OPEN ART. casa scriitorului

O zi fastuoasă!

Mă bucur să vă anunţ deschiderea unui spațiu unicat – OPEN ART. casa scriitorului – aflat la intersecţia străzilor Arthur Verona şi Pitar Moş (nr.12) din centrul Bucureştiului. OPEN ART. casa scriitorului este, în primul rând, un loc de întâlnire pentru profesioniştii scrisului din România, un loc pentru lecturi publice, evenimente literare şi culturale, conferinţe, lansări de carte ori sesiuni de autografe. În fapt, un spaţiu deschis pentru ceea ce e viu şi valoros în cultura română contemporană. OPEN ART. casa scriitorului este un spațiu deschis scriitorilor, artiştilor, editorilor şi tuturor celor care hrănesc sistemul vizibil sau invizibil al culturii române. După cum bine știți, în ultimii doi ani de zile, scriitorii au pierdut Casa Monteoru-Catargi, fostul sediu al Uniunii Scriitorilor, şi sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti. OPEN ART. casa scriitorului încearcă să acopere aceste pierderi ireparabile pentru scriitori, oferind un spaţiu public de exprimare şi de distribuţie a unor opere literare de nişă. Cei care vor trece pragul OPEN ART. casa scriitorului vor găsi cărțile poeților români în viață. În acest spațiu, avem o cameră specială şi centrală dedicată poeziei române contemporane. În acest spaţiu, avem o cameră pentru revistele literare şi culturale din toată ţara!

OPEN ART. casa scriitorului este un vis pus în pagina realităţii de prieteni şi instituţii apropiate literaturii române vii. Se cuvine să îi amintesc şi să le mulţumesc lui Ioan Cristescu, preşedintele APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), şi Maestrului Mircia Dumitrescu pentru că a gândit vizual acest spaţiu. Puteţi admira, astfel, câteva gravuri ale Maestrului Mircia Dumitrescu, gravuri inspirate de câteva dintre poemele pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu artistului.  Ciclul gravurilor semnate de Mircia Dumitrescu poartă numele ”Nichita Azi”.

OPEN ART. casa scriitorului este un program cultural iniţiat de APLER şi susţinut financiar de Opera Scrisă.Ro, Asociaţia Open Art şi Asociaţia Euro CulturArt. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al acestui program.

Operatorul comercial al programului OPEN ART. casa scriitorului este S.C. World Media Graph SRL, cu următoarele date de contact şi date de facturare: J40/3152/2009, CIF: RO18491512, Adresa: str. Sava Hentia nr. 2, sector 1, Bucureşti, Punct de lucru: str. Pitor Moș nr.12, sector 1, Bucuresti, IBAN: RO34EGNA1010000000271276 -Banca Marfin Bank, IBAN: RO47TREZ7015069XXX010315 -Trezoreria Sector 1, tel 0212234111. Persoană de contact: Nicoleta Vidican, mobil: 0786108806Vă rog să trimiteţi pe adresa de email nicollettav@gmail.cominformaţii legate de evenimentele literare pe care doriţi să le desfăşuraţi în spaţiul OPEN ART. casa scriitorului. Spaţiul nostru va fi oferit gratuit! În funcţie de informaţiile primite, vom putea realiza o programare flexibilă a evenimentelor care sprijină promovarea cărţilor şi autorilor români.

 

Condiţiile de distribuţie în spaţiul OPEN ART. casa scriitorului sunt următoarele:

- rabat comercial de 35%;

- cărţile şi publicaţiile vor fi livrate pe aviz, urmând ca plata să se facă pe măsura vânzării, în urma rapoartelor lunare de vânzare;

- cărţile şi publicaţiile livrate să fie în bună stare;

- titlurile care nu înregistrează nicio vânzare timp de 90 de zile, vor fi returnate furnizorului.

Toate cele bune,

Dan Mircea CIPARIU,

preşedintele OPERA SCRISĂ.RO

P.S. Le mulţumesc tuturor celor care mi-au scris pe email sau mi-au telefonat pentru a susţine acest proiect.

Amintiri din Casa Poeziei: ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”

Sâmbătă, 21 martie 2015, la Librăria Open Art (aflată la intersecţia străzilor Pitar Moş şi Arthur Verona) din Bucureşti, între orele 11.30- 14.00, a avut loc a doua ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, un proiect ce a marcat sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei.  11  poeţi contemporani (Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima, Mariana Filimon, Ioana Greceanu, Dan Iancu, Riri Sylvia Manor, Anca Mizumschi, Niculina Oprea, Liviu Ioan Stoiciu, Grigore Şoitu, Lucian Vasilescu) au citit poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei. A fost evocat, într-un moment special, marele actor și recitator Eusebiu Ștefănescu, recent dispărut dintre noi. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.  Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizator: Filiala Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. Printre cei prezenți la eveniment s-au aflat și Ștefania Coșovei, Margareta Labiș și  scriitorul Cornel George Popa. Pe pereții de la Open Art, locul unde a avut loc evenimentul, pot fi admirate câteva gravuri ale maestrului Mircia Dumitrescu, gravuri inspirate de câteva dintre poemele pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu artistului.  Ciclul gravurilor semnate de Mircia Dumitrescu poartă numele ”Nichita Azi”. ,,O zi fastuoasă! Mă bucur că ne aflăm aici, la Librăria Open Art, pe Strada Pictor Verona din București, un spațiu unicat pentru că în el cei care vor putea veni să-l vadă vor găsi cărțile poeților români în viață. În acest spațiu, vom avea o cameră a poeziei. Într-o lume ca a noastră în care veștile sunt rele atunci când vine vorba despre scriitori, este un fapt cu totul și cu totul important acela că putem să oferim colegilor noștri de breaslă un loc de întâlnire în care vom avea lansări de carte, conferințe și tot ce reprezintă viu în literatura română contemporană. Dacă foarte mulți oameni care au câștigat averi în România după 1990 au cheltuit pe te miri ce, eu m-am gândit ca din banii pe care i-am câștigat după 1990 să investesc în acest spațiu cultural, spun spațiu cultural pentru că el nu este  neapărat în înțelesul clasic o librărie . Open Art este un spațiu deschis artiștilor, scriitorilor, mai cu seamă că, după cum bine știți, în ultimii doi ani de zile am avut vești groaznice, am pierdut Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor, am pierdut sediul Muzeului Național al Literaturii Române. Am vrut să fac de Ziua Internațională a Poeziei o frumoasă surpriză colegilor de la Filiala București Poezie. Aceasta este Casa Poeziei. Între 13-17 mai 2015, atunci când organizăm Târgul Internațional al Cărții de Poezie și Maratonul de Poezie și Jazz, vor veni în România 9 directori ai Caselor de Poezie din Europa și sunt foarte bucuros să oferim și noi în această rețea a Caselor de Poezie din Europa acest spațiu. Sunt bucuros că putem colabora ca în ultimii 8 ani de zile cu Radio România Cultural și că putem aduce în fața publicului larg ascultător voci poetice din generații și geografii literare diferite. Ziua Internațională a Poeziei este, se pare, marcată și sărbătorită în România în mai multe orașe. Cred că unele dintre cele mai importante evenimente sunt realizate de către Filiala București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România și de către Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) și Opera Scrisă.Ro. Partenerii media ai proiectului sunt Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. După acest preambul vă rog să ascultăm prima voce. Eu sunt cu atât mai emoționat cu cât prima pereche a recitalului aduce în prim plan o voce literară care anul trecut a fost alături de noi, este vorba de Cornelia Maria Savu și nu întâmplător deschidem cu perechea Ioana Diaconescu/ Cornelia Maria Savu, pentru că acest titlu -Recital cu pereche– a fost dat în urma unor discuții pe care le-am avut cu Cornelia Maria Savu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul proiectului RECITAL CU PERECHE.

Ioana Diaconescu a deschis ”Recitalul cu pereche”, cu o evocare Cornelia Maria Savu. ” Mulțumesc colegului Dan Mircea Cipariu. Mulțumesc că sunteți aici. Sunt bucuroasă să fim încă o dată noi între noi aici, câți am mai rămas și câți vom mai fi . Împreună cu cei care au plecat, dar care au rămas prin ceea ce au făcut, prin opera lor, prin prezența lor despre care aș putea să spun că este alături de noi aproape zilnic. Cornelia Maria Savu a plecat pe neașteptate, dar pe neașteptate pleacă toți. Aș vrea să vă spun că am depășit într-o bună zi tristețea de a o fi pierdut pe Cornelia ca prietenă și ca autoare pentru că mi-am dat seama că ar trebui să fiu bucuroasă că am cunoscut o personalitate poetică și nu numai de factura ei, un tip uman atât de special, de generos, de curios, atât de cultivat și, nu în cele din urmă, vreau să subliniez faptul că ea este – și am socotit-o de când era un copil precoce, publicând primul volum ”Totem în alb”- una dintre cele mai puternice voci poetice ale ultimei jumătăți ale secolului XX. Ioana Diconescu a citit poemele ” O altă versiune” și ”Capul meu cântă Ofelia” de Cornelia Maria Savu. Din poeziile proprii a citit ” În nevăzut”, din volumul ”Vertigo” apărut la Editura Tracus Arte.

A urmat o evocare Eusebiu Ștefănescu. ” În timpul vieții noastre exista maestrul Eusebiu Ștefănescu. Zilele trecute l-am condus pe ultimul drum și împreună cu Ioan Cristescu și Ana Maria Spătaru, producătorul acestui eveniment, ne-am gândit că ar fi extrem de nimerit să-l evocăm pe Eusebiu Ștefănescu. L-am rugat pe Ionuț Bogdan Ștefănescu, colegul nostru de la Filiala București Poezie, majoritatea îl cunosc ca fiind ”flautul de aur” și poate acum află că este colegul nostru,  să ne citească două poeme pe care el le-a scris în această perioadă a ultimelor zile ale lui Eusebiu Ștefănescu”, a spus Dan Mircea Cipariu. Ionuț Bogdan Ștefănescu a citit două poeme, ” Curriculum vitae” și ”Femeia din umbră”, dintr-un volum dedicat tatălui său, poeme scrise din clipa în care acesta a aflat despre diagnosticul necruțător al maestrului Eusebiu Ştefănescu.  Din volumul lui Eusebiu Ștefănescu, ”Preschimbarea la față”, apărut la Tracus Arte, Ionuţ a citit poemul ”Hotarul de ceață”.  A urmat apoi un scurt moment poetic ”Eusebiu Ștefănescu din arhiva Radio România Cultural”.

Simona-Grazia Dima a ales să-l evoce pe Daniel Turcea. ”Descopăr în poezia, opera și biografia Simonei-Grazia Dima o puternică rezonanță spirtiuală, lucru destul de rar într-o lume ca a noastră în care biografismul aduce mai de grabă lucrurile rele ale existenței.”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu. Simona-Grazia Dima a citit două poeme ale sale,”În numele tău ascuns” şi Lună plină”, din antologia ”Călătoria în petalele trandafirului”, apărută în Colecția Opera Omnia Poezie Contemporană, la Editura Tipo Moldova. Din Daniel Turcea a citit ”Balada splendorii”, din volumul ”Epifania”, 1978. ”L-am ales pe Daniel Turcea și pentru că în vară m-am aflat în fața mormântului său de la Mănăstirea Cernica și am fost foarte emoționată. Nu departe era și mormântul lui Virgil Mazilescu și mormintele multor oameni de cultură. Acolo este un adevărat muzeu în aer liber. Totodată am citit amintirile, rememorările importante, aproape fantastice ale surorii sale, care a scris despre el. Daniel Turcea a murit tânăr și nu a scris mult. Un volum al său numit Etropia se află într-o cvasi opoziție simțită de el cu ”Epifania”. El a scris- ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”. Mi se pare foarte frumos și emoționant”, a declarat Simona-Grazia Dima.

Mariana Filimon care le-a evocat pe Constanța Buzea și Florența Albu. ” Îmi dau seama că în literatura ultimilor 30 de ani s-au legat foarte multe prietenii literare. Prietenia dintre Mariana Filimon și Constanța Buzea este una cu totul și cu totul specială pentru că ea a fost una proteică pentru amândouă.”, a spus Dan Mircea Cipariu. ”Aparent Constanța Buzea și Florența Albu erau incompatibile, dar am reușit să le împrietensc pe amândouă. Erau două firi aspre, foarte exigente, dar care au devenit foarte bune prietene. Amândouă promovau poeți, tineri sau mai puțin tineri.”, a declarat Mariana Filimon, care a citit poemul ”Zidul” de Florența Albu, ”Nu crede sau crede puțin” de Constanța Buzea și poemul său intitulat”Mărțișor”.

Ioana Greceanu l-a evocat pe Cezar Ivănescu. ”Am ales să fac pereche cu poetul Cezar Invănescu pentru că în primăvara aceasta, pe 24 aprilie, se împlinesc 7 ani de la trecerea lui în neființă”.

Dan Iancu l-a avocat pe Gheorghe Ene. ” Despre Gheogrhe Ene pot să vă spun un singur lucru:  cei care nu l-au cunoscut au avut ghinion”, a declarat Dan Iancu, care a citit ” Şi mai trăiesc”, un poem inclus în cartea în lucru – ”Poemele orașului târziu”.

Riri Sylvia Manor l-a evocat pe Nicolae Labiș și a citit ”Moartea căprioarei”. Doamna Margareta Labiș, sora lui Nicolae Labiș, prezentă la eveniment, a recitat ”Miorița” de Nicolae Labiş, poezie inspirată de Mihail Sadoveanu.  ”Pentru Nicolae Labiș ne îndoliem de două ori, o dată pentru că este născut în același an cu mine și ar fi putut fi aici alături de noi și a doua oară pentru poeziile pe care le-ar fi putut scrie în acești ani de atunci de când a fost ucis.”, a spus doamna Riri Sylvia Manor.

Anca Mizumschi l-a evocat pe Vasile Petre Fati. ”Am ales un poet pe care nu-l cunosc, pe care nu l-am văzut niciodată și singurul lucru pe care îl avem în comun este că ne-am născut amândoi în Constanța. Absența acestui poet mi se pare un simbol pentru ceea ce ce întâmplă în literatura română. A luat de două ori premii de la Uniunea Scriitorilor, o dată pentru poezie și o dată pentru proză, și nu există în nicio carte de critică literară română. A fost foarte greu să reconstitui prezența lui. Tot ceea ce pot să vă spun este din mărturiile lui Marian Drăghici și dintr-un articol al lui Ioan Groșan care a scris din amintirile lui. E tot ceea ce eu am reușit să găsesc despre acest mare poet român.”, a spus Anca Mizumski. Aceasta a citit din Vasile Petre Fati poemul ” În ziua în care am văzut marea”, din volumul ” O nuntă”, 1984, și din volumul ” Copilul tuns zero”. .

Niculina Oprea l-a evocat pe Marin Sorescu. ” Pentru mine Marin Sorescu înseamnă foarte mult pentru că l-am cunoscut în anul întâi de liceu când mergeam la ședințele Cenaclului Revistei Ramuri de la craiova. Atunci era redactor-șef al revistei. Statura lui micuță și mustața stufoasă mi-au rămas în memorie și sinceră să fiu îmi este dor uneori de Marin Sorescu.”, a spus Niculina Oprea.

Liviu Ioan Stoiciu l-a evocat pe Mircea Ciobanu, cel care i-a fost editor la trei dintre cărţile poetului care avea să primească, în 2013, Premiul Cartea de poezie a anului 2012 pentru “Substanţe interzise”, Editura Tracus Arte . Liviu Ioan Stoiciu a citit  poemul ”Ce a ajuns” de Mircea Ciobanu.

Grigore Șoitu a citit ”Drive test” și ”Somnul” de George Vasilievici, iar din poemele proprii – ” Am ciocănit indecis” și ”Poem cu Vanghelie”.

Lucian Vasilescu a evocat-o pe Magda Isanos. ” Am hotărât să o aduc astăzi alături de noi pe o poetă pe care o iubesc foarte mult, mai puțin frecventată astăzi, ca mai toți cei duși, Magda Isanos, săvârșită în anul 1944, născută fiind în 1916, părăsind această lume la numai 28 de ani. De posteritatea Magdei Isanos, din fericire, se îngrijește, cu foarte mare atenție, fiica sa Elisabeta Isanos, o foarte frumoasă poetă și domnia sa, autoare și de romane și eseuri, atât de modestă, însă, încât este aproape invizibilă în peisajul literar românesc.” , a spus Lucian Vasile. Acesta a citit ” La iarbă verde” de Magda Isanos și ”Un test” din volumul său ” Țara mea, viața mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală”, Editura Rentrop -Straton.

Simona IONIŢĂ

Adunarea Generală APLER, 21 martie 2015

apler+procesatComitetul de Coordonare al APLER convoacă Adunarea Generală  APLER sâmbătă, 21 martie 2015, ora 14.00, în str. Pitar Moși nr. 12, Sector 1 Bucureşti. Conform Statutului,” Adunarea generală este statutar constituită atunci cînd există participarea directă, prin împuterniciri sau prin corespondenţă, a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor Asociaţiei. În caz că nu se întruneşte majoritatea simplă, se reconvoacă, în termen legal, a doua zi, la aceeași oră si adresă, o nouă sesiune, care este valabilă, indiferent de numărul participanţilor”.

Ordinea de zi:

  • Prezentarea si aprobarea ordinei de zi;
  • Aprobarea raportului de activitate al Preşedintelui APLER pentru anul 2014, prezentarea şi aprobarea obiectivelor privind activitatea APLER pentru anul 2015;
  • Aprobarea situaţiilor financiare pentru anul 2014, a repartițiilor și a destinației sumelor încasate;
  • Aprobarea raportului comisiei de cenzori pentru anul 2014;
  • Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimativ pentru anul 2015;
  • Aprobarea taxei de înscriere şi a cotizaţiei de membru APLER aplicabil până la următoarea Adunare Generală Ordinară;
  • Diverse.

Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea, în ultima secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 15 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti(str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a opta secvenţă şi ultima din acest an a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice  trei importanţi poeţi români contemporani: Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a opta secvenţă, vor citi doi lideri ai generației nouăzeciste, Anca Mizumschi și Horia Gârbea, precum şi o poetă ce a debutat în 1999, Ioana Greceanu, şi care l-a avut profesor de  limba română pe Virgil Mazilescu, în anii de şcoală generală petrecuţi în comuna Greaca, judeţul Ilfov. La această ultimă întâlnire din 2014 va fi prezent Florin Iaru, cu o evocare Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu. Ducem, astfel, la bun sfârşit un proiect în care au citit 23 de poeţi, din generaţii şi geografii literare diferite. Sperăm să reluăm, în 2015, aceste Seri, în care poezia şi jazz-ul rezonează spre desfătarea unui public tot mai numeros.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. La a şaptea ediţie (8 decembrie 2015), au citit Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ioana Greceanu a debutat cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul“ (1997), iar editorial cu „Poeme în pierdere“, 1999. Acestora le-au urmat volumele „Singurătatea poartă o pelerină roşie“ (2003) şi  „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua“ (2007). În 2012 îi apare antologia bilingvă româno-albaneză în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri, intitulată „Recviem pentru omul din cub“. În 2012, publică “Fragment dintr-un viu”, Editura Tracus Arte, 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschis-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată  “Ponticele”,  cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, DilemaVeche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.

Revistele şi publicaţiile uniunilor de creaţie vor primi prin Lege, anual, suma minimă de 4500 mii lei

Parlamentarii PNL Traian Dobrinescu, Varujan Vosganian şi Gigel Sorinel Ştirbu au depus, în martie 2014, un proiect de Lege pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România. Acestei iniţiative parlamentare i s-au alăturat 82 de deputaţi şi senatori din toate partidele parlamentare. Prima cameră sesizată, Senatul, a aprobat proiectul pe 2 septembrie 2014 (rezultat vot: pentru -109, contra-2, abţineri-2). Camera Deputaţilor, cameră decizională, a votat  proiectul de lege în plen, pe 3 decembrie 2014, cu unanimitate (279 pentru, 0 contra, 0 abțineri). Legea votată va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, după ce va fi promulgată de către Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial. Conform prevederilor legii, “Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual. Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii”. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă textul Legii trimis pentru promulgare.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. – (1) Revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori, denumită în continuare ANUC, precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.
(2) Un procent de 10% din suma prevăzută la alin. (1) va fi repartizat de Ministerul Culturii pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, potrivit legii.
Art. 2. – (1) Din suma alocată de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), uniunile de creatori din România, membre ale ANUC, fiecare pentru domeniul său, vor stabili lista revistelor care urmează a fi finanţate, precum şi sumele necesare.
(2) Dacă sumele solicitate de către uniunile de creatori, membre ale ANUC, cumulate, depăşesc suma alocată acestora, potrivit  prevederilor prezentei legi, ministrul culturii, cu consultarea uniunilor de creatori, aprobă prin ordin distribuirea sumelor pentru revistele propuse potrivit alin (1), cu încadrarea în plafonul alocat. Ordinul ministrului culturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. – (1) Pentru revistele şi publicaţiile culturale ale uniunilor de creatori, finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori beneficiare. Uniunile de creatori beneficiare încheie la rândul lor contractele aferente cu beneficiarii finali: revistele şi publicaţiile culturale.
(2) Pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2), finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi beneficiari.
Art. 4. – (1) Suma prevăzută la art. 1 poate fi utilizată de către uniunile de creatori din România, precum şi de beneficiari, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli aferente susţinerii editării revistelor şi publicaţiilor culturale: cheltuieli de personal, cheltuieli administrative, drepturi de autor, costuri materiale şi servicii, cheltuieli pentru tipărire şi difuzare, precum şi premii decernate de reviste.
(2) Decontarea cheltuielilor realizate pentru finanţarea revistelor uniunilor de creatori se face de către Ministerul Culturii pe baza documentelor justificative întocmite potrivit legislaţiei în vigoare şi a
contractelor.
(3) Decontarea cheltuielilor realizate pentru revistele şi publicaţiile culturale prevăzute la art. 1 alin. (2) se face pe baza documentelor justificative întocmite de revistele şi publicaţiile beneficiare, prezentate Ministerului Culturii.
Art. 5. – Prezenta lege intră în vigoare la data de1 ianuarie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE
SENATULUI
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 8 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şaptea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice patru dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şaptea secvenţă, vor citi doi lideri ai generației optzeci, Bogdan Ghiu și Doru Mareș, un nouăzecist de forță și construcție, Augustin Ioan, și unul dintre colegii mei de generație MARFĂ, Bogdan O. Popescu, un poet care a publicatCartea Dragostei, în martie 2014, cel mai frumos volum de versuri pe care Mircea Cărtărescu l-a citit în ultimul deceniu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. Ultima ediție din acest an este programată pe 15 decembrie 2014, când vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, arta, urbanologie) si traducător (French Theory şi literatură franceză). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) şi din literatura franceză (Sade, Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate: Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009), Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei (Cartea Românească, 2008), Dadasein (Editura Tracus Arte, 2011) şi Contracriza (Editura Cartea Românească, 2011). Este coautor al proiectului Performing History, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011). Este redactor la revista Idea artă+societate, colaborator permanent al revistei Arhitext design şi titular de rubrică la LiterNet („Evul Media”), Luceafărul de dimineaţă („Politica lui Bartleby”) şi Radio Romania Cultural („Unde ne oprim în Bucureşti”).

Augustin Ioan s-a născut la 5 martie 1965. în localitatea Dorobanţu, judeţul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat următoarele cărţi de poezie: Gestica (Colecţia “Cartea cea mai mică”, 1987);  Partidul Poeţilor, Galaţi: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul şi Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marmaţiei), 1995; Armata Poporului, Cartea Românească/Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, colecţia “Poeţii oraşului Bucureşti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petroşani: Matinal, 2000 (poziţiile 7-9 în topul naţional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constanţa: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucureşti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Peştilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda şi SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu şi Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

Doru Mareș s-a născut la 24 noiembrie 1957, Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scène Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură.

Activitate editorială originală:

Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998, câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România ianuarie 1999, Botoşani;

Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie, Editura Arcuş 2001

Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János

Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008

Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010

Activitate publicistică: Peste 1.400 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie, traduceri în: Artistas Unidos (Lisabona, Portugalia), Amfiteatru, Art Panorama, Baricada, Contemporanul. Ideea Europeană, Contrapunct, Cotidianul, Curentul, 24 Fun, Euromuseum, Familia, Infinitezimal, Împreună BTK, Manuscriptum, Observator Cultural, Revue Roumaine, Revue Roumaine d’Etudes Litteraires, România Liberă, România Literară, Scena, Sud, Teatrul Azi, Timpul, Tomis, Viaţa Studenţească, Yorick, Ziarul de Duminică etc.

Activitate editorială ca traducător: peste 50 de titluri (beletristică, piese de teatru etc), atât din literatura clasică, cât, mai ales, din literatura contemporană franceză.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Poeme de Ion Mureşan şi Traian T. Coşovei, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 24 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şasea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Va susţine un recital public unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Ion Mureşan. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şasea secvenţă, după recitalul lui Ion Mureşan, voi citi mai multe poeme scrise de regretatul nostru prieten şi confrate Traian T. Coşovei”, a declarat Dan Mircea Cipariu Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au cititSimona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu. Următoarele două ediţii vor avea loc pe 8 decembrie 2014 (vor citi  Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu) şi 15 decembrie 2014 (vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea). Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Eugen Simion, Mircia Dumitrescu, Ion Pop, Cornel Ivanciuc, George Mihăiţă, Neculai Onţanu, Constantin Hogea şi AgenţiadeCarte.ro, printre laureaţii PREMIILOR APLER, ediţia a XVI-a, 2014

Miercuri, 19 noiembrie 2014, ora 18.00, la Institutul Cultural Român – ICR (str. Aleea Alexandru, nr.38, sector 1, Bucureşti), va avea loc ediţia a XVI-a a Galei Premiilor APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România). Premiile au vizat cele mai bune titluri ale membrilor APLER publicate în 2013. Evenimentul se bucură de suportul financiar al Ministerului Culturii şi de sprijinul ICR. Partenerii Galei sunt Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Cramele Sarica Niculiţel. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cultura, Observator Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Pavel Şuşară. Juriul a acordat premii pentru 13 secţiuni, printre laureaţi regăsinduse academicienii Eugen Simion şi Mircia Dumitrescu, universitarul şi criticul literar Ion Pop, scriitorii Cornel Ivanciuc, Riri Sylvia Manor, Suzan Mehmet, Daniel Bănulescu, Ioan Matiuţ şi Valentin Iacob. Maestrul George Mihăiţă va fi distins cu “Premiul Special pentru promovarea poeziei române contemporane”, iar primarul Sectorului 2 Bucureşti, Neculai Onţanu, şi primarul Municipiului Tulcea, Constantin Hogea, vor primi “Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale”. Premiul Editura anului 2013 va fi acordat Editurii Charmides din Bistriţa-Năsăud şi Premiul Revista anului 2013 îi va reveni proiectului on-line AgenţiadeCarte.ro. Premiul pentru Jurnalism cultural îi va fi înmânat jurnalistei Anamaria Spătaru, Radio România Cultural. Amfitrionul Galei Premiilor APLER este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, preşedintele APLER. Conceptul vizual al afişului şi al diplomelor este realizat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, câştigător, în trecut, al Premiului APLER Graficianul de Carte. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă palamaresul oficial al Premiilor APLER 2014, ediţia a XVI-a. Intrarea la Gală se face numai cu invitaţie. Puteţi solicita invitaţie la eveniment la adresa de emailapler.apler@gmail.com.

GALA PREMIILOR APLER 2014

1.Premiul Cartea anului 2013: Cornel Ivanciuc pentru „Stăpânul spaimei”, Editura Tracus Arte.

2.Premiul Revista anului 2013: AgenţiadeCarte.ro, director Dan Mircea Cipariu.

3.Premiul Editura anului 2013: Editura Charmides (Bistriţa-Năsăud), director Gavril Ţărmure.

4.Premiul Editorul anului 2013: academicianului Eugen Simion pentru coordonarea Colecţiei Opere Fundamentale –  Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

5.Premiul Graficianul de carte al anului 2013: Maestrului Mircia Dumitrescu pentru colecţia „Antologii” a Editurii Tracus Arte.

6. Premiul pentru promovarea literaturii româneşti în străinătate – prof. univ.dr. Ion Pop.

7. Premiul Autorul român din diaspora: Riri Sylvia Manor (Israel) pentru volumul de poeme „Încă”, Editura Tracus Arte.

8. Premiul Romanul anului 2013: Suzan Mehmet pentru „Sophia”, Editura Tracus Arte.

9. Premiul special pentru poezie: Daniel Bănulescu – „În şerpărie” , Editura Tracus Arte; Ioan Matiuţ – „fuga din urmă”, Editura Tracus Arte; Valentin Iacob – „Colonelul Elf”, Editura Tracus Arte.

10. Premiul Special pentru promovarea poeziei române contemporane: Maestrului George Mihăiţă.

11. Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale: Primarului Neculai Onţanu, primarul sectorului 2 Bucureşti.

12. Premiul Special pentru promovarea culturii scrise naţionale: Primarului Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea.

13.  Premiul pentru Jurnalism cultural: Anamaria Spătaru, Radio România Cultural

Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 10 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a patra secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri trei importante voci poetice contemporane, din generații și geografii literare diferite: Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, iar la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele două ediţii vor fi invitaţi  Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Simona-Grazia Dima este poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, publicistă. Prin formaţie, filolog, absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara, cu diplomă de merit şi media generală 10, ca şefă de promoţie naţională. A avut un debut precoce, la 7 ani şi jumătate, cu o scenetă (intitulată Masca lui Lică) premiată la un concurs iniţiat de Teatrul de păpuşi din Timişoara, jucată în turnee prin ţară şi străinătate (Modena, Italia). Redactor în cadrul Academiei Române din Bucureşti, membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), în cadrul Filialei Timişoara, apoi (din 2001) al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, denumită ulterior Filiala Poezie Bucureşti a USR, secretar general al PEN-Clubului Român (din 2006). Colaborează susţinut la principalele reviste din ţară şi la publicaţii literare din străinătate şi este autoarea a 15 cărţi apărute, dintre care 11 volume de poeme: Ecuaţie liniştită, Dimineţile gândului, Scara lui Iacob, Noaptea romană, Focul matematic, Confesor de tigri (premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 1999), Ultimul etrusc, Călătorii apocrife, Dreptul rănii de a rămâne deschisă, La ora fulgerului, Interiorul lucrurilor; trei volume de critică literară şi eseistică: Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, modele pentru scriitori români contemporani. O anchetă literară (în colaborare cu Aurelian Titu Dumitrescu), Labirint fără minotaur, Blândeţea scorpionului şi o traducere de orientalistică: Arthur Osborne, Sri Ramana Maharshi sau Calea Cunoaşterii Supreme, traducere din limba engleză (titlul original: Ramana Maharshi and the Path of Self-Knowledge). A publicat numeroase traduceri de poezie din autori străini, în diverse reviste literare („România literară”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Poesis”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Hyperion” etc.). Selecţii din poeziile şi eseurile sale au fost traduse în limbile engleză, franceză, italiană, germană, maghiară, slovacă, turcă, galeza scoţiană, bulgară. Prezentă în antologii editate în ţară şi în străinătate, în numeroase volume colective, participantă la manifestări literare naţionale şi internaţionale. Printre premiile acordate: premiul pentru poezie al Filialei Timişoara a USR (1999), premiul revistei „Acolada” (2012), premiul de onoare Naji Naaman pentru poezie (Liban, 2009), membră onorifică, pe viaţă, a Fundaţiei Maison Naaman pour la Culture (Liban). Membră a unor jurii literare, ca şi a colegiului redacţional al revistei „Origins”/„Romanian Roots” (SUA).

Cornelia Maria Savu s-a născut la 4 septembrie 1954 la Vatra Dornei, judeţul Suceava. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română (seţia română-engleză) a Universităţii Bucureşti în 1977. Autoare a volumelor de versuri: “Totem în alb”, Editura Albatros 1973, “Uraniu, forme şi oameni de zăpadă”, Editura Eminescu, 1978, “Emblema”, Editura Eminescu, 1980, “Aventuri fără anestezie”, Editura Eminescu, 1983, “Semne de viaţă”, Editura Eminescu, 1987, “Roman cu sertare”, Editura Vinea, 2005. Profesoară de limba engleză, editor la Editura Ion Creangă, redactor, şef departament, editorialist, editor senior la cotidianul Curierul naţional şi la revista Cultura. Premiul Nicolae Labiş pentru poezie. Premiul pentru jurnalism cultural al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru jurnalism cultural al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România (APLER), Premiul pentru jurnalism cultural al revistei Tomis, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer conferit de preşedintele României, Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul “Roman cu sertare” (2005).

Adrian Suciu s-a născut la 21 decembrie 1970, în Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli si stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercînd să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decît prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur,consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: “E toamnă printre femei şi în lume”, versuri, Editura Echinox, Cluj, 1993; “Singur”, versuri, Editura Euphorion, Sibiu, 1996; “Nopţi şi zile”, versuri, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; “Din anii cu secetă”, versuri, Editura Grinta, Cluj, 2005; “Sex cu femei”, roman, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008; “Viaţa fără urmări”, versuri, Editura Brumar, Timişoara, 2010; “Mitologii amînate”, versuri, Editura  Herg Benet, București, 2011; “Un roman de rahat”, roman, Editura Tritonic, București, 2013. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de cîştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiselă. Este primul poet român în viață care are un fun club adevărat, acesta funcționînd sub titulatura Sindicatul Blondelor lui Suciu. Restul e istorie…

Eugen Simion lansează, la Cluj, o carte despre Cioran şi va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai

Joi, 6 noiembrie 2014, ora 17.00, la Librăria Book Corner din Cluj-Napoca (B-dul Eroilor nr.15), va avea loc lansarea cărţii „Cioran. O mitologie a nedesăvârșirilor” scrisă de academicianul Eugen Simion, Editura Tracus Arte. Cartea şi autorul ei vor fi prezentate de către profesorii universitari Ion Pop, Ion Vartic şi Silviu Angelescu. Amfitrionul întâlnirii literare este Valentin Derevlean. “Cioran este încă de la debutul lui “un caz” pentru critica literară românească şi, în genere, pentru opinia publică, mereu şocată de părerile sale faţă de modul nostru de a fi şi faţă de valorile în care noi,românii, ne regăsim în ceea ce ne pare a fi esenţial pentru identitatea şi pentru puterea noastră de creaţie. Va rămâne multă vreme, cred, un caz pentru criticii literari, pentru filosofii, moraliştii şi politologii din generaţiile ce vor urma, seduşi, poate, şi ei de nedesăvârşirile acestui moralist, atât de inspirat formulate în scriitura sa, încât ele sunt seducătoare la lectură. Devenind scriitor moralist, Iov postmodern, a ştiut să-şi valorifice într-o utopia neagră în care, fapt curios, strălucesc intens luminile apocalipsului”, a scris Eugen Simion pe coperta a patra a cărţii.  AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului editorial. Vineri, 7 noiembrie 2014, ora 11.00, în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, profesorului şi criticului literar Eugen Simion i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.

Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.

„Emil Cioran nu pune niciun preț pe filosofie și se întreabă, încă de la debutul său, la ce servește filosofia și ce rost au în lume filosofii. Cât despre existență, în genere, filosoful are ferma convingere că  ea nu reprezintă  decât ”singurătatea agoniei”  și inutilitatea absolută.  Țelul lui în cultură este să  dovedească faptul că tot ce există nu există și tot ce se vede cu ochiul liber este înșelător. Omul, în genere, i se pare a fi o sumă de eșecuri, iar omul care scrie nu are altă justificare decât aceea de a comunica această tragedie lipsită de măreție.” – Eugen Simion.