul să întâlnesc oameni care să mă susțină, să mă sfătuiască atunci când am avut nevoie și să mă încurajeze atunci când mi-a fost dificil”, a spus adolescenta scriitoare.

Premiul Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general)

”Începând de anul acesta, premiem o bibliotecă. Și ceea ce a reușit Mireille Rădoi să facă aici este cu totul și cu totul extraordinar. În primul rând, după aproape 100 de ani, a reînviat Fundația Universitară Carol I, care dau an de an burse, a făcut Festivalul Strada de C`Arte. Și eu cred că premiul acesta, care a fost propus de domnul profesor Silviu Angelescu și pe care noi l-am aprobat, i se cuvine”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, membru al juriului.

Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”: ”Suntem onorați de această gală extraordinară care are loc în Salonul Carol I, fosta sală a cataloagelor, și care, dacă vă întrebați de ce arată așa cum arată, este grație efortului unui director care a reușit cu îndârjire să refacă această bibliotecă și să-i redea farmecul pe care îl avea înainte de dezastru: Ion Stoica.

Noi am fi găzduit oricum această gală, cum am mai găzduit și alte evenimente în această sală și în alte încăperi din bibliotecă. Suntem fericiți de parteneriatul straegic cu APLER și, de asemenea, cu  Muzeul Național al Literaturii Române. Pentru că instituțiile sunt valori și oameni. BCU nu este doar păstrătoarea unor cărți, este o inimă care pulsează autentic în centrul Bucureștiului și ne-am asumat această menire. Ne bucurăm că se reconfirmă că suntem cea mai bună bibliotecă. În 2012, la Biblioteca Națională a României, avea loc Gala Industriei de Ccarte, care ne-a dat premiul pentru cea mai bună bibliotecă”. Mireille Rădoi a primit, în cadrul Galei Premiilor APLER, și o lucrare semnată de academicianul Mircia Dumitrescu.

Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu

”De foarte mulți ani, domnul Chișu, domnul Condeescu, adică directorii Muzeului Literaturii, au lucrat cu un om. Văzând editura Semne nu pot să nu-l admir pe domnul Dulu, căruia îi ofer diploma de excelență”, a spus Ioan Cristescu.

Ștefan Dulu: ”Eu sunt tipograf de meserie. Îi las pe cei talentați să scrie și să vorbească. Eu vă stau la dispoziție cu orice idee de a face cărți. Aici mă pricep.”

Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general

”Oferim un premiu special pentru susținerea culturii scrise naționale. Librăriile Cărturești, Centrul de Librării București și, mai nou, librăria APLER – Open Art  se bucură de softul creat de TotalSoft. Mă bucur și de o prietenie cu cei doi conducători ai acestei societăți, Liviu Drăgan și Florentina Andrei. Ei au sprijinit multe proiecte culturale pe care le-am coordonat și realizat, în ultimii ani”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Premiul a fost primit de către Florentina Andrei: ”Să ceri unui om care vine din industria IT să vorbească în fața unui astfel de auditoriu este absolut imposibil. Noi vrem să vă mulțumim pentru încredere și să vă asigurăm că vom continua să sprijinim cultura așa cum putem noi mai bine”.

Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general)

Ioan Cristescu: ”M-a deranjat faptul că în țara aceasta instituțiile serioase, care promovează cultura, sunt lovite din toate părțile. Când am intrat în lumea filatelică am aflat și cam ce face Romfilatelia. Romfilatelia este, din 2004, singura instituție privată care n-a avut credite, datorii, și asta din vânzarea de timbre. Nu au primit premii aici, au primit în afară, la mari târguri și întâlniri internaționale. Cred că merită cu prisosință un premiu, ca recunoaștere a muncii lor, pentru promovarea identității naționale. Avem o datorie de a spirjinii identiatea națională și premiile acestea se sprijină pe acest crez.”

Seara a fost încheiată printr-un moment muzical oferit de Ion Bogdan Ștefănescu și flautul său.

Dorina CIOPLEA

sursa: Agentiadecarte.ro

Eugen Simion, Teodor Dună, Observator cultural, Editura Aius şi Radio România Cultural, printre laureaţii Galei Premiilor APLER 2015

afis-aplerJoi, 19 noiembrie 2015, de la ora 18.30, în Salonul Carol al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”din Bucureşti (accesul prin Intrarea Regală, str. Dem I. Dobrescu, nr.1, sector 1), va avea loc Gala Premiilor APLER, ediţia a XVII-a, organizată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER). Premiile au vizat cele mai bune titluri ale membrilor APLER publicate în 2014, precum şi cele mai bune reviste din spaţiul cultural românesc. Evenimentul se bucură de suportul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii Galei sunt Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi  Librăria Open Art. Partenerii media sunt Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu. Premiul Cartea anului 2014 îi va fi înmânat acad. Eugen Simion pentru  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. Premiul Editura anului 2014 va fi acordat Editurii Aius din Craiova şi Premiul Revista anului 2014 îi va reveni revistei Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef). Printre laureaţi se regăsesc graficianul de carte Anna Maria Orban, scriitorii Teodor Dună, Michael Finkenthal, Denisa Lepădatu, Ştefan Mitroi şi Mireille Rădoi. Premiul pentru Jurnalism cultural va fi acordat jurnaliştilor Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiuneaVorba de cultură”, produsă şi difuzată de Radio România Cultural. Amfitrionul Galei Premiilor APLER este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Invitatul special al galei este muzicianul, scriitorul şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu. Conceptul vizual al afişului şi al diplomelor este realizat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, câştigător, în trecut, al Premiului APLER Graficianul de Carte. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă palamaresul oficial al Premiilor APLER 2015, ediţia a XVII-a. Intrarea la Gală se face numai cu invitaţie. Puteţi solicita invitaţie la eveniment la adresa de email:apler.apler@gmail.com.

Premiul Cartea anului 2014 – Eugen Simion,  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014

Premiul Revista anului 2014 – Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef)

Premiul Editura anului 2014 – Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director)

Premiul Graficianul de carte al anului 2014 – Anna Maria Orban

Premiul Autorul român din diaspora – Michael Finkenthal

Premiul Redactorul de carte al anului 2014 – Teodor Dună, pentru colecția  Antologiile Tracus Arte

Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiunea “Vorba de cultură” Radio România Cultural

Premiul Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general)

Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014

Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014.

Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general)

Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general
Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu