Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea, în ultima secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 15 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti(str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a opta secvenţă şi ultima din acest an a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice  trei importanţi poeţi români contemporani: Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a opta secvenţă, vor citi doi lideri ai generației nouăzeciste, Anca Mizumschi și Horia Gârbea, precum şi o poetă ce a debutat în 1999, Ioana Greceanu, şi care l-a avut profesor de  limba română pe Virgil Mazilescu, în anii de şcoală generală petrecuţi în comuna Greaca, judeţul Ilfov. La această ultimă întâlnire din 2014 va fi prezent Florin Iaru, cu o evocare Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu. Ducem, astfel, la bun sfârşit un proiect în care au citit 23 de poeţi, din generaţii şi geografii literare diferite. Sperăm să reluăm, în 2015, aceste Seri, în care poezia şi jazz-ul rezonează spre desfătarea unui public tot mai numeros.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. La a şaptea ediţie (8 decembrie 2015), au citit Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ioana Greceanu a debutat cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul“ (1997), iar editorial cu „Poeme în pierdere“, 1999. Acestora le-au urmat volumele „Singurătatea poartă o pelerină roşie“ (2003) şi  „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua“ (2007). În 2012 îi apare antologia bilingvă româno-albaneză în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri, intitulată „Recviem pentru omul din cub“. În 2012, publică “Fragment dintr-un viu”, Editura Tracus Arte, 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschis-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată  “Ponticele”,  cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, DilemaVeche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.

Revistele şi publicaţiile uniunilor de creaţie vor primi prin Lege, anual, suma minimă de 4500 mii lei

Parlamentarii PNL Traian Dobrinescu, Varujan Vosganian şi Gigel Sorinel Ştirbu au depus, în martie 2014, un proiect de Lege pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România. Acestei iniţiative parlamentare i s-au alăturat 82 de deputaţi şi senatori din toate partidele parlamentare. Prima cameră sesizată, Senatul, a aprobat proiectul pe 2 septembrie 2014 (rezultat vot: pentru -109, contra-2, abţineri-2). Camera Deputaţilor, cameră decizională, a votat  proiectul de lege în plen, pe 3 decembrie 2014, cu unanimitate (279 pentru, 0 contra, 0 abțineri). Legea votată va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, după ce va fi promulgată de către Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial. Conform prevederilor legii, “Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual. Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii”. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă textul Legii trimis pentru promulgare.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. – (1) Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.
(2) Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii.
Art. 2. – (1) Din suma alocată de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), uniunile de creatori din România, membre ale ANUC, fiecare pentru domeniul său, vor stabili lista revistelor care urmează a fi finanţate, precum şi sumele necesare.
(2) Dacă sumele solicitate de către uniunile de creatori, membre ale ANUC, cumulate, depăşesc suma alocată acestora, potrivit  prevederilor prezentei legi, ministrul culturii, cu consultarea uniunilor de creatori, aprobă prin ordin distribuirea sumelor pentru revistele propuse potrivit alin (1), cu încadrarea în plafonul alocat. Ordinul ministrului culturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. – (1) Pentru revistele şi publicaţiile culturale ale uniunilor de creatori, finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori beneficiare. Uniunile de creatori beneficiare încheie la rândul lor contractele aferente cu beneficiarii finali: revistele şi publicaţiile culturale.
(2) Pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2), finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi beneficiari.
Art. 4. – (1) Suma prevăzută la art. 1 poate fi utilizată de către uniunile de creatori din România, precum şi de beneficiari, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli aferente susţinerii editării revistelor şi publicaţiilor culturale: cheltuieli de personal, cheltuieli administrative, drepturi de autor, costuri materiale şi servicii, cheltuieli pentru tipărire şi difuzare, precum şi premii decernate de reviste.
(2) Decontarea cheltuielilor realizate pentru finanţarea revistelor uniunilor de creatori se face de către Ministerul Culturii pe baza documentelor justificative întocmite potrivit legislaţiei în vigoare şi a
contractelor.
(3) Decontarea cheltuielilor realizate pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2) se face pe baza documentelor justificative întocmite de revistele şi publicaţiile beneficiare, prezentate Ministerului Culturii.
Art. 5. – Prezenta lege intră în vigoare la data de1 ianuarie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE
SENATULUI
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 8 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şaptea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice patru dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şaptea secvenţă, vor citi doi lideri ai generației optzeci, Bogdan Ghiu și Doru Mareș, un nouăzecist de forță și construcție, Augustin Ioan, și unul dintre colegii mei de generație MARFĂ, Bogdan O. Popescu, un poet care a publicatCartea Dragostei, în martie 2014, cel mai frumos volum de versuri pe care Mircea Cărtărescu l-a citit în ultimul deceniu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. Ultima ediție din acest an este programată pe 15 decembrie 2014, când vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, arta, urbanologie) si traducător (French Theory şi literatură franceză). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) şi din literatura franceză (Sade, Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate: Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009), Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei (Cartea Românească, 2008), Dadasein (Editura Tracus Arte, 2011) şi Contracriza (Editura Cartea Românească, 2011). Este coautor al proiectului Performing History, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011). Este redactor la revista Idea artă+societate, colaborator permanent al revistei Arhitext design şi titular de rubrică la LiterNet („Evul Media”), Luceafărul de dimineaţă („Politica lui Bartleby”) şi Radio Romania Cultural („Unde ne oprim în Bucureşti”).

Augustin Ioan s-a născut la 5 martie 1965. în localitatea Dorobanţu, judeţul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat următoarele cărţi de poezie: Gestica (Colecţia “Cartea cea mai mică”, 1987);  Partidul Poeţilor, Galaţi: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul şi Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marmaţiei), 1995; Armata Poporului, Cartea Românească/Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, colecţia “Poeţii oraşului Bucureşti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petroşani: Matinal, 2000 (poziţiile 7-9 în topul naţional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constanţa: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucureşti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Peştilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda şi SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu şi Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

Doru Mareș s-a născut la 24 noiembrie 1957, Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scène Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură.

Activitate editorială originală:

Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998, câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România ianuarie 1999, Botoşani;

Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie, Editura Arcuş 2001

Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János

Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008

Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010

Activitate publicistică: Peste 1.400 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie, traduceri în: Artistas Unidos (Lisabona, Portugalia), Amfiteatru, Art Panorama, Baricada, Contemporanul. Ideea Europeană, Contrapunct, Cotidianul, Curentul, 24 Fun, Euromuseum, Familia, Infinitezimal, Împreună BTK, Manuscriptum, Observator Cultural, Revue Roumaine, Revue Roumaine d’Etudes Litteraires, România Liberă, România Literară, Scena, Sud, Teatrul Azi, Timpul, Tomis, Viaţa Studenţească, Yorick, Ziarul de Duminică etc.

Activitate editorială ca traducător: peste 50 de titluri (beletristică, piese de teatru etc), atât din literatura clasică, cât, mai ales, din literatura contemporană franceză.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Poeme de Ion Mureşan şi Traian T. Coşovei, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 24 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şasea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Va susţine un recital public unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Ion Mureşan. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şasea secvenţă, după recitalul lui Ion Mureşan, voi citi mai multe poeme scrise de regretatul nostru prieten şi confrate Traian T. Coşovei”, a declarat Dan Mircea Cipariu Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au cititSimona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu. Următoarele două ediţii vor avea loc pe 8 decembrie 2014 (vor citi  Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu) şi 15 decembrie 2014 (vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea). Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Eugen Simion, Mircia Dumitrescu, Ion Pop, Cornel Ivanciuc, George Mihăiţă, Neculai Onţanu, Constantin Hogea şi AgenţiadeCarte.ro, printre laureaţii PREMIILOR APLER, ediţia a XVI-a, 2014

Miercuri, 19 noiembrie 2014, ora 18.00, la Institutul Cultural Român – ICR (str. Aleea Alexandru, nr.38, sector 1, Bucureşti), va avea loc ediţia a XVI-a a Galei Premiilor APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România). Premiile au vizat cele mai bune titluri ale membrilor APLER publicate în 2013. Evenimentul se bucură de suportul financiar al Ministerului Culturii şi de sprijinul ICR. Partenerii Galei sunt Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Cramele Sarica Niculiţel. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cultura, Observator Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Pavel Şuşară. Juriul a acordat premii pentru 13 secţiuni, printre laureaţi regăsinduse academicienii Eugen Simion şi Mircia Dumitrescu, universitarul şi criticul literar Ion Pop, scriitorii Cornel Ivanciuc, Riri Sylvia Manor, Suzan Mehmet, Daniel Bănulescu, Ioan Matiuţ şi Valentin Iacob. Maestrul George Mihăiţă va fi distins cu “Premiul Special pentru promovarea poeziei române contemporane”, iar primarul Sectorului 2 Bucureşti, Neculai Onţanu, şi primarul Municipiului Tulcea, Constantin Hogea, vor primi “Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale”. Premiul Editura anului 2013 va fi acordat Editurii Charmides din Bistriţa-Năsăud şi Premiul Revista anului 2013 îi va reveni proiectului on-line AgenţiadeCarte.ro. Premiul pentru Jurnalism cultural îi va fi înmânat jurnalistei Anamaria Spătaru, Radio România Cultural. Amfitrionul Galei Premiilor APLER este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Conceptul vizual al afişului şi al diplomelor este realizat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, câştigător, în trecut, al Premiului APLER Graficianul de Carte. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă palamaresul oficial al Premiilor APLER 2014, ediţia a XVI-a. Intrarea la Gală se face numai cu invitaţie. Puteţi solicita invitaţie la eveniment la adresa de emailapler.apler@gmail.com.

GALA PREMIILOR APLER 2014

1.Premiul Cartea anului 2013: Cornel Ivanciuc pentru „Stăpânul spaimei”, Editura Tracus Arte.

2.Premiul Revista anului 2013: AgenţiadeCarte.ro, director Dan Mircea Cipariu.

3.Premiul Editura anului 2013: Editura Charmides (Bistriţa-Năsăud), director Gavril Ţărmure.

4.Premiul Editorul anului 2013: academicianului Eugen Simion pentru coordonarea Colecţiei Opere Fundamentale –  Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

5.Premiul Graficianul de carte al anului 2013: Maestrului Mircia Dumitrescu pentru colecţia „Antologii” a Editurii Tracus Arte.

6. Premiul pentru promovarea literaturii româneşti în străinătate – prof. univ.dr. Ion Pop.

7. Premiul Autorul român din diaspora: Riri Sylvia Manor (Israel) pentru volumul de poeme „Încă”, Editura Tracus Arte.

8. Premiul Romanul anului 2013: Suzan Mehmet pentru „Sophia”, Editura Tracus Arte.

9. Premiul special pentru poezie: Daniel Bănulescu – „În şerpărie” , Editura Tracus Arte; Ioan Matiuţ – „fuga din urmă”, Editura Tracus Arte; Valentin Iacob – „Colonelul Elf”, Editura Tracus Arte.

10. Premiul Special pentru promovarea poeziei române contemporane: Maestrului George Mihăiţă.

11. Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale: Primarului Neculai Onţanu, primarul sectorului 2 Bucureşti.

12. Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale: Primarului Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea.

13.  Premiul pentru Jurnalism cultural: Anamaria Spătaru, Radio România Cultural

Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 10 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a patra secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri trei importante voci poetice contemporane, din generații și geografii literare diferite: Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, iar la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele două ediţii vor fi invitaţi  Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Simona-Grazia Dima este poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, publicistă. Prin formaţie, filolog, absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara, cu diplomă de merit şi media generală 10, ca şefă de promoţie naţională. A avut un debut precoce, la 7 ani şi jumătate, cu o scenetă (intitulată Masca lui Lică) premiată la un concurs iniţiat de Teatrul de păpuşi din Timişoara, jucată în turnee prin ţară şi străinătate (Modena, Italia). Redactor în cadrul Academiei Române din Bucureşti, membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), în cadrul Filialei Timişoara, apoi (din 2001) al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, denumită ulterior Filiala Poezie Bucureşti a USR, secretar general al PEN-Clubului Român (din 2006). Colaborează susţinut la principalele reviste din ţară şi la publicaţii literare din străinătate şi este autoarea a 15 cărţi apărute, dintre care 11 volume de poeme: Ecuaţie liniştită, Dimineţile gândului, Scara lui Iacob, Noaptea romană, Focul matematic, Confesor de tigri (premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 1999), Ultimul etrusc, Călătorii apocrife, Dreptul rănii de a rămâne deschisă, La ora fulgerului, Interiorul lucrurilor; trei volume de critică literară şi eseistică: Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, modele pentru scriitori români contemporani. O anchetă literară (în colaborare cu Aurelian Titu Dumitrescu), Labirint fără minotaur, Blândeţea scorpionului şi o traducere de orientalistică: Arthur Osborne, Sri Ramana Maharshi sau Calea Cunoaşterii Supreme, traducere din limba engleză (titlul original: Ramana Maharshi and the Path of Self-Knowledge). A publicat numeroase traduceri de poezie din autori străini, în diverse reviste literare („România literară”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Poesis”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Hyperion” etc.). Selecţii din poeziile şi eseurile sale au fost traduse în limbile engleză, franceză, italiană, germană, maghiară, slovacă, turcă, galeza scoţiană, bulgară. Prezentă în antologii editate în ţară şi în străinătate, în numeroase volume colective, participantă la manifestări literare naţionale şi internaţionale. Printre premiile acordate: premiul pentru poezie al Filialei Timişoara a USR (1999), premiul revistei „Acolada” (2012), premiul de onoare Naji Naaman pentru poezie (Liban, 2009), membră onorifică, pe viaţă, a Fundaţiei Maison Naaman pour la Culture (Liban). Membră a unor jurii literare, ca şi a colegiului redacţional al revistei „Origins”/„Romanian Roots” (SUA).

Cornelia Maria Savu s-a născut la 4 septembrie 1954 la Vatra Dornei, judeţul Suceava. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română (seţia română-engleză) a Universităţii Bucureşti în 1977. Autoare a volumelor de versuri: “Totem în alb”, Editura Albatros 1973, “Uraniu, forme şi oameni de zăpadă”, Editura Eminescu, 1978, “Emblema”, Editura Eminescu, 1980, “Aventuri fără anestezie”, Editura Eminescu, 1983, “Semne de viaţă”, Editura Eminescu, 1987, “Roman cu sertare”, Editura Vinea, 2005. Profesoară de limba engleză, editor la Editura Ion Creangă, redactor, şef departament, editorialist, editor senior la cotidianul Curierul naţional şi la revista Cultura. Premiul Nicolae Labiş pentru poezie. Premiul pentru jurnalism cultural al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru jurnalism cultural al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România (APLER), Premiul pentru jurnalism cultural al revistei Tomis, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer conferit de preşedintele României, Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul “Roman cu sertare” (2005).

Adrian Suciu s-a născut la 21 decembrie 1970, în Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli si stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercînd să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decît prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur,consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: “E toamnă printre femei şi în lume”, versuri, Editura Echinox, Cluj, 1993; “Singur”, versuri, Editura Euphorion, Sibiu, 1996; “Nopţi şi zile”, versuri, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; “Din anii cu secetă”, versuri, Editura Grinta, Cluj, 2005; “Sex cu femei”, roman, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008; “Viaţa fără urmări”, versuri, Editura Brumar, Timişoara, 2010; “Mitologii amînate”, versuri, Editura  Herg Benet, București, 2011; “Un roman de rahat”, roman, Editura Tritonic, București, 2013. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de cîştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiselă. Este primul poet român în viață care are un fun club adevărat, acesta funcționînd sub titulatura Sindicatul Blondelor lui Suciu. Restul e istorie…

Eugen Simion lansează, la Cluj, o carte despre Cioran şi va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai

Joi, 6 noiembrie 2014, ora 17.00, la Librăria Book Corner din Cluj-Napoca (B-dul Eroilor nr.15), va avea loc lansarea cărţii „Cioran. O mitologie a nedesăvârșirilor” scrisă de academicianul Eugen Simion, Editura Tracus Arte. Cartea şi autorul ei vor fi prezentate de către profesorii universitari Ion Pop, Ion Vartic şi Silviu Angelescu. Amfitrionul întâlnirii literare este Valentin Derevlean. “Cioran este încă de la debutul lui “un caz” pentru critica literară românească şi, în genere, pentru opinia publică, mereu şocată de părerile sale faţă de modul nostru de a fi şi faţă de valorile în care noi,românii, ne regăsim în ceea ce ne pare a fi esenţial pentru identitatea şi pentru puterea noastră de creaţie. Va rămâne multă vreme, cred, un caz pentru criticii literari, pentru filosofii, moraliştii şi politologii din generaţiile ce vor urma, seduşi, poate, şi ei de nedesăvârşirile acestui moralist, atât de inspirat formulate în scriitura sa, încât ele sunt seducătoare la lectură. Devenind scriitor moralist, Iov postmodern, a ştiut să-şi valorifice într-o utopia neagră în care, fapt curios, strălucesc intens luminile apocalipsului”, a scris Eugen Simion pe coperta a patra a cărţii.  AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului editorial. Vineri, 7 noiembrie 2014, ora 11.00, în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, profesorului şi criticului literar Eugen Simion i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.

Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.

„Emil Cioran nu pune niciun preț pe filosofie și se întreabă, încă de la debutul său, la ce servește filosofia și ce rost au în lume filosofii. Cât despre existență, în genere, filosoful are ferma convingere că  ea nu reprezintă  decât ”singurătatea agoniei”  și inutilitatea absolută.  Țelul lui în cultură este să  dovedească faptul că tot ce există nu există și tot ce se vede cu ochiul liber este înșelător. Omul, în genere, i se pare a fi o sumă de eșecuri, iar omul care scrie nu are altă justificare decât aceea de a comunica această tragedie lipsită de măreție.” – Eugen Simion.

Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Afis-Seri-de-poezie-si-jazz-3-nov1-150x150Luni, 3 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a treia secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri trei dintre cele mai mai importante voci poetice contemporane: Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele ediţii vor fi invitaţi Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu (10 noiembrie 2014), Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Magda Cârneci (poet, eseist, critic și teoretician de artă român) a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obținut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A obținut de asemenea numeroase burse de cercetare pre și postdoctorale în străinătate. În epoca studenției a frecventat cenaclurile literale Amfiteatru și Cenaclul de luni din București, condus de criticul Nicolae Manolescu. A activat ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei din București și ca președintă a boardului Centrului Internațional pentru Artă Contemporană (CIAC) din București. A fost și co-director al revistei de arte vizuale Artelier. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales 9INALCO) din Paris. Între 2007-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Artă din București, redactor cultural la revista 22 și redactor-șef al revistei de arte vizuale ARTA din București.

Debutul poetic are loc în 1975 în revista România literară, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria, Editura Cartea Românească. A publicat numeroase grupaje de versuri în revistele literare din țară și în diferite reviste din străinătate.

Volume de poeme: O tăcere asurzitoare, Eminescu, 1985; Haosmos, Cartea Românească, 1992; Psaume, Autre Temps, Marseille, 1997 (în franceză); Poeme/ Poems, Paralela 45, 1989 (în română și engleză, traducerea fiind realizată împreună cu Adam J. Sorkin); Poeme politice, Axa, Botoșani, 2000; Haosmos și alte poeme, antologie, editura Paralela 45, 2000; Le paradis poétique, Transignum, Paris (carte bibliofilă); Chaosmos. Gedichten, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză); Chaosmos. Poems, în traducerea lui Adam J.Sorkin, White Pine Press, Boston, 2006; Trois saisons poetiques, PHI, Luxembourg, 2008; Peau-ésie, carte bibliografică cu Wanda Mihuleac, Transignum, Paris, 2008; Poeme spirituale, Tracus Art, București, 2012.Eseu: Poetrix, Paralela 45, 2002. Proză: FEM, Cartea Românească, București, 2011; Poeme trans, Editura Tracus Arte, 2012.

Prezențe în antologii: Nuovi poeti romeni, de Marco Cugno și Marin Mincu, Firenze, Vallecchi Editore, 1986;Incertitudes. Antologie de la poésie roumaine, de Dan Deșliu, Quebec, Humanitas Nouvelle Qptique, 1992;Streiflicht: Eine Auswahl zeitgenossischer Rumänisher Lyrik, de Christian W. Schenk, ediție bilingvă româno-germană, Kastellaun: Dionysos Verlag, 1994; Vilenica 96; Antologia di poesia mediteranea, de Marco Cugno, Milano, Marzorati, Emanuele Bettini editore, 1996; Gefährliche Serpentinem. Rumänischer Lyric der Gegenwart, de Dieter Schlesak, Berlin, Edition Druckhaus, 1998; Romania and Western Civilisation, de Kurt W. Treptow, Iași, The Center for Romanian Studies, 1998; Day after Night. Twenty Romanian poets for the Twentieth‑First Century, de Gabriel Stănescu și Adam J. Sorkin, Norcross, Criterion Publishers, 1999 STRONG;28 de poete din România: 28 poetek rumunskich, de Denisa Comănescu, București, Universal Dalsi, 199; Poètes roumains contemporains, Irina Petraș éditrice, Montréal/București, Les Ecrits des forges/Editura didactică și pedagogică, 2000; Speaking in Silence. Prose Poets of Contemporary Romania, Adam J.Sorkin and Bogdan Stefanescu editors, Bucharest: Paralela 45, 2001; Poetry is a Woman (11 Woman Poets from Romania), translation into Greek by Sandra Michalaki and Anna Sotrini, Alpha publishing house, Athens, 2006; Born in Utopia/ Născut în UtopiaAn Anthology of Modern and Contemporary Romanian Poetry, edited by Carmen Firan and Paul Doru Mugur with Edward Foster, Talisman House Publishers, New Jersey, 2006; Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde. Anthologie établie par Stephane Bataillon, Bruno Doucey et Sylvestre Clancier, Paris, Seghers, 2008;Romanian Writers on Writing, Norman Manea editor, Trinity University Press, San Antonio, Texas, 2011.

Denisa Comănescu. Poetă, editoare, traducătoare. Născută în 1954 la Buzău. În 1977 a absolvit Facultatea de Litere, secţia Română-Engleză. Din august 2007 este directorul general al Editurii Humanitas Fiction. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi editori de literatură străină, din mai 2006 coordonează prima colecţie personalizată din România, “Raftul Denisei”. A publicat cinci volume de poezii – “Izgonirea din paradis” (1979), “Cuţitul de argint (1983), “Barca pe valuri” (1987), “Urma de foc” (1999), “Acum biografia de-atunci” (2000); traduceri din poemele ei au apărut în antologii în 15 ţări, în 3 antologii de poezie  în Marea Britanie,un volum în Suedia,în 2 antologii în SUA.  Premii: Premiul USR pentru Debut (1979), Premiul Festivalului Internaţional de la Oradea (1999), Premiul pentru Poezie al revistei literare “Tomis” (1999). Membră: USR (Consiliul USR), Centrul PEN Român (secretară 1990-2005), Fundaţia Culturală Irlandezo-Română (Board), Parlamentul Cultural European.

Miruna Vlada s-a născut pe 17 august 1986 la Bucureşti. Formată la Cenaclul Euridice, coordonat de Marin Mincu, a debutat în 2004 cu volumul ”Poemextrauterine” la Editura Paralela 45, cu o prezentare de Angela Marinescu şi prefaţă de Octavian Soviany. Cartea a primit cîteva premii naţionale pentru debut în poezie. În 2007 a publicat la Editura Cartea Românească volumul de versuri ”Pauza dintre vene”, însoţit de un CD în lectura autoarei. În 2014, a publicat cartea de poezie ”Bosnia. Partaj”, Editura Cartea Românească. A organizat numeroase evenimente culturale, a moderat lecturi de poezie, lansări de carte în spaţii neconvenţionale, dezbateri despre poezie, experimente inter-art. Selecţii din poezia ei au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, sîrbă, germană, italiană şi polonă. A fost invitată la lecturi publice internaţionale în Austria, Marea Britanie, Belgia, Polonia şi Germania. Este prezentă într-o serie de antologii, alături de cei mai buni poeţi ai anilor 2000. A studiat ştiinţele politice la SNSPA Bucureşti, iar din 2013 este doctor în relaţii internaţionale cu o cercetare despre europenizarea Bosniei-Herţegovina.

Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 27 octombrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a doua secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri doi dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Marian Drăghici şi Ioan Es Pop. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele ediţii vor fi invitaţi Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Miruna Vlada (3 noiembrie 2014), Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu (10 noiembrie 2014), Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Marian Drăghici s-a născut la 25 februarie 1953, în Osica de Sus; membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 12 ianuarie 1990. A publicat volumele: Despre arta poetică (Cartea Românească, 1988), Partida de biliard din pădurea rusească (Eminescu, 1995), Lunetistul (Pontica, 1996), Lunetistul & cocoşul de tablă (Cartea Românească, 1996), Harrum cartea ratării, (Vinea, 2001), Licht, lansam/Lumină, încet, (Wieser Verlag, Klagenfurt, Austria, 2004), Negresa (Vinea, 2004), lumină, încet (Tracus Arte, 2013). Prezent în antologii din ţară şi străinătate. Secretar/preşedinte al Secţiei de poezie din Asociaţia Scriitorilor Bucureşti (2000-2004). Secretar general de redacţie al suplimentului „Ziua literară”, în care „ţine” Cronica cenaclului USR şi Poşta redacţiei. În 2004, îi apare, la Wieser Verlag, volumul bilingv „Licht, lansam/Lumină, încet, lansat la Viena în prezenţa autorului. Lecturi cu public, bursă Austria Kulturkontact pentru anul următor (două luni) în capitala Austriei. Din 2006, s.g.r./redactor-şef adjunct la „Viaţa Românească”. Premii şi distincţii, între care Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), Premiul Naţional Tudor Arghezi pentru Opera Omnia şi titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Tg. Cărbuneşti (2014).

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.

“POEZIE. LA COMEDIE!”, o seară cu poeme şi compoziţii alese

Luni, 20 octombrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) a lansat prima secvenţă a unui program de poezie şi jazz ce se va desfăşura timp de şase săptămâni sub genericulSerile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Amfitrionii acestui program sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul și coordonatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR.  La prima ediţie, au susţinut recitaluri doi dintre cei mai importanţi poeţi ai generaţiei ’80: Florin Iaru (care a citit din antologia “Poeme alese”, apărută, în 2002, la Editura Aula a regretatului poet Alexandru Muşina) şi Eugen Suciu ( cu un poem publicat recent în “România literară” şi cu o selecţie din “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, 2013, carte care a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte a anului 2013) . Momentele de jazz susţinute de Mircea Tiberian (printre ele, două compoziţii proprii dinainte de 1989!)  i-au electrizat pe spectatorii prezenţi la eveniment, care au aplaudat la scenă deschisă minute în şir. Printre spectatori, i-am remarcat pe scriitorii Ioana Crăciunescu, Ştefania Coşovei, Cornelia Maria Savu, Adrian Pârvu, pe artiştii vizuali Vlad Ciobanu şi Mihai Zgondoiu, pe directorul Direcţiei de Cultură a Primăriei Municipiului Bucureşti, Emanuel Papagheorghiu.  “Sunt bucuros că putem relua Serile de poezie şi jazz ale Muzeului Naţional al Literaturii Române, în acest spaţiu. Aproape zece ani, în 90 de reprezentaţii, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, în clădirea pierdută din Bulevardul Dacia din Bucureşti, a avut loc acest proiect. Spiritul acestor seri reînvie, dincolo de a fi pierdute  nişte ziduri şi o clădire. Este mai important să găsim literatura română vie, cu cele mai importante nume ale prezentului. Acest proiect a găsit o bună comunicare cu Teatrul de Comedie şi cu George Mihăiţă. Cei care au fost la Festivalul Comediei Româneşti îşi amintesc că, în iunie, George Mihăiţă a lansat împreună cu Editura Tracus Arte antologia Salonul ludicilor, cu 24 de poeţi, nume importante, de la Mircea Dinescu la Forin Iaru, de la Emil Brumaru la Eugen Suciu. Aşadar, nu este o întâmplare că facem acest proiect Poezie. La Comedie!, la Teatrul de Comedie. George Mihaiţă are o bună relaţie cu poeţii optzecişti, iar acest eveniment se întâmplă la momentul la care trebuia să se întâmple. După o discuţie avută cu Ioan Cristescu, actualul director al Muzeului, am găsit această minunată soluţie de a face timp de şase săptâmâni, în fiecare luni, de la ora 18.00, Serile de poezie şi jazz POEZIE. LA COMEDIE!. Programul nostru se va încheia pe 24 noiembrie 2014, cu un recital al lui Ion Mureşan, care vine special de la Cluj, şi George Mihăiţă, care va citi câteva poeme care l-au impresionat din ultima carte a lui Traian T. Coşovei, Aritmetica pleoapelor, Editura Tracus Arte, 2013“, a declarat poetul Dan Mircea Cipariu în deschiderea evenimentului.

În cele şase ediţii ale programului vor fi invitaţi Ioan Es Pop şi Marian Drăghici (27 octombrie 2014), Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Miruna Vlada (3 noiembrie 2014), Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu (10 noiembrie 2014), Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014).

Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Simona IONIŢĂ

fotografii: Mihai ZGONDOIU